Page 68 - 1963-01
P. 68
! Biblioteca CcntreíS
R egional
H unedoara-D eva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA T-E L E G_R A M E
Tovarăşului JA N O S K A D A R
P rim se c re ta r al C om itetu lu i c e n tra l al P artidu lu i M u n citoresc S o cialist Ungar,
p re şed in te le G u vern u lu i R e vo lu ţio n a r M u n cito resc Ţ ă ră n esc Ungar,
Tovarăşului 1STVAN D O B l ¦¦
preşed in tele C onsiliului P rezid en ţia l al R epublicii P opulare U ngare
BUDAPESTA
Dragi tovarăşi, tuală intre Republica Populară Romînă şi Republică
In numele Comitetului Central al Partidului Munci Populară Ungară.
toresc Romîn, al Consiliului de Stat şi al Consiliului Sîntem convinşi că relaţiile de prietenie trainică şi
de Miniştri al Republicii Populare Romîne, în numele colaborare rodnică statornicite între Republica Populară
poporului romîn şi al nostru personal, vă transmitem Romînă şi Republica Populară Ungară, pe baza acestui
Anul XV. Nr. 2513 Joi 24 ianuarie 1963 4 pagini 20 bani dv., Comitetului Central al Partidului Muncitoresc So tratat, se vor dezvolla şi în viilor spre binele popoare
cialist Ungar, Consiliului Prezidenţial, Consiliului de lor rorain şi ungar, al întăririi continue a comunităţii
rain iilillrei
Miniştri al Republicii Populare Ungare şi poporului ţărilor socialiste şi al consolidării păcii în lume.
In ziua acestei aniversări vă urăm dv., dragi tovarăşi
frate ungar, un călduros salut tovărăşesc şi felicitări şi poporului frale ungar, tot mai mari succese în de
lilii !i ni i i iiiiGücordiale cu prilejul aniversării a 15 ani de la semna săvârşirea construirii socialismului în Republica Popu
rea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mu lară Ungară prietenă.
GHEORGHE GHEOKGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER
Prlm-secretar al Comitetului Central preşedintele Consiliului de Miniştri
al Partidului Muncitoresc Romîn,
Există posibilităţi să realizăm Angajamentele colectivului preşedintele Consiliului de stat al Republicii Populare Romîne
al Republicii Populare Romîne
ritm ic piarse! de muncă alE. Ghelar Tovarăşului G FiEO R G H E G H E O R G H IU -D E ]
Sectorul I are o pondere în în urmă se explică în cea mai Z ilele trecu te colectivu l de — in trodu cerea şi extin derea P rlm -secretar al C o m itetu lu i C en tra l al P artidu lu i M u n citoresc Ilom tn
P reşed in tele C on siliu lu i de S ta t al R epu blicii P opulare R om îne
m u ncă al m in ei G helar a ana pe m al d ep a rte a m etodelor
semnată în producţia E. Al. Te- mare parte prin lipsa unei a- liz a t, în c ă o d a tă , p o s ib ilită ţile în a in ta te d e e x p lo a ta r e şt m e Tovarăşului IO N G TlE O R G IiE M AURER
liuc şi colectivul nostru de muncă provizionări tehnico-materiale de în deplin ire şi depăşire a p la can izare a o peraţiu n ilor m i P reşedin tele C on siliului de M in iştri al R epu blicii P opulare R om îne.
