Page 66 - 1963-01

Nt. 2512 DRUMUL SUCIAIISMULOI PAG. 8

L a a 1 4 -a a n iv e r s a r e Veşti din Uniunea Sovietica

a miliţiei Un nou volum C e a mal mare întreprindere minîerâ

ta 23 Ianuarie, Colonel de miliţie EUGEN POPESCU socialistă puier- de amintiri despre In regiunea anomaliei magnetlco de la Kursk va fl construită cea mal
mare întreprindere minieră din Uniunea Sovietică, anunţă agenţia TASS.
Bis împlinesc 14 şeful Direcţiei miliţiei regiunii pică, o agricul- Lenin In această regiune zăcămintele da minereu de fier depăşesc 500 milioa­
ne de tone, tar zăcămintele de cuarţit, care conţin 35—45 Ia sută fier,
ani de cînd a Hunedoara tură In întregl- După cum anunţă TASS, in slnt practic Inepuizabile.
"---- ------- ------------ me colectivizată, curînd va apare volumul de
luat fiinţă în amintiri despre Lenin, scris de
un grup de veterani ai revolu­
ţara noastră miliţia populară. precum şî un nivel de trai tot ţiei, intitulat „Despre Vladimir

Făurirea miliţei a constituit un mai ridicat. llici Lenin, Amintiri, Anii 1900-

moment însemnat în lupta pen­ Rezultatele bune obţinute de 1922". 4.500 km. de căi ferate noi
tru lichidarea odiosului aparat organele de miliţie în lupta pen­
de stat burghezo-moşieresc, tru prevenirea şl combaterea Cartea cuprinde aproximativ Suplimentul de duminică al ziaru­ peste d tev a sute de poduri şi prin
pentru crearea unui aparat de infracţiunilor, sînt o urmare fi­ 100 de amintiri inedite, precum lui „Izvestia" informează că în Uniu­ nouă tuneluri.
stat nou, pus în slujba inte­ rească a conducerii înţelepte şi fi materiale publicate imediat nea Sovietică se vor construi Tn anul
multilaterale de către partid. după Revoluţia din octombrie fi 1963 4.500 de kilometri de căi ferate. In primii ani ai septenalulub în
reselor oamenilor muncii, devo­ care n-au mai fast reeditate. U.R.S.S. au fost construit! peste 4.500
tat măreţei cauze a construirii Urmînd neabătut directivele Cea mal complexă linie este aceea km. de căi ferate noi, iar pe 8.500
socialismului. partidului şi guvernului, ofiţerii Autorii amintirilor, care l-au de la Bakan-Talşet, lungă da 700 km. km. s-a trecut la tracţiune electrică.
intilnit pe Lenin fi care au Ea constituie ultima parte din magis­ Anul acesta, locomotivele electrice
In noile condiţii istorice, cînd şi subofiţerii de miliţie, mun­ participat ta lucrările congrese­ trala Siberiei de sud. Linia este con­ vor înlocui pe acelea cu aburi In nu­
lor partidului fi la conferinţele struită In condiţiile neprielnice din meroase sectoare tolalizlnd 2.200 km.
clasa muncitoare aliată cu ţără­ cesc cu abnegaţie pentru îndepli­ partidului conduse de Lenin, re­ taiga, trece peste un vlrf de munte, de oale ferată.
nimea muncitoare, sub conduce­ nirea atribuţiunilor ce le revin, dau numeroase episoade din via­
ta marelui conducător al prole­
rea partidului a trecut la înfăp­ acţionează cu hotărîre şi spirit tariatului, necunoscute pînă
tuirea sarcinilor revoluţiei so­ de iniţiativă împotriva duşma­
cialiste, vechile organe ale pu­ nului, mulţi dintre ei săvîrşind
terii şi administraţiei de stat fapte de eroism, dovedind spirit
burgheze nu mai puteau fi men­ de sacrificiu în lupta pentru apă­
ţinute. Statul burghezo-moşieresc rarea intereselor oamenilor m«n- Un singur operator
cu organele lui represive, tre­ <ii.
la o mare fabrică de ciment
buiau sfărîmate şi înlocuite cu Infruntînd greutăţile, primej­ O rom anţă inedită
noi organe de stat, de tip socia­ a lui R ah m an in ov Specialiştii sovieticii elaborea­ va şti în orice clipă ce se în-
list. Un astfel de organ a de­ diile şl viclenia elementelor in­ ză în prezent un nou sistem tlmpflă In flecare sector de pro­
venit miliţia noastră, braţ înar­ fractoare, lucrătorii miliţiei îşi Revista „Teatralnaia Jizni* („Viata care va permite ca un singur ducţie.
mat al dictaturii proletariatu­ îndeplinesc cu cinste misiunile, teatrală“) care apare la Moscova a operator să conducă o mare fa­
lui, căreia îi revine nobila sar­ dovedind o înaltă conştiinţă a publicat in numărul său din ianuarie brică de ciment. Noul sistem centralizat de con­
cină de a sluji cuceririle revolu­ a.c. o romanţă a iui Sarghei Rah­ trol şi de conducere a produc­
ţionare ale poporului muncitor. datoriei proprie omului nou con­ maninov, care nu a fost cunoscuta Sistemul de conducere va pu­ ţiei da oiment va fl folosit la
structor al socialismului. Ase­
menea oameni sînt nenumăraţi

