Page 65 - 1963-01

lUMlIt SOCiÂlMHltn Nr. 2512

Prietenii bibliotecii La no u 1 d is p e n s a r

In fiecare seară, uliţa satului Turda}

e străbătută de risetele vesele ale ti­ J n aşa cabinetului medical acordat de stat. In noua clădire berlu Griinfeld s-a izbit de uneld
nerilor colectivifti care t}i îndreaptă se auzi Ia început o bătaie se află un cabinet medical, o greutăţi şi de scepticismul oa­
paşii spre bibliotecă. Aici îşi dau în- sală de tratamente, laborator, menilor, care datorită tinereţii
discretă, apoi uşa se deschise sala de travaliu, salon pentru Iui, puneau la îndoială pregăti­
tllnire cititorii pasionaţi ai lui Ai. Etni- larg şi în prag apăru colectivista lehuze, punct farmaceutic dc rea sa profesională. Dar curînd,
Lucreţia Ursu, din Cîlnic. gradul II. munca tînărului medic a dezmin­
nescu, M. Sadoveanu, L. Rebreanu fi ţit acest lucru. Convins fiind de
ai altor scriitori. De multe ori ei vin — Bună ziua, tovarăşe doc­ Laboratorul este dotat cu m i­
tor I croscop binocular, trusă oftalm o­ faptul că meseria de medic este
pentru a purta discuţii pe marginea logiei, aparate pentru determi­ o profesiune de mare şi comple­
unor cărţi citite. — Bună, răspunse medicul şi narea vitezei de sedimentare a xă răspundere socială, el a mun­
se sculă de la birou venind în globulelor roşii, aparat de mă­ cit cu răspundere şi pasiune pen­
Pentru a veni in ajutorul lor, or­ întîmpinarea pacientei. Cu ama­ surat tensiunea arterială, un tru vindecarea bolilor. Şl oa­
ganizaţia U.T.M. a intensificat activi­ menii au văzut acest lucru, I au
tatea pe marginea concursului „Iubiţi bilitate Tiberiu Griinfeld, medi­ mic instrumentar pentru O.R.L. înţeles şl îl stimează. Astăzi ce­
c a r te a la care a mobilizat pe toţi cul dispensarului din Cîlnic, s-a şl oftalmologie. Recent dispen­ tăţenii consultaţi de medic îşi
membrii U.T.M., precum şi pe ceilalţi apropiat şi a întrebat-o : sarului l-a fost repartizat un
tineri. Biblioteca noastră a fost îndru­ colposcop în vederea depistării pun în el toate speranţele, îi
mată 'de a organiza seri literare şi — Ce te-aduce pe la noi nană acordă o mare încredere.
simpozioane ’pe 'diferite teme care au Lucreţie ? stărilor precanceroase ale co­
trezit la numeroşii tineri interesul pen­ iului uterin. împreună cu felcerul igienisf
tru lectură. Totodată, la bibliotecă au — Iacă nişte dureri Ia umărul şi cu moaşa, medicul se stră­
început să aibă loc mai multe recen­ sting şi pe şira spinării. Nu ştiu Numai în tirmă ai cîţlva ani duieşte ca prin activitatea de zi
zii legate 'de bibliografia concursului. ce am că ard la faţă şi mă simt aici se lucra în condiţii grele, cu zi, prin măsurile cu caracter
La prezentarea lor au fost atraşi tineri slăbită... într-un local impropriu unei profilactic ce le ia, să contribuie
cititori pasionaţi, vechi purtători ai in­ astfel de destinaţii.
signei „Prieten al cărţii“, cum sînt Cu atenţie, tînărul medic a
Vlaicu 'Aurel, Liana Costea şi alţii. consultat-o, i-a pus nenumărate
întrebări pentru a-şi da seama
Cu scopul de a mobiliza şi mai mult de ce boală e vorba şi pentru a
pe tinerii care s-au înscris la concurs preciza diagnosticul. Pe faţă 1 se