este pe deplin conştient de faptul corespunzătoare a sectorului şl n u lu i d e p ro d u c ţie p e a n u l 1963. BUCUREŞTI
că de felul în care-şi realizează o serie de deficienţe proprii. Cu D in d ezb a tere a re ie şit că el niere ;
sarcinile de plan depinde în alte cuvinte motivele nu sînt este h o tă rît ca in anul cu rent — în tărirea con trolu lu i privin d Dragi tovarăşi. popoarele ungar şl romîn şl a prieteniei frăţeşti dintre*
bună măsură aprovizionarea obiective şi există toate condi să obţin ă rezu lta te m ai bune Cu prilejul împlinirii a 15 ani de la semnarea Tra celo două popoare care păşesc pe calea construcţiei
furnalelor din Hunedoara cu ţiile pentru a ne realiza pe d ecit in anul trecu t. ca lita tea m in ereu lui şt a execu tatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală socialismului. A început o eră nouă in istoria relaţii
!materie primă. In prima jumă viitor ritmic sarcinile de plan. intre Republica Populară Ungară şi Republica Populară lor dintre popoarele noastre, eră bazată pe internaţio
tate a lunii ianuarie, noi am ră In acest scop, sub îndruma In a ce st scop m u n citorii, In ţie i lu crărilor m in iere ; Romînă, în numele Comitetului Central al Partidului nalismul proletar, colaborarea şi întrajutorarea fră
mas datori patriei cu o cantitate rea organizaţiei de bază, au gin erii şi teh n icien ii m in ei din -—m ă r i r e a c a p a c i t ă ţ i i d e t r a n Muncitoresc Socialist Ungar, al Consiliului Preziden ţească. Această colaborare pe bazele socialismului se
destul de mare de minereu. Cau fost deja luate o serie de mă G helar îşi a firm ă h otărirea u na ţial al Republicii Populare Ungare, al Guvernului Re lărgeşte şi se întăreşte continuu şi contribuie consi
zele se datoresc atît unor lip suri eficace. Spre exemplu, per n im ă d e a desfă şu ra m a i larg sp o rt p rin creşterea parcu lu i de voluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar, al întregului derabil la succesul muncii constructive al ambelor po
suri interne, ce aparţin secto sonalului tehnic din sector i-au în trecerea socialistă, de a des m g o n ete cu încă HO bu căţi va poare, la consolidarea unităţii lagărului socialist.
rului şi exploatării, cît şi nepre- coperi şi valorifica noi rezerve gon eta ; popor ungar şi în numele nostru personal, vă adre
fost repartizate sarcini concrete, Dorim din toată inima ca prietenia şi colaborarea
luării ritmice de către C. S. aşa îneît procesul tehnologic să in tern e, de a in tro d u ce m o l larg — In vederea red u cerii con su săm dv. şi poporului romîn frate un salut şi cele mai frăţească dintre popoarele ungar şi romîn să ducă la
Hunedoara. In cele ce urmează fie bine dirijat şi supravegheat noi succese, la noi realizări considerabile, spre binele
mă voi opri asupra primului as pe fiecare fază. Unul din ingi in p ro d u cţie teh n ica nonă. în m u lu i de lem n In cu rsu l an ulu i bI-une u'rări.' .. şi fericirea popoarelor noastre, a cauzei socialismului
pect. nerii sectorului răspunde de ex Tratatul nostru de prietenie, colaborare şl asistenţă şl păcii în întreaga lume.
ploatarea forezelor, puşcarea în su fleţiţi de D irectivele celu i de 1963 se vo r fo lo si p en tru a rm a
O greutate în activitatea sec masă şi asigurarea brigăzilor cu mutuală este o pxpresie a noului tip de relaţii dintre
torului a constituit-o lipsa au material puşcat după necesităţi. al U l-le a C on gres al P .M .R ., şl rea g a leriilo r şt su ito rilo r fie r şl
Un altul, adjunctul de sector, 1STVAN DORI JAMOS KADAR
tobasculantelor în număr cores răspunde de întreaga parte me că lă u zin ă u -se d/upă D ire ctivele prefabricate din b e to n ;
punzător pentru transportul mi canică, Au fost repartizaţi cîte — se vor califica in cursul a- Preşedintele Consiliului Prezidenţial Prlm-secreiar al Comitetului Central
nereului şi a sterilului din ca doi maiştri pe fiecare schimb. C.C. al P .M .R . cu p r iv ir e la c r i al Republicii Populare Ungare al Partidului Muncitoresc-Soclalist
rieră. La aceasta se mai adaugă c e s tu i a n u n n u m ă r d e 100 a- Ungar
şi faptul că secţia noastră de Ei primesc sarcini în funcţie de teriile prin cip a le ale în trecerii
transport mai suferă din punct problemele ce trebuie urmărite ju to r i m in eri, 75 m in eri, 35 a r Preşedintele Guvernului Revoluţionar
de vedere al organizării şi-j lip şi rezolvate. S-a întocmit apoi socialiste, e i se a n g a jea ză : Muncitoresc-Ţărănesc Ungar
sesc cadrele tehnice de specia un grafic pentru dirijarea puş tific ie r i şi 35 d e m u n c ito r i in
litate. cărilor în masă. Respectarea a- — să depăşească planul de înapoierea în Capitală a delegaţiei P.M.R. c a re a participat
cesttxia va face ca brigăzile să producţie Ia metal cu 1.220 tone m eserii auxiliare.