Anii care au trecut de la a- în rîndul lucrătorilor de miliţie. pînă acum. tea efectua pînă Ia 5.000 de ope­ toate fabricile care vor intra in
cest eveniment, au fost ani In regiunea Hunedoara ofiţeri
de muncă încordată, de luptă ca Victor Beda, Marin Stancu, Această romanţă — o scrisoare mu­ raţiuni pe secundă. Operatorul funcţiune în anii următori
hotărîtă pentru apărarea avutu­ Florian Ungureanu, Nicolae TI-
zicală neobişnuită — a fost compusă

lui obştesc şi personal al cetă­ mofţe, Gheorghe Kiss, Avram de Rahmaninov !n anul 1908 cu pri­
ţenilor, de loviturile elemente­ Hoban sau subofiţeri ca Viorel
lor infractoare, ani în care s-a Paveloni, Gheorghe Sccăleanu, lejul împlinirii a zece ani de la N o i ram aia*! a l e in îi a s í r i e l á a d jlc e
cimentat tot mai mult legătura Muja Octavian şi mulţi alţii, înfiinţarea Teatrului de Artă din Mos­
dintre organele de miliţie şi prin munca şi lupta lor dovedesc E m Ë m É m E E E m E Ë m eE cova. în ziua jubileului, Rahmaninov A doua parte a fabricii „Tad- nulul a crescut de peste 5 ori.
înalta conştiinţă politică, înalt s-a aflat în Germania, iar salutul său Jikkabeli“, din Duşantoe, a în­ Industria TadjiklstanuTui a de­
PEISAJ DE IARNA muzical a fost interpretat la aduna­ ceput să livreze primele produse.
rea festivă de marele cîntăreţ rus Aceasta va permite ca In 1963 venit Ln ultimii ani un impor­
masele largi de oameni ai mun­ patriotism şi voinţa fermă de Pregătirea propagandiştilor - în atenfia Fiodor Şallapin. producţia de cabluri electrice să tant furnizor de războaie auto­
crească aici cu aproape o trei­ mate pentru ţesături late de
cii. Miliţia, alături de celelalte a îndreptăţi încrederea ce li s-a comitefu'ui raional de partid Scrisoarea muzicală a lui Rahma- me. Numai in ultimii 2 ani pro­ transformatori de forţă de cablu
ninov a fost adresată lui Konstan- ducţia de cabluri a Tadjikista- electric, aparatură de joasă ten­
organe ale statului nostru .de­ acordat. Succesele obţinute de •in Stanislavski, unul din întemeie­
torii Teatrului de Artă din Moscova. siune, piese de schimb pentru
mocrat-popular, luptînd neobo­ lucrătorii de miliţie în îndepli­ În zilele de 18 şi 19 Ianuarie tă pregătire să se prezinte şl
1963 în raionul Haţeg a avut loc informări din metodica şi ex­ tractoare si autocamioane.
sit pentru apărarea proprietăţii nirea sarcinilor, se datoresc fără pregătirea propagandiştilor de perienţa unor propagandişti în
la cercurile învăţămîntuHUl de conducerea cercurilor. Propagan­ Spre sfîrşitul septenalului, vo­