Calitatea reparaţiilor d e p in d In mare mimxrJL de buna fu n e ţlo « » e a maşinHor şl uneite^ dar nu se pregăteau temeinic, organi­ citea concentrare, pasiune pen­ — Acum, în noile condiţii este la menţinerea şi îmbunătăţirea
lor agricole Conştienţi de aceasta, echipele de întreţinere şi reparaţie de la S.M.T. praştie au zaţia U.T.M. a trasat ca sarcină ti­ o plăcere să lucrezi, spunea me­ sănătăţii colectiviştilor.
nerilor fruntaşi in muncă, purtători ai tru munca lui. dicul Tiberiu Griinfeld.
executat plnă ^ “ c în d u S de iancu Radu. « n i 1 . data de 10 insignei „Prieten al cărţii“ cum sînt y enit în urmă cu doi ani pe Locuitorii din Cîlnic se m în-
Eugenia Gavriloiu, Valeria Vldd, ’A. ¦ — Uite aici, primeşti reumazol dresc cu dispensarul lor şi cu ca-i
ianuarie aîc e i i p a a r e u ş i t r e p a r e un număr de 88 pluguri, dePăŞindu-Ş1 astfel sarcimle de Vlaicu, An'drei Kopronţi să stea 'de şi vitamina B 1. aceste meleaguri, proaspăt drele ce-1 deservesc.
vorbă cu aceşti tineri, să le vorbească absolvent al I.M.F. din Cluj, Ti-
Plar : N f o t o GKAFIE : Tov. iancu Radu controlînd calitatea reparaţiilor făcute Ia I-a dat apoi îndrumările ne­ A. OARGA
'despre acţiunea unor romane, să le cesare pentru folosirea medica­ ------- A <&
mentelor şi femeia a plecat mul­ (R a d ia DA —
trezească interesul pentru citit. ţumită.
de zah ăr — cin em atografu l
Din cei 31 membri ai organizaţiei in aceeaşi zi au trecut pe Ia „ P a tria “; HUNEDOARA*: T in-