încă de anul trecut sectorul nu mai sufere din lipsă de mi fier ; la C o n g resu i P.S.U .G .
n-a fost aprovizionat cu sape nereu şi va asigura în acelaşi In cadrul discu ţiilor, vo rb ito
pentru forezeîe verticale şi cio timp folosirea deplină a exca — să îmbunătăţească calita !Miercuri dupâ-amlază s-a Muncitoresc Romîn care a par P.M.R.. Din delegaţie a făcut
cane pneumatice pentru cele o- vatoarelor. tea minereului cu 0,55 Ia sută rii au su blin iat că ex istă toate înapoiat în Capitală., venind de ticipat la lucrările celui de-al parte de asemenea, Ştefan d e
rizoniale. Din această cauză s-au faţă de sarcina planificată la Berlin, delegaţia Partidului Vl-lea Congres al Partidului So ja, ambasadorul R.P. Romîne în
înregistrat mari staţionări. Bu A fost îmbunătăţit sistemul de con diţiile p e r tru ca an gajam en R.D. Germană.
năoară, în prima jumătate a control preventiv ’al excavatoa — să sporească productivi' cialist Unit din Germania.
lunii ianuarie, a funcţionat doar relor. o echipă de electricieni tatea muncii cu 1 Iă sută ; tu l să fie în deplin it. M u lţi din Din delegaţie au făcut parte La sosire, In Gara de Norcî,
o foreză orizontală, din 4, iar controlează de acum zilnic apa- delegaţia a fost Intîmpinată de
forezeîe verticale au pierdut cir ratajul de bord al lor şi execută — să realizeze 350.000 Iei eco tre ei au ven it cu valoroase tovarăşii Chivu Stoica, membru tovarăşii Emil Bodnăraş, Petre
ca 20-25 la sută din timpul de micile reparaţii ce se impun pe nomii Ia preţul de cost. al Biroului Politic, secretar al Borilă, Mihai Dalea. membri ai
lucru. Aşa se explică de altfel şl parcurs. Alţi doi oameni asigură p ro p u n eri p rivin d căile de îm C.C. al P.M.R., conducătorul de C.C. al . P.M.R., activişti de
răminerea cu mult în urmă a lu In acest an cariera de dolomf- legaţiei, Nicoîae Cea/uşescu, partid.
crărilor de pregătire a lentil°fr>r tă va da peste prevederile sar bu n ătăţire şi creştere a produ c membru al Biroului Politic, se
cinilor de plan 1.200 tone do- cretar al C.C. al P.M.R., Leonte Au fost prezenţi dr. Siegfried
lomifă. ţie i de m inereu. Răuitu, membru supleant al Bi Bock, însărcinatul cu afaceri
roului Politic al C.C. al P.M.R., ad-interim al R.D. Germane în
P en tru asigu rarea în deplin irii şeful Direcţiei de propagandă R.P. Romînă, şef! ai altor itih
siuni diplomatice acreditaţi în
acestor an gajam en te conducerea şi cultură a C.C. al P.M.R., Kl- R.P. Romînă şî alţi membri ai
E xploatării m in iere G helar, în dea Miliferu, p!rîm-secretar al
dru m ată în deaproape de com i
de siderită, rămînere ce trebuie întreţinerea permanentă a re tetu l de pa rtid , c în to cm it un Să producă mult, comitetului regional Braşov al corpului diplomatic.