socialiste şi cetăţeneşti, a liniş­ îndoială şl sprijinului larg pri­ partid din satele raionului. distul Romulus Churecheanu din
Plcllşa, de la cercul de studie­ R:glunea Amurului — lumul producţiei industriale in
te! şl ordinei publice şi-au dove­ mit din partea oamenilor muncii Pentru a se asigura o pregă­ re a Statutului P.M.R. a scos cenfru al chimiei lemnului ramurile construcţia de maşini,
tire cit mal bună şl diferenţiată, In evidenţă materialele supli­ prelucrarea metalelor şi electro­
dit devotamentul faţă de popor, educaţi de partid. De aceea lu­ Comitetul raional de partid, prin mentare folosite pe lingă ma­
cabinetul de partid, a luat mă­ nual la întocmirea cuvîmtului In­
Zi şi noapte, pe ploaie, vînt sau crătorii de miliţie, îmbunătăţim suri de a se repartiza lectori­ troductiv. Tovarăşul Trandafir Regiunea Amurului devine un mare nobilată oare este materia primă ne­ tehnica va spori In Tadjikistan
lor cu 10 zile înainte lecţiile ce Ştefoni din G.A.C. Covragi, pro­
viscol, lucrătorii miliţiei s-au du-şi necontenit metodele lor de urmau a fi expuse. De asemenea, pagandist la cercul de studiere centru al chimiei lemnului, anunţă cesară pentru producţia de viscoză. de 6,5 ori, ln comparaţie cu anul
s-au luat măsuri să se asigure ai Statutului P.M.R., a scos In
găsit în permanenţă la datorie. muncă, calificarea profesională, o cit mal bună participare la evidenţă faptul că pentru a an­ TASS. In afară de aceasta, combinatul va 1958. Se va realiza acest lucru
pregătire. trena cît mai mulţi cursanţi Ia La Amursk, unde sa construieşte prelucra aproximativ 3 milioane me­ datorită reconstrucţiei radicale
Fiecare misiune îndeplinită, fie­ manifestă o grijă permanentă dezbaterea problemelor, îşi tn- tri cubi de material lemnos şi va a întreprinderilor existente şi
In cadrul pregătirii temele au tocmeşte un plan de discuţii a- combinatul de hîrtie si celuloză, a produce 300.000 tone carton şi 20.000 prin darea in exploatare a unor
care cauză rezolvată cu compe­ pentru rezolvarea cu atenţie şi fost expuse de către activişti de mănunţit. In cadrul seminariilor Început In prazent construirea fabri­ tone de drojdie furajeră. noi capacităţi de producţie.
partid. Astfel tov. Marcu Nico­ el insistă ca discuţiile să fie axa­ cii de celuloză sulfit. Ea va produce
tenţă, reprezintă aportul mili­ spirit de răspundere a cererilor lae, directorul cabinetului de te pe activitatea zilnică a can­ anual 110.000 tone de celuloză în­
partid, a expus tema : „Organi­ didaţilor şi membrilor de partid
ţiei Ia apărarea şl întărirea or­ şi sesizărilor oamenilor muncii, zaţia de bază — temelia activi­ din G .A .C .