U.T.M., 23 au şi devenit purtători al dispensarul din comună mal

insignei „Prieten al cărţii“, iar cei­ mulţi cetăţeni. Faţă de toţi me­

lalţi sînt înscrişi la concurs. dicul a manifestat aceeaşi aten­ " ’ 24 IANUARIE 1963 tin şi m isteru l „U n ei de
In prezent, la bibliotecă se 'desfă­ ţie şi solicitudine.
p e Ia dispensarul medical din Programul 1: 6,07 Muzică aur“ — cinem atograful „V ic­
şoară o largă acţiune de cuprindere uşoară Interpretată la diferite
C 4 L IT 4 T É 4 R E P A ttâ Ţ IfL # K - a tuturor tinerilor in concursul „Iu­ Clinic trec mai mulţi locui­ instrumente; 6,20 Emisiunea t o r i a “ ; S I M E R I A : U ţl o m
biţi cartea“. Zilele de iarnă sînt deo­ pentru sate; 6,30 Program de
sebit de favorabile pentru o vie acti­ tori al eomunel. In luna octom­ clntece din folclorul nou şi jo­ trece p rin zid — cin em a to ­
vitate cultural-educativă. brie a anului trecut a fost ter­ curi populare romîneşti; 6,45
minată clădirea noului dispen­ Salut voios de pionier; 7,10 graful „I. P ln tilie“ ; PE TR O ­
LUCIA JOSAN sar medical, construită prin con­ Polci şl mazurci; 7,30 Sfatul
O B IE C T IV U L P R IN C IP A L corespondentă tribuţie voluntară şi cu ajutor medicufiî plimbarea copiilor ŞANI : S en tin ţa se va da jo i
In aer liber; 8,00 Sumarul pre­
sei centrale; 8,08 Melodii — cin em atografu l „A l. sa h ia “;
populare romîneşti; 9,00 Vreau P etre cel iste ţ — cin em ato­
să ştiu; 9,25 Concert de mu­
In anul trecut numeroase gos­ posturi specializate. Astfel, au campanla de reparaţii II con­ zică uşoară; 12,00 Concert de grafu l „7 N oiem brie“ ; ALBA
podării agricole colective, prin­ fost formate posturi specializate stituie calitatea reparaţiilor. muzică populară romlnească
tre care amintim pe cele din pentru repararea pompelor de din Muntenia şl Moldova; I U L I TÂ : P e r m i s i e p e ţ ă r m —
Pricaz, Aurel Vlaicu, Deva şi al­ injecţie, a instalaţiei hidraulice, Rău este însă faptul că repa­ 14.00 Muzică populară roml­ „V ictoria“;
tele, deservite de către mecani­ radiatoarelor, direcţiei, motora­ raţiile nu se desfăşoară în rit­ nească; 14,30 Pagini alese din cin em atografu l
zatorii de la S.M.T, Qrăştie, au şelor de pornire, chitiloasei, pun­ mul stabilit. Faţă de planul de muzica uşoară romlnească;
obţinut realizări de seamă în ţii din spate şi motoarelor. De reparaţii şi de graficul de încăr­ 15.00 Din dntecele şi dansu­ Ş am panie şi m elodii — cin e­
sporirea producţiei de cereale la asemenea, s-a stabilit ca după de­ care al atelierului se constată o rile popoarelor; 16,15 Vorbeş­
hectar. In planurile de produc­ montarea tractoarelor piesele rămînere în urmă. Fînă acum te Moscova 17,25 Concert de m a to g ra fu l „23 A u g u st“ :
ţie pe acest an unităţile agri­ să fie constatate şi triate de au fost reparate 180 tractoare, muzică uşoară; 18,15 Melodii,
cole şi-au prevăzut să obţină însă către inginerii şi tehnicienii me­ 165 semănători pentru cereale, Cronică ju populare romîneşti; 19,15 S E B E Ş : P lan eta fu rtu n ilo r —
producţii de cereale mai ridi­ canici, care au sarcina de a în­ 25 cultivatoare, 251 pluguri şi 80 Program muzical pentru frun­
cate. La realizarea lor, o contri­ tocmi totodată şi devizele de semănători pentru porumb. A- taşi In producţie din indus­ cin em atografu l „ P rogresul“ ;
buţie de seamă trebuie să şi-o reparaţii. ceste realizări sînt încă sub ni­ trie; 22,00 Muzică din ope­ C ine-i de vin ă — cin em ato­
aducă mecanizatorii. velul posibilităţilor. rete; 22,55 Muzică de dans.
In urma vizitei pe care am fă1- ------------ -------- grafu l „M. S adovean u “ ;
Condiţiile necesare obţinerii cut-o prin atelierele de reparaţii Condiţii pentru repararea în­ Programul U: 13,25 Melodii
'de recolte sporite se pregătesc tregului utilaj în termenul sta­ După fapte şi răsplată populare romîneşti; 15,10 Mu­ O R Ă Ş T IE : O m ul de lingă
de pe acum, prin efectuarea unor La S.M.T. bilit există. Pentru aceasta tre­ zică uşoară; 15,30 Valsuri din