să o recuperăm, ţelei de cabluri electrice din ca p lan de m ăsu ri tehn lco-organ i- dar şl bun — a-
rieră. zatori.ee. D in a c e ste m ă su ri en u ceasta este preocu Alegerile de deputaţi în sfaturile populare comunale
!n planul de aprovizionare pe m erăm : parea tov. Irina şi orăşeneşti raionale
'anul trecut se prevedea ca sec Pentru ca fiecare brigadă să- Delotto, muncitoa
torul să primească cupe de ex şi poată realiza atît planul de — in ten sificarea lu crărilor de
cavator, de rezervă şi tablă de minereu, cît şi cel de steril, ne
oţel manganos pentru repararea vom orienta spre dirijarea fron p r e g ă tir e In v e d e r e a a s ig u r ă r ii re In secţia I a
lor. Faptul că n-au sosit nici turilor astfel incit să nu fie ne u n e i p r o d u c ţii r itm ic e la le n ti fabricii „Sebeşul" !M@s proponer! de candîdafî aî F.D.P,
pînă astăzi ne-a creat mari greu cesară deplasarea exacvatorului lele de m in e re u ; organ izării din Sebeş. In fle Oamenii muncii din comunele de la 3 martie se numără1
lăţi, în primul rînd, pentru că de Ia un Ioc de !muncă la altul — îm bu n ătăţirea care zl ea reali şi oraşele raionale continuă să Ghioancă Sabin, mâner fruntaş
ori de cîte dri se defecta vre pe distanţe mari. In dirijarea zează cu succes a- propună pe cei mai buni din din Lupenl, Hunyadi Ioan, mi
una din cupele existente, exca fronturilor se va ţine cont şi de m u ncii şl extin derea m ecan lză cest lucru. tre ei candidaţi ai F.D.P. pen ner fruntaş din Vulcan, Crainic
vatorul trebuia oprit, apoi re asigurarea unei exploatări raţio tru alegerile în sfaturile popu Irma şi Szacsko Maria, gospo
paraţia cu materialele de care nale a zăcămîntului. rii, a stfel ca vitezele de în a in ta XXXXOOOOOOOOOOo c lare de Ia 3 martie. dine din Lupenl, Jurca Silvia,
dispuneam, nu era de cea mai profesoară din Anlnoasa şi alţii.
bună calitate. Numai în 17 zile Sub îndrumarea organizaţiei re in g a le rii să crea sc ă la 60 Petroşani
din luna Ianuarie au fost scoa de partid şi cu sprijinul organi Vinţui de J o s
se din producţie datorită acestui zaţiilor de sindicat şi U.T.M. din m etri lin iari p e lună şl fro n t, In circumscripţiile electorale
neajuns 3 excavatoare pe cîte o sector, vom căuta să întărim cît comunale şi ale oraşelor raio Deşi tlnără, inginera agronom’
zi sau două fiecare. maj mult simţul de răspundere iar la su ito ri la 35 m e tri lin iari. nale din Valea Jiului au fost Lidia Dicu, s-a dovedit un ca-*
propuşi pînă în prezent 315 can dru bine pregătit, harnic, ani-i
Mal trebuie amintit apoi că al oamenilor şi disciplina mun Sporesc efectivele didaţi ai F.D.P. La adunările mat de dorinţa de a îndruma
au existat deficienţe şi în orga populare au participat peste colectiviştii din Vinţ In aşa fel,
nizarea puşcărilor în masă. N-au cii. Ne vom ocupa de extinderea de animale 14.200 de alegători. Printre can incit să obţină producţii sporite
didaţii propuşi pentru alegerile la hectar. Prin munca sa, lngj
f o s t asigurate întotdeauna locu experienţei înaintate şi buna Ţinlnd seama de realizările Lidia Diou a sprijinit consiliul
pe,care le-au obţinut şi de po JOOOOOOOOOOOOOO < de conducere în întărirea eco-
rile de muncă cu material puş- organizare a întrecerii socialis sibilităţile pe oare le au, cu o- nomico-organizatorică a G.A.CL
cazia dezbaterii şi aprobării pla Apreciiradu-1 calităţile, colecti
cat şl la o granulaţie corespun te. La noi în sector sînt şefi de nului de producţie pe acest an viştii din circumscripţia electo-i
colectiviştii din satul Sînpetru,
zătoare. încărcarea simultană a brigadă care obţin întotdeauna raionul Haţeg, au hotărît să
sterilului şl a minereului s-a fă rezultate bune ca de pildă Aron
Speriosu, Constantin Dioşieanu
cut defectuos. In plus, din cau şl Culcea Cosma. Pentru ca me sporească efectivul bovinelor cu 586.000 lei venituri Creşte numărul cititorilor | rală nr. 6 au susţinut cu căl
za lipsei unui număr suficient de todele lor de lucru să devină 136 capete, al ovinelor cu 300 dură candidatura ei pentru ale-i
cadre tehnice medii şi superioa un bun al întregului colectiv vom capete şi al porcinelor cu 75 de la grădina Dornici de a-şi in- devin cititori pasio- colectiviştilor care > gerile în sfatul popular comunal.