dinei noastre de stat socialiste. contribuind prin aceasta la întă­ tăţii partidului“. Pentru ca propagandiştii par­
ticipanţi la această pregătire să
Executînd fără şovăire, uneori rirea încrederii populaţiei în or­ Nivelul ridicat al pregătirii stăpînească cit mai bine temele In preajma
expuse şi să poată îmbogăţi dis­ dării în exploa­
cu sacrificiul vieţii sarcinile în­ ganele de miliţie, Ia ridicarea propagandiştilor a fost asigurat cuţiile, au fost acordate 5-6 ore tare a Uzinei de
de pregătire pentru fiecare lec­ sinteză organică
credinţate, lucrătorii de miliţie autorităţii şj prestigiului lor. şi prin expunerile făcute de că­ de la Kazan,
ţie indieîndu-se materialul bi­ R.S.S. Autonomă
şi-au cîştigat în această perioadă Intrînd în cel de-al cincispre­ tre lectorii şcolii de partid de Tătară.
bliografic necesar.
stima şi încrederea oamenilor zecelea an de activitate, lucră­ un an din Orăştis. Amintim din­ Noua între­
In aadrul discuţiilor, propagan­ prindere — una
muncii, dovedindu-se' demni de torii de miliţie, încredinţează tre acestea lecţia: „Conducerea din cele mai
diştii au apreciat metodele fo­ mari din U.R.S.S.
nobila misiune ce le-a fost în­ partidul şi guvernul că vor de­ de către partid a organizaţiilor — va produ­
losite şl au vorbit despre acti­ ce fenol, ace-
credinţată. pune toate forţele şi capacitatea de masă“ ţinută de tovarăşul ton, polietilen,
vitatea lor în cadrul cercurilor. etc. Toate opera­
Sărbătorim cea de-a 14-a ani­ lor în slujba poporului, pentru Mlrth Francisc. ţiunile pentru
prelucrarea ga­
versare a înfiinţării miliţiei în a fi mereu Ia înălţimea sarcini­ Biroul Comitetului raional de zelor de ţiţei vor
fi automatizate.
condiţiile unui avînt general în lor, Vom munci astfel îneît să partid a luat măsuri ca la aceas-
In foto : Mai­
toate domeniile activităţii noas­ putem raporta partidului şi gu­ strul Albert Ha-

tre social-economice şi de stat. vernului, că paza avutului ob­

Sub conducerea înţeleaptă a ştesc şi personal al cetăţenilor,

partidului, milioanele de oameni ordinea şi liniştea publică, atît

a} muncii au făurit pe meleagu­ de necesare oamenilor mţmdi

rile patriei noastre o industrie sînt pe deplin asigurate,

M unca o r g a n iz a tă —r e z u lta te b u n e IGNAT CONSTANTIN sanov (dreapta)

instructor ai secţiei de propagandă şi tehnicianul A-
natoli Anikin ve-
Colectivul uzinei „Victoria" timpul celor 8 ere de muncă, ve­ şi agitaţie a Comitetului regional rificînd instala-
rifică modul de funcţionare a a- în acest sens să fie cit mai bun, P.M.R.
'din Călan s-a angajat să dea în paratelor de control şi măsură. controlează felul cum muncesc s ţiile.
anul acesta 4.000 tone fontă pes­ furnaliştii din echipă, le explică
te sarcinile de plan. Acest an­ După terminarea acestui control modul de remediere a unor de­ De ce a fost inclus Adenul în Federaţia Arabici de sud
gajament impune tuturor echi. discută amănunţit cu şeful e-
pelor să-şi organizeze mai Judi­ chipei pe care-1 schimbă, despre ficienţe, îi întreabă diferite pro­ După cum transmit agenţiile ninsula Arabică, adică Omanul, ze din ţările arabe. Aceleaşi mo­ Lupta pentru eliberare naţio­
cios munca, să muncească mai
bine şi mai spornic. Conştienţi greutăţile avute în timpul ser­ bleme legate de meseria lor, le