reparaţii de bună calitate la în­ buie să se acorde însă mai multă lsaia Popescu, loan Boroiu şi Văzind că acest mod ie a „pro­ operete; 16,10 Muzică inter­ tin e — cin em atografu l „V.
treg utilajul agricol care va fi Orăştie atenţie coordonării muncii în Mircea Postolache din Petroşani cura“ banii este atît de uşor, ei pretată de formaţii de suflă­ R oattă“; Zece m ii de scrisori
folosit în campania agricolă do cadrul echipelor, controlului teh­ s-au cunoscut animaţi de aceeaşi au continuat, fiind autorii a încă tori; 16,30 Melodii populare — cin em atografu l „F lacăra“ ;
primăvară. De aceea, problema ne-am dat seama de faptul că nic pe faze de lucrări, organi­ dorinţă: să fure pentru a putea patru spargeri. romîneşti şi ale minorităţilor 1H A Ţ E G : V l r s t a d e a u r a c o ­
principală de' rezolvarea căreia mecanizatorii de aici acordă o zării întrecerii socialiste şl apro­ chefui. Şi au trecut la acţiune. naţionale; 19,30 Tinereţea ne m ediei — cin em atografu l
se preocupă în perioada de iar­ mare atenţie calităţii reparaţii­ Dar într-o zi totul a fost desco­ e dragă; 19,50 Muzică de
nă colectivul de mecanizatori de lor. Stînd de vorbă cu mecani­ vizionării în mai bune condiţiunl Intr-o seară prin luna septem­ perit şi Tribunalul popular al ora­ dans; 20,30 Noapte bună „P opular“ ; BRAD : T eroare
Ia S.M.T. Orăştie este efectua­ cul Rogdai Otto, printre altele, cu piesele de schimb necesare. brie 1962 l-au invitat la restau­ şului regional Petroşani i-a con­ copii „Două rămăşaguri“ ;
rea unor reparaţii de bună ca­ acesta ne-a spus : De asemenea, comisia de recep­ rant pe Dumitru Filip împreună damnat în funcţie de gravitatea 20,40 Din repertoriul clntăre- în m u n ţi — cinem atograful
litate la întregul număr de trac­ ţie trebuie să-şi facă pe deplin cu soţia. După un timp lsaia Po­ faptelor săvirşite de fiecare. Reci­ ţel Lucreţia Ciobanu; 21,15
toare şi maşini agricole plani­ — In centrul atenţiei noastre datoria, deoarece se constată că pescu, s-a scuzat şi a plecat sub divist, loan Boroiu a fost condam­ Muzică uşoară romlnească „ S teau a ro şie“ ; LONEA :
ficate. stă executarea unor reparaţii de un mare număr de procese ver­ pretextul că avea întîlnire cu cine­ nat la 5 ani închisoare corecţio- Interpretată la diferite In­
bună calitate. Nu vrem să avem bale de recepţie nu au înscrise va. Dar în realitate s-a îndreptat nală şi 6 ani interdicţie corecţio- strumente; 21,45 Părinţi şi A l 9-lea cerc — cin em a to g ra fu l
La baza muncii pe care o des­ nici o defecţiune cînd tractoa­ în ele toate datele şi semnătu­ spre locuinţa lui Dumitru Filip, nală, lsaia Popescu la 3 ani în­ copii; 22,00 Melodii de dra­
făşurăm în campania de repa­ rele vor ieşi în cîmp. De aceea, rile. Totodată, nu trebuie pri­ unde prin efracţiunea încuietorii chisoare corecţională şi 6 ani inter­ goste: 23,10 Muzică din opere. „'M inerul“ 1 IL IA 7 L ăsarea
raţii stă sarcina ce revine în Ia toate tractoarele, unde a fost de la geam a intrat in casa dicţie corecţională, iar Mircea Pos­ n o p ţii — cin em atografu l
acest an staţiunii, de a executa vită cu uşurinţă nici sarcina de acestuia şi i-a furat haine, obiecte tolache a fost condamnat la un Buletine de ştiri şi radio­ ,;G h. D ofa“7 Z L A T N A : B an ­
mecanizat un volum sporit de a asigura un conţinut mai bo­ de uz casnic pe care a doua zi le-a an şi 6 luni închisoare corecţio­ jurnale: 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; d iţii d in O rgossollo — cin e­
gat lecţiilor ce se predau me­ vindut, împărţind suma cu loan nală şi un an interdicţie corec­ 13,00; 17,00: 22,30; 23,50 (pro­
lucrări agricole, prin creşterea canizatorilor în cadrul cursuri­ ţională. gramul 1) 12.00: 14,00; 16,00; m atografu l ,( M u n c i t o r u i “ ;
lor de masă. Aceasta cu atît mai Bofbiul 18,00; 21,00; 23,00 .programul
mult cu cît în anii trecuţi s-a ob­ II). TEIU Ş 7 A grafa albă — cin e­
m a t o g r a f u l „V . R o a i t ă . “ ;
Qin&ma
APOLDUL DE SU S; Tom de­
24 IANUARIE 1963
geţelu l — cin em a to g ra fu l „23
D E V A : M oartea in insula
A u gu st“.