re n-a existat o supraveghere şi organiza cu ei schimburi de ex capete. suşi metodele inain- naţi. Anul trecut, au împrumutat cărţi ^
Îndrumare minuţioasă Ia fiecare perienţă. C olectiviştii din T oteşti, ra Printre cei propuşi candidaţi
loc de muncă. S-au manifestat Creşterea efectivelor se va face ion u l H aţeg, au h o tă rît să ex tate de muncă din numărul lor inregls- de la bibliotecă a şi ai F.D.P. in comuna Vinţui de
chiar abateri do Ia disciplina Am toată convingerea că pro- pe seama reţinerii animalelor tin d ă anul acesta su prafaţa agricultură, de a cu- trat la biblioteca din ajuns la 190. Dintre % Jos se numără şi Gh. Stanciu,
!muncii şi instrucţiunile tehnolo cedînd astfel ne vom realiza şi tinere provenite din prăsila gos g ră d in ii de la 5 la 30 ha. A- preşedintele comitetului executiv
gice, care au frînat uneori obţi- depăşi planul în timpul cel mai podăriei şi prin cumpărări din cea sta le-a p e rm is să în ch eie noaste operele scrii- COmună este de pes- ce* activi a-x al sfatului popular comunal, Aru
perea celor mai bune rezultate. scurt. fondurile proprii şi creditele a- zilele trecu te co n tra ct cu tarilor clasici şi . 0fln minţim pe colecti- o ghel Ureche, medic, Ioan Jică-
cordate de stat U .R .C .C , H a ţeg p e n tru 89 to n e contemporani, tot ' . viştii Maria Cornşa, % reanu, preşedintele G.A.C., Ma
După dto se vede, rămînerea Ing. IOAN POZINĂREA legu m e şi zarzavatu ri. P rin mal mulţi colecti- In primele zile ale xiie Ma-niu şi Cate- o ria Băcilă, bibliotecară şi alţii,
şeful sectorului I al E. M. A. GEORGESCU
corespondentă vlşti din Gîrbova acestui an, numărul rina Mint. ’ o Răhău
Teliuc
tre a ltele, G .A .C . d in T o te şti Colectiviştii din comuna Ră
hău au propus candidaţi a!
v a liv ra co o p e ra ţiei 16 ton e Hofărîrea coSecfivişfîfor din Ohaba F.D.P. pentru alegerile în sfa
roşii, 30 ton e varză de vară tul popular pe cei mai harnici
şl de toam nă, 8 ton e ardei in an u l trecu i, co le c tiv iştii se ex tin d ă suprafaţa, ce se va dintre ei care au dat dovadă
gras şi gogoşari, 5 ton e de d in O haba, raion u l Sebeş au cu ltiva cu legum e, să p la n de spirit gospodăresc. Kstfel au
fost propuşi candidaţi ai F.D.P.