recomandă să citească cărţi şi

de sarcinile ce le revin, încă din viciului şi despre modul cum le-a reviste tehnice. de presă, in ciuda protestelor sultanatul Maskat, bogatele re­ nopoluri storc mari profituri nală din colonia Aden a cuprins
vehemente ale populaţiei locale, giuni petrolifere Katar şi Ba­ prin alimentarea cu combustibil mase largi ale populaţiei care
primele zile ale noului an, şe­ rezolvat, Apoi, ţinînd seama de Ca urmare a acestor preocu­ colonia engleză Aden a devenit hrein, precum şi principatele din a celor aproximativ 7.000 de şi-au manifestat în dese rlndurl
zilele trecute al 12-lea teritoriu cadrul protectoratului Aden şi nave care trec anual prin Ca­ combativitatea. Populaţia Ade-
fii de echipă au luat măsuri pen­ calificarea fiecărui muncitor îşi pări echipa pe care o conduce

tru realizarea ritmică a planului repartizează oamenii la locurile îşi realizează ritmic planul de al Federaţiei Arabiei de sud. A colonia cu acelaşi nume. Potrivit nalul de Sue? şl se aprovizio­ nului şi-a dat seama de la bun
fost semnat de către Anglia şi Fe­ complicatelor legături ale depen­ nează in Aden. Potrivit ziarului Început de caracterul colonialist
de producţie. Prim-furnalistul de muncă explidndu-le cum tre­ producţie. De la începutul aces­ deraţia marionetă a Arabiei de denţei coloniale stabilite de Co­ „Christian Science Monitor“, a.l planurilor Londrei, pronun­
sud şi a intrat In vigoare acordul lonial Office, există atît o co­ acest venit atinge anual cifra de ţindu-se ou tărie Împotriva lotr.
Ioan Stăniloiu de pildă, este buie să muncească pentru ca tui an şi pînă la 17 ianuarie, cu privire la includerea coloniei lonie Aden, (care este oraşul 125 milioane de dolari. Pe lîngă In anul 1962, In ciuda represiu­
Aden in componenţa „federa­ propriu-zis), cît şi un protecto­ această impoitanţâ economică, nii şi a legii care interzicea gre­
unul din şefii de echipă care-şl munca lor să fie mai eficace. echipa sa şi-a depăşit sarcinile

organizează bine locul de mun­ Una din problemele principale de plan cu 1,42 la sută Ortacii

că Înainte de începerea lucrului, care-i preocupă pe Ioan Stăni­ lui Ioan Stăniloiu sînt însă ho- ţiei". rat Aden. Autorii planului ur­ Adenul ocupă un Ioc important vele, în Aden au avut loc peste
Multiple şl variate slnt for­ măreau ca, după constituirea fe­ in planurile strategice ale An­ 60 de greve mari, mitinguri şi
Ioan Stăniloiu controlează can­ loiu este şl ridicarea nivelului tărîţl să obţină succese şi mai

titatea şi starea tuturor mate­ profesional al muncitorilor din mari. mele prin care colonialiştii în­ deraţiei, autorităţile colonialiste gliei şi aliaţilor ei occidentali. demonstraţii. Participanţi} la
cearcă menţinerea cu orice preţ să alcătuiască un aparat unic Aici este instalată cea mai mare aceste acţiuni au cerut lichida­
rialelor de care are nevoie In echipa sa. Pentru ca ajutorul dat D. LUPAŞCU a rămăşiţelor vechilor imperii, care să acţioneze mal „coordo- bază militară maritimă şi ae- rea regimului colonial, renunţa­
O astfel de formă, folosită pe rea Ia includerea forţată a colo­
O duminică la cota 1440 niei Aden in federaţie/ şi acor­
larg, o reprezintă aşa-numite]e darea independenţei depline în­
federaţii, înjghebate în pripă, în P E T E M E E X T E R N E tregii Arabii de sud. împotriva
includerii coloniei Aden în Fede­
scopul de a cuprinde diverse te­ raţia fttabiei de sud s-a pronun­
ritorii care nu ş-au eliberat încă
de lanţurile robiei coloniale. paţ şi eficient“ în lupta împo­ rlană engleză din Orientul Apro­