C a s ă nu se... p lictisea scă (B u le tin

randamentului fiecărei maşini — cazul, piesele uzate s-au înlocuit servat că cele mai dese defecţiuni Călătorea. In ce scopuri, nu ştia S-a apropiat ’de cetăţean şi curteni­ m e te o r o lo g ie
ne spunea tov. Alexandru Roşu, cu altele noi. nimeni. Cert este că şi-a întrerupt lor a intrat in vorbă. Mintea îi
la ma.ş>ini s>i tractoare se dato- călătoria in staţia C.F.R. Simeria. lucra ca să găsească o metodă PENTRU 24 ORE
Inginerul mecanic şef al staţiu­ Aceeaşi atenţie o acordă cali­ resc nerespectării normativului Cum tot mai avea de aşteptat des­ prin care să sustragă aparatul. Şi
nii. In anul 1962, de pildă, cu tăţii reparaţiilor şi echipele con­ de îngrijiri tehnice. tulă vreme, Miron Almăşan din momentul s-a ivit. Profitînd de ne­ Vreme nestabilă cu cerul
toate că S.M.T.-ul şi-a realizat duse de Dumitru Muscaliuc, Aurel Prin lichidarea lipsurilor sem­ Pelrila, a început să se plimbe prin atenţia lui Gheorghe Cătană, i-a temporar noros. Local vor
nalate, mecanizatorii de la sălile de aşteptare, pe peron, prin furat acestuia aparatul şi a inten­ mai cădea ninsori slabe. Tem­
şi depăşit planul de produtţie, Oniga, Constantin Colţea, Con­ S.M.T. Orăştie pot obţine în a- restaurant. Mergea vădit plictisit. ţional să dispară. Dar a fost prins peratura staţionară: ziua va
se puteau obţine realizări mult stantin Carola şi altele. cest an succese tot mai însem­ In sala de aşteptare auzi zvon de tocmai în momentul cînd voia să-şi oscila Intre minus 8 şl minus
muzică şi şi-a îndreptat paşii în ia tălpăşiţa. Adus in faţa Tribu­ 13 grade, iar noaptea va co­
mai însemnate dacă utilajul a- Ca o măsură care contribuie la nate, contribuind astfel într-o spre acolo. Pe una din băncile nalului popular al oraşului regio­ | borî între minus 18 şl minus
aflate in sală a văzut un cetăţean nal Deva, completul de judecată a 23 grade.
gricol ar fi fost mai bine repa­ asigurarea executării unor re­ mai mare măsură la ridicarea care avea un aparat de radio por­ recunoscui in persoana lin Miron
producţiei de cereale la hectar tativ. In minte i-a încolţit o idee Almăşan un recidivist notoriu, care Vîntul va sufla potrivit cu
rat şi dacă toţi mecanizatorii paraţii de bună calitate este şi în cadrul unităţilor agricole pt năstruşnică. „Cc-ar fi dacă apara­ pină în prezent a mai suferit şi intensificări din sectorul nord
aplicau cu stricteţe îngrijirile aceea că fiecare tractorist par­ care le deservesc. tul acela ar deveni al meu ? In alte condamnări. Pentru fapta sa şl nord-est.
tehnice prevăzute în normative. ticipă efectiv la repararea trac­ drum spre Petroşani voi asculta necinstită a fost condamnat la un
muzică, mă voi distra şi apoi văd an închisoare corecţională şi un an PENTRU URMĂTOARELE
eu ce am de făcut cu aparatul“. interdicţie corecţională. 3 ZILE

Vreme friguroasă, cu cerul
variabil.

In planul de reparaţii s-a sta­ torului pe care îl are în primire.