ceapă verde şi u sca tă etc. o b ţin u t re zu lta te fru m o a se în teze în că 5 ha. cu v iţă d e vie colectiviştii VasileVulcu, Paras-
chiva Fioca, Maria Oltean. Ioan
P rin livrarea produ selor d ezvo lta rea g o sp o d ă riei lor. şl p o m i fr u c tife r i p e o su Costea şi Gheorghe Bîscă. De
asemenea au mai fost propuşi
respective, gospodăria colec P en tru con tin u a sp orire a a- p ra fa ţă de 10 ha. o Ioan Cenuşe, preşedintele comi
vu ţiei o b şteşti, ei au apro E fectivu l de an im ale du pă tetului executiv al sfatului popu
tivă din T o teşti va realiza b a t de cu rin d plan u l de p ro lar comunal, Octavia Cucuian,
d u cţie p en tru 1963 care p r e cu m s-a sta b ilit în adunarea directoarea şcolii elementare şl
ven itu ri b ă n eşti in valoare de vede sarcin i cu m u lt m ai generală, va creşte la bovin e alţii.
m ari. A stfel ei au h otărît să cu în că 95, ajicn gîn d la 440
386.000 lei. ca p e te d in care 250 va ci cu
PETRE FĂRCAŞIU
corespondent
A apărut nr. 6/1962 al Analelor Institutului lapte, n um ăru l porcin elor va
fi d e 334 fa ţă d e 123 c it a
de istorie a partidului de pe linsă C.C. al P.M.R. f o s t în 1962, ta r a l o v in e lo r
cu următorul cuprins : d e 1.550 fa ţă d e 943.
EMIL ŞTEF
o La rubrica Articole, revista publică următoarele materiale : corespondent Blandiana
O„Din activitatea Partidului Muncitoresc Romîn pentru întărirea Specfg&col peirtSrtu In cadrul adunărilor pentru1
Cstatului democrat-popular şi perfecţionarea activităţii sale“, de c o le c irv lş ii propunerile de candidaţi ai
9. Hie Rădulescu ; „Poziţia forţelor democrate faţă de monarhie în F.D.P., cetăţenii din comuna
^perioada 23 August 1944—30 Decembrie 1947“ de Gh. Ţuţui ; Echipa de dansuri şi bri Blandiana au făcut bilanţul ac
gada artistică de agitaţie a tivităţii desfăşurate de sfatul
O„Rolul monarhiei în jefuirea şi exploatarea poporului romîn, clubului sindicatelor din Si- popular şi deputaţi la înfrumu
Xîn aservirea economică a ţării faţă de puterile imperialiste“ de meria, formate din tineri seţarea şi buna gospodărire a
muncitori de Ia Atelierele localităţii. Apreciind calităţile de
Anescu ; „Monarhia — principalul stîlp al reacţiunii burghe- Rivl.R. şi de la depou, au buni gospodari şi oameni cu
prezentat un spectacol In faţa % iniţiativă ei au propus candi
zo-tmoşiereşti“ de C. Murgcscu. colectiviştilor din comuna Ra- - daţi ai F.D.P. pe Gheorghe Su-
Revista publică : „Documen te privind demascarea caracteru polt. Programul prezentat a ciu, colectivist, Avram Suoiu,
fost deosebit de apreciat de secretarul comitetului executiv
lui reacţionar, antipopular şi antinaţional al monarhiei (1922- către cel prezenţi în sala că
minului cultural. al sfatului popular, Gheorghe
1940)“, precum şi Comunicările: „Din activitatea P.M.R. pentru
crearea organelor locale ale puterii de stat (1948-1950)“ de C. FLORÎAN UR1CAN Mara. colectivist, Florian Suciu,
^Bărbulescu; „Importanţa propunerilor P.C.R. din iunie 1947
0pentru dezvoltarea revoluţiei detmocrat-pcpulare în ţara noas- preşedintele G.A.C., Pompillu
$trăil de C. Olteanu.
^ Revista mai cuprinde rub.ri • Recenzii, note bibliografice
O nouă cantitate de oxid de fier, produs la Fabrica chimică din Orăştie, va porni spre gşl Informaţii. corespondent Bera, secretarul comitetului co-<
unităţi economice din ţară. Mimcitoapele de la secţia I-a II ambalează cu grijă.
OOCOOOOOOO00-000<XxX><>00<>C0'<x>><>0000000000000c00<x>00o00<>c<>0000<xxx>000000(?0<x><>^ mimai de partid şi alţii.