Oraful minerilor cu forfota lui spe. emile masivului Retezat atrag sute, coza" din Lupeni s-au intilnit cu Aceste federaţii reprezintă meto­ triva mişcării de eliberare na­ piat, cu un personal de peste ţat cu hotărîre Partidul socialist
cifica a rămas in urmă. Treptat, mii da lurifti. O vorbă din băţrini tinerii de la Termocentrala din Pa- da favorită uzitată de Colonial ţională. 7.000 de oameni. Rolul acestei popular din Aden, oare este cea
treptat, zgomotul întreprinderilor din spune c% >>aerui muntelui ta face roşeni Cu acest prilej, prietenia din- Office (Ministerul Coloniilor al Dar planul de creare a unei baze a crescut şi mai mult după mai puternică organizaţie poli­
Marii Britanii) şi prototipul lor federaţii mari a trebuit să fie ce Anglia a pierdut bazele sale tică din acest teritoriu, şi Con­
Lupeni fi din împrejurimi înceţi- ma} ?!n^r ma[ vo{njc*, Dacă afa tre d s~a strm‘ s- Tinerii mineri de este Federaţia Rhodesiei şi Nvas- abandonat deoarece majoritatea din Egipt şi Irak. Adenul a de­ gresul sindicatelor din Aden,
nefte. Urcăm spre piscurile înzăpezi- slau i,lcruxUe_ ai pu,ea oare nu^ la E.M Lupeni, care in mare parte Salandului de cea mai pură teritoriilor oare urmau gă fie in­ venit pentru colonialiştii englezi care numără peste 17.000 de

te ale masivului Retezat. La fiecare pclrcci 0 ţi din sdpidmm- d in }nlma sînt elevi la cursul seral al şcolii esenţă colonialistă. Scopul tutu­ cluse au refuzat categoric să in­ principalul punct de sprijin în membri. Pentru a înfrînge re­

pas ne întimpină mirosul de rafina mun[nor ? pirefle că nu. Si aceasta medii- Uau înconjurat ca drag pe ror acestor uniuni artificiale de tre în federaţie. lupta împotriva mişcări] de eli­ zistenţa maselor largi popuiaTe
teritorii este perpetuarea domi­ In anul 1959, Anglia a reuşit berare naţională a popoarelor din Aden, autorităţile colonia­
al brazilor, fo{netul pădurii, trilul au jnţelehQ fi tinerii pe care i-am G™rilă Tordoi, proaspăt absolvent naţiei colonialiste în regiunile după multe eforturi să includă arabe. La Aden se află cartierul liste au trecut la intensificarea

păsărilor. Trecem pe rînd culmea ‘vl,îlnit azi la cabana Straja. Mihai d Universităţii „C. 1. Parhon“ din respective Caracterul lor nevia­ în federaţie doar 11 din cele 26 general al comandamentului for­ represiunilor. Au fost aruncate

..Capul c îin e lu iv irfu l „Mutu". Jn Dragon de exemplu, electrician la BucureRî. Tînărul profesor a povestit bil reiese şi dm faptul că cele principate ale protectoratului ţelor armate engleze de 40.000 de în închisori mi] de persoane ne­

lata noastră apar aidoma unei celăti, întreprinderea „Viscoza" din Lupeni. seral'Rilor despre activitatea fi eon- mai multe dintre ele se află ln Aden. In ce priveşte populaţia, oameni, dizlocate #;l regiunea vinovate. Printre cei arestaţi se

stincile semeţe fi golaşe ale virfu• care este un bun cunoscător al aces- dRulc bune în care învaţă studenţii, plin proces de destrămare, dacă de 151.00.0 de locuitori a colo­ Orientului Apropiat şi Mijlociu, numără şi Ahdulah A! Asnag,
nu s-au şi destrămat', aşa cum niei Aden, ea s-a opus includerii pentru a apăra interesele colo­ secretar general al Congresului
lui „Straja''. Zăpada mare, proas- iui masiv ne-a declarat că turismul dar n' a dtat sdd întrebe unde vor a fost cazul cu Federaţia Indii- în această federaţie. nialiştilor , englezi în Golful sindicatelor d'n Aden şl alţi
pot căzută, ne îngreunează mersul. ţ.a ajutat să cunoască mai bine re- mcrZe după terminarea cursului me- lor Occidentale. Federaţia Rho- De ce se îndtrjesc colonialiştii Persic. fruntaş! al vieţii politice.