bilit ca în această iarnă să fie In felul acesta defecţiunile pot Pentru îndeplinirea sarcinii In jurul oraşelor — lată, ceapă, stufat, pe care să le
executate revizii tehnice şi re­ fi descoperite şi remediate cu trasate de cel de-al III lea Con­ recolteze în primăvară. Astfel s-a
gres al P.M.R. privind aprovi­ reuşit să se Însămlnţeze cu aces­
paraţii curente la un număr de mai multă uşurinţă. Merită, de zionarea oamenilor muncii cu cit baze legumicole puternice! te culturi o suprafaţă de două
238 tractoare, 294 pluguri, 239 asemenea, să fie scos în eviden­ mai multe produse agroalimen- ori mai mare faţă de anul tre­
semănători pentru cereale, 100 ţă faptul că o mare grijă se a- tare, Consfătuirea pe ţară a ţă­ cut. De asemenea, îndrumate Ia
timp, gospodăriile agricole co­
semănători pentru porumb, 31 cordă şi reducerii preţului de ranilor colectivişti din decem­ lective au prevăzut in planurile
brie 1961 a recomandat unităţi­ de producţie extinderea supra­
cultivatoare, 40 grape cu discuri cost al reparaţiilor. Pentru a- lor agricole să acorde o mare rea să, consiliul agricol orăşe­ ÎN TREBARE 7 Ce m ăsu ri a să asigure o producţie globală feţei Irigate cu 30 la sută faţă
şi alte utilaje. ceasta se recondiţionează un nu­ nesc a militat activ pentru con­ de peste 740 tone. G.A.C. Rapolt de 1962, mărirea suprafeţei de
măr însemnat de piese, iar şu­ atenţie dezvoltării legumiculturii tinua dezvoltare a legumicultu­ lu a t C on siliul agricol orăşenesc a prevăzut extinderea culturii legume cu culturi duble precum
Printre măsurile tehnico orga­ ruburile, şaiberele, diferite ca­ rii. Astfel, în urma recomandă­ p en tru a d ezvo lta şi m ai m u lt in legumelor pe o suprafaţă de 25 şi a culturilor din răsaduri.
nizatorice luate de către condu­ Sarcini deosebite revin în acest rilor Consfătuirii pe ţară a ţăra­ a cest an legu m icu ltu ra ? ha,, în loc de 15 ha. cit a avut Peste 25 ia sută din suprafaţa
scop gospodăriilor agricole co­ nilor colectivişti, noi am îndru­ în 1962, iar G.A.C. Sintandrei îşi de grădină va fi astfel cultiva­
cerea S.M.T.-ului pentru a asi­ pace şi alte piese se confecţio­ lective din jurul oraşelor care mat gospodăriile colective să-şi R Ă S P U N S : Ţinlnd cont' de ce­ va mări grădina cu încă 10 ha., tă cu culturi succesive ca: ri­
au posibilităţi de creare a unor revizuiască planurile de produc­ rinţele crescînde privind consu­ ajungind în acest an la 50 ha., dichi de lună, ceapă verde, sa­
gura efectuarea întregului volum nează în atelierele S.M.T.-ului. puternice zone legumicole. Prin­ ţie, să ia măsuri pentru mărirea mul de legume şi de aşezarea de pe care şi-a propus să recol­ lată etc., după care vor urma
de reparaţii în termenul stabilit Este un lucru pozitiv că obiecti­ tre acestea se numără şi gospo­ suprafeţelor de grădină şi să gospodăriilor noastre colective teze circa 700 tone legume. culturi tîrzii ca: roşii, vinete,
şi de bună calitate, se numără vul principal în munca pe care dăriile colective din raza oraşu­ stabilească obţinerea unor pro­ în zona preorăşenească, consiliul castraveţi de toamnă etc.
ducţii cit mai mari la hectar. Po­ agricol a dus o susţinută mun- După cum s-a stabilit în pla­
şl organizarea reparaţiilor pe o desfăşoară mecanizatorii în lui regional Devia. trivit îndrumărilor primite, gos­ nurile de producţie, gospodăriile Suprafaţa răsadniţelor va creş­
Pentru a cunoaşte rezultatele podăriile noastre colective au Convorbirc cu tov. (v, noastre colective vor realiza în te de la 2.500 m.p. In 1962 Ia
obţinute în această direcţie de mărit în 1962 suprafaţa cultivată EMIL CHIRILĂ acest an o producţie globală de peste 4.300 m.p. tn acest an. Tot­
Realizări a!e colectiviştilor către gospodăriile colective şi cai legume Ia 143 ha. 2.800 tone legume. Asigurind odată, gospodăriile au fost în­
din R u şi preocuparea ce există faţă de vicepreşedinte al Consiliului această producţie, gospodăriile drumate să-şi asigure din timp'
dezvoltarea pe mai departe a le­ Cele mai mari suprafeţe de agricol orăşenesc Deva colective vor satisface necesarul seminţele atît pentru însămînţă-
gumiculturii, redacţia ziarului legume au fost cultivate In de legume şl zarzavaturi semi- rile din răsadniţe cît şi cele ne­
A n d e a n g o s p o d ă ­ s î n t d e s tin a ţi in g r ă - a c u m în a in te p e n tr u nostru a adresat tovarăşului G.Â.C. Sintandrei (40 ha,), că de îndrumare a colectiviştilor timpuril şi tîrzii pentru întrea­ cesare pentru însăminţările di­
ria agricolă colecti­ şării etc. ca g o s p o d ă r ia lo r să Emil Chirilă, vicepreşedinte al G.A.C. Deva (25 ba.) şi G.A.C. pentru a extinde suprafeţele cu ga populaţie din raza oraşului recte. In acest scop. majoritatea;
Rapolt (15 ha.). Cu toate că cea legume. Astfel, gospodăriilor co­ nostru. Totodată, prin valorifica­ gospodăriilor noastre au şi îna.
vă „U nirea“ din O d a tă c u 'd e zvo l­ se în tă r e a s c ă to t Consiliului agricol orăşenesc mai mare parte din suprafaţa lective li s-a indicat ca la în­ rea legumelor ele vor realiza im­ Intat la Agrosem comenzi pen­
legumicolă a gospodăriilor colec­ tocmirea planurilor de produc­ portante venituri băneşti. De tru necesarul de seminţe.
R u ş i, r a io n u l H a ţe g , ta r e a g o s p o d ă r ie i m a i m u lt. I n a c e s t Deva, cîteva întrebări. Iată ce tive era ocupată de culturi semi- ţie, să ţină seama de identifi­ exemplu, G.A.C. Deva şi-a pro­
o b ţin e In m u n c a sa lo r, c o l e c tiv iş tii au s c o p ei arc s t a b i l i t să ne-a relatat interlocutorul nos­ timpurii şi tîrzii, prin calitatea cările făcute şi de posibilităţile pus să realizeze numai din vln- In momentul de faţă, pentrii
rezu ltate to t m ai tru. lucrărilor efectuate s-a reuşit să existente pentru a-şi prevedea asigurarea realizării prevederi­
fru m o a se, in 1982, în cepu t să obţin ă şi sporească efectivu l suprafeţe de legume mai mari ca zarea legumelor peste 750.000 lor planului de producţie pri­
de pildă, colectiviş­ în sem n ate ven itu ri de bovine la 200 de ÎN TR E B A R E : Cum au fost se obţină producţii şi venituri în 1962. Drept urmare, în anul lei, G.A.C. Sintandrei 478.000 lei, vind legumicultura, gospodăriile
tii de aici s-au în ­ băneşti. A ceasta a capete, să cu m pere aplicate de către gospodăriile frumoase. Prin valorificarea le­ acesta, suprafaţa ce va fi culti­ G.A.C. Rapolt 487.000 lei, iar noastre colective, îndrumate de
g rijit de am enajarea p erm is gospodăriei 200 de oi să -şi co n ­ gumelor şi zarzavaturilor pe vată cu legume se va mări cu G.^.C. Simeria peste 400 000 lei. specialiştii din agricultură se
unor co teţe pen tru ca la s flr ş itu l a n u lu i stru iască un grajd colective recom an dările C on sfă­ bază de contract cu O.'S.D.L.F. aproape 40 la sută faţă de cea străduiesc să rezolve cit mai re­