Pînă la virful „Straja , situat la o giunea. Retezatul, acest colos de diu. deriei şl Nyassalanduiui urmea­ britanici să menţină sub domi­ De la această bază, trupele en­ Aceste încercări ale autorită­

altitudine de 1870 metri mai sînt piatră, oferă drumeţilor peisaje im- Gu ad urmă fi profesorul Ga- ză în curînd pe aceeaşi cale. naţia lor colonia Aden ? Pentru gleze au invadat tn 1955 Oma­ ţilor colonialiste engleze de a

cîteva ore de mers. Notărîm să fa- presionanle. Lacurile glaciale, văile vr‘dă Tordoi era muncitor. Si al Federaţia Arabiei de sud este a răspunde la această întrebare nul independent, pentru a pune înăbuşi lupta pentru libertate a

cern un mic popas la cabana Straja, abrupta, grohotişurile, stîncile de °bifnui<f să asculte sfaturile unui in­ constituită dintr-o serie de emi­ este necesar să vedem care este stăpînire pe zăcămintele sale de poporului din Aden şi de a face
rate, sultanate şi şeicate din su­ importanţa eL petrol. Adenul este în perma­ din Federaţia Arabiei de sud o
ospitalieră cu toii furiştii, cabana calcar, nurlie cu apele lor repezi fi S’ner sau profesor iefit de pe băii- dul peninsulei Arabice. Fină în Colonia Aden, unde dominaţia nenţă folosit ca punct de tran­ stavilă în faţa valului mişcării
Straja a neineabătogre. La prima ve- reci sînt numai o porte din frumli­ cih? facultăţii. 1959, cînd a fost constituită fe­ britanică a fost instaurată acum zit pentru transportul de trupe de eliberare naţională care a cu­

dere ai impresia că tinerii din ora- sefile masivului, La cabana Straja, tinerii rid, chi­ deraţia, ele făceau parte din pro­ 123 de ani, este un important tn Africa orientală. Iată de ce prins şi Peninsula Arabică, slnt
ful Lupeni au venit cu toţii aici, în hj cabană f animaţie mare. Se tă. se împrietenesc. îşi deapănă amin­ tectoratul Aden. Tdesa creării fe­ port cu o suprafaţă de 194 ki­ cercurile colonialiste şi militare sortite eşecului. ..Stavila“ este
inima munţilor. Putini sînt acei car/ tirile îşi cuuliantă 'lărerile. se ajuta deraţiei Arabiei de sud s-a năs­ lometri pătraţi pe calea mariti­ de la Londra rtonun eforturi pen. şubredă, ea va fi snuferată ea
in zilele de sîmbătă şi duminică ale ciuta se danseină se nile Aiii li, recipiue cut la Londra, în urmă cu cîţi- mă între Gibraltar şi Singapore. tru a-şi menţine dominaţia tn şi alte manevre colonialiste şi
cota 1440 şi au dat intîlnire mulţi va ani. Iniţial ea a fost conce­ Rafinăriile din Aden prelucrea­ colonia Aden. Acesta este In fapt popoarele Peninsulei Arabice vor

fiecărei săplămîni rămin acasă. Pis- tineri. Cei de la întreprinderea „Vis- L. DEMlETER pută astfel Incit să cuprindă toa­ ză cea mai mare parte a ţiţeiu­ sensul includerii Adenulul în Fe­ deveni stăpîne pe soarta lor.

te posesiunile britanice din pe- lui jefuit de monopolurile engle- deraţia principatelor feudale. i. drag uşanQ