1.000 p ă să ri, a f o s t să îm partă m em bri­ p e n tru 100 ca p ete tu irii pe ţa ră a ţăran ilor colec­ şi fabrica de conserve din Haţeg. din 1962. Pentru a crea premi- ÎN T R E B A R E : Ce se va în tre­ pede problema reparării răsad­
con stru ită o m a ter­ vite m ari (la briga­ G.A.C. Deva a realizat un venit zele realizării acestor suprafeţe, niţelor şi confecţionarea celor
lor ei la ziu a -m u n că da din O coliş), o tiv iş ti cu p riv ire la d ezvo lta rea inginerii din cadrul G.A.C. au prin de p en tru sporirea p ro d u c­ noi, transportul 'de îngrăşăminte
n ita te . în grăşâtorte şi m ari sum e de m agazie p en tru ce­ legu m icu ltu ra ? total de 583.000 lei, iar G.A.C. fost îndrumaţi să delimiteze toa­ naturale, socotind cite 30—,40
reale etc. Sintandrei peste 400.000 lei. Ast­ te suprafeţele propice culturii ţie i de leg u m e la h ecta r ? tone pe hectar. In atenţia con­
p e n tr u 100 d e p o r c i­ b a n i. R Ă S P U N S • in Directivele ce­ fel, pe lingă faptul că au contri­ legumelor, lucru ce s-a şi făcut. siliului nostru’, a conducerilor
ne şi s-a m o n ta t un T ot pen tru a-şl lui de-al III-lea Congres a.l buit la mai buna aprovizionare R Ă S P U N S : Făiă îndoială că G.'A’.C. stă şl aprovizionarea cu’
P rin tre cel care au P.M.R. 6e arată că pe lingă spo­ a populaţiei cu legume şl zar­ Respecttnd îndrumările date pentru a realiza cele 2.800 tone seminţe de calitate, precum si
rirea considerabilă a producţiei şl pe baza experienţei acumulate legume de pe suprafaţa planifi­ adunarea de îngrăşăminte (mra-
cln ta r pocl-bascul de de cereale, o atenţie deosebită zavaturi, gospodăriile colective în anii trecuţi, G.Sî.C. Deva şi-a cată, este necesar să luăm cele nlţă şl bălegar)! pentru ca la în­
10 tone. p rim it su m e m ai tn - asigu ra m a rt v e n i­ trebuie să se acorde măririi pro­ din oraşul nostru au realizat şl prevăzut în planul de produc­ mai eficiente măsuri, în primul ceputul lunii februarie să se
sem nate se num ără ducţiei de legume şi cartofi. Se frumoase venituri care consti­ ţie creşterea suprafeţei de gră­ rînd în scopul creşterii produc­ poată începe efectuarea 'de ră-
T ot in rîn du l rea­ în grijitoru l de an i­ tu ri băn eşti, co lec ti­ prevede ca pină în 1965 să se tuie un Îndemn pentru 'dezvol­ dină de la 25 la 47 ha., hotărînd ţiei pe unitatea de suprafaţă. De sadniţe calde.
lizărilor de anul tre ­ m ale V asile S obodiş, realizeze o producţie globală .de tarea pe mai departe sectoru­ aceea, încă din toamnă Consiliul
cu t se m ai poate viştii vor plan ta un lui legumicol. agricol orăşenesc a îndrumat
gospodăriile să însămlnţeze su­
h ectar de căpşun i, prafeţe mal mari cu spanac, sa­

vor cu ltiva legum e

a m in ti c r e ş te r e a n u ­ m u lg ă to a r e a M a ria şi z a r z a v a tu r i p e 5 3.360.006 tone legume. Pentru a
m ă ru lu i de b o vin e la
148 de ca p ete, d in S obodiş, co lectivis­ ha. te re n , ia r liv a d a contribui Ia Înfăptuirea acestei
care 115 s lu t va c i şt tele M arloara Lada, —. p r in n o ile p la n ­ sarcini, gospodăriile colective din
ju n in e i; cel al p o r­ D orina K ovacs etc. tă r i — v a a ju n g e la oraşul Deva şi-au mărit supra­
cin e lo r la 100 d e ca ­ feţele de grădină ajunglnd ca In
C olectiviştii din 20 d e h ecta re.

MARIA BARA ¦ 1960 să cultive cu legume circa
p e te , d in ca re 90 R u şi vor, m u n c i şi de corespondentă 1 100 de hectare. De la constitui-