Page 69 - 1963-01

PAG. 8
8BBBÍ1
Producfîi spetite
In adunarea generală cu pri­
lejul căreia au dezbătut planul
de producţie pentru anul 1963,
colectiviştii din Pianul de Jos,
raionul Sebeş, au făcut şi bilan­
ţul muncii din anul trecut. S-a
evidenţiat faptul că, deşi condi­
ţiile climatice n-au fost îndea­
juns de prielnice, totuşi prin fo­
losirea seminţelor din soiuri va­
loroase şi prin aplicarea reguli­
lor agrotehnice el nu reuşit să
obţină recolte frumoase. Media
producţiei de grîu la hectar, a
depăşit 1.500 kg., Iar cea de po­
rumb a fost de peste 2.200 kg.
boabe Ia ha, I)e asemenea, de
pe cele 30 hectare de grădină au
recoltat 41 tone de diferite le­
gume şi zarzavaturi, care, valo­
rificate au adus gospodăriei ve­
nituri de aproape 500.000 Iei. La
fel, în viticultură, producţia de
struguri planificată a fost cu
mult depăşită, realizîudu se în
medie 7.100 kg. struguri Ia ha.
Planul anului 1962 a fost reali­
zat şi în sectorul zootehnic, asi-
gurîndu se o încărcătură de 48
bovine şi 83 ovine la suta de
hectare. In privinţa asigurării
bazei furajere, colectiviştii de
aici au lucrat cu multă chibzuin­
ţă. Fînurile au fost recoltate la
timp şl depozitate în bune con-
Slţiunf. înr prin însîlozarea unei
cantităţi de furaje duble faţă de
3961 s-a completat necesarul de
nutreţuri.
Mulţumitoare a fost şl pro­
ducţia din sectorul zootehnic un­
de s-au realizat peste 2.000 litri
lapte pe cap de vacă furajată. mărească producţia de furaje „Victoria“ Călan s-au prezentat cercuri artistice ale clubului. El ţii n d s e n s u r ile în a lte a le m u n c ii n a je lo r e s te r e z u l ta tu l u n e i a n a ­ te p e o te m a tic ă v iu n c ito r e a s c ă ,
Veniturile băneşti — datorită
valorificării unor însemnate can­
tităţi de produse — au întrecut
in 1962 cifra de 1.200,000 lei, dînd
posibilitate gospodăriei să şi
Obţinerea unor producţii spo­
rite de legume este condiţională
de aplicarea la timp şl In bune
condiţiuni a unul întreg com­
plex de lucrări In răsadniţă şi în
grădina de legume.
O verigă importantă de care
depinde realizarea acestui o-
blectiv o constituie obţinerea de
răsaduri in cantităţi suficiente
şl de bună calitate care să asigu­
re satisfacerea nevoilor de plan­
tare. Un răfSad sănătos dă prin­
dere bună la plantare. Din el se
dezvoltă o plantă viguroasă, cu
mari posibilităţi de producţie.
Şi dimpotrivă, un răsad slab, se
dezvoltă Încet şi nu asigură pro­
ducţii mari cu toată străduinţa
ce se depune In aplicarea unei
agrotehnici corespunzătoare la
cultura respectivă.
Se cunosc numeroase cazuri
rînd unităţile agricole nu au rea­
lizat planul de plantări din lip­
să de răsad, deşi s-au semănat
In răsadniţe seminţe de legume
potrivit planului de plantări. De
asemenea, unele unităţi, din lipsa
unui răsad corespunzător au
plantat răsad de calitate slabă.
Ca urmare, ele nu şi-au realizat
planul de producţie.
In majoritatea cazurilor obţi­
nerea unor cantităţi mal mici de
răsaduri, faţă de cel planificat,
s a datorat nerespectării unor
măsuri care să Înlăture atacul
bolilor şl dăunătorilor din ră­
saduri.
Este cunoscut faptul că In ră­
sadniţe se creează condiţii bune
de temperatură şi umiditate ne­
cesare creşterii plantelor. Aces­
te condiţii sint Insă favorabile şi
Înmulţirii bolilor şi Insectelor
care slnt nellps-lte În răsadniţe.
Pentru combaterea lor se im­
pune aplicarea următoarelor lu­
crări : dezinfectarea tocurilor de
răsadniţe şl a întregului utilaj
grădinăre&c; dezinfectarea pă-
îMntultiî îoîosH ha răsadniţe, în cantitate de 50 grame la xn.c Seminţele reprezintă o cale faptul că un kg. de seminţe ab­ de Ia Staţiunea experimentală
din fiecare ram ură
mărească averea obştească la
aproape 2.000.000 lei.
Colectiviştii din Pianul de Jos,
în baza analizei posibilităţilor
ce le au şi a experienţei acumu­
late, şi-au înscris în planul de
A dunări generale
pentru dezbaterea
plan arilor de producţie
în G .A.C.
producţie al anului 1963 sarcini
sporite pentru fiecare sector.
Astfel, ei au hotărît ca de pe ce­
le 340 ha. cultivate cu grîu să re­
colteze în .medie 1.800 kg. Ia ha.,
iar la porumb să sporească pro­
ducţia pe întreaga suprafaţă,
pentru a realiza în medie, cîte
2.500 kg. porumb boabe la ha.
Potrivit planului aprobat de a-
dunare, gospodăria îşi va mări
şi suprafaţa de grădină la 48
hectare, de pe care şi-a propus să
realizeze o producţie totală de
60 vagoane legume.
In sectorul zootehnic s-a pre­
văzut creşterea efectivului pre­
cum şi sporirea producţiei pe
cap de animal. Numărul vacilor,
bunăoară, va creşte de la 110 la
210 capete, al ovinelor de la
758 la 1.100, iar al porcinelor de
la 100 la 250 capete. Ferma de
păsări se va mări şl ea cu încă
800 gişte.
Bineînţeles că in aceeaşi pro­
porţie cu creşterea efectivului de
animale, colectiviştii şi-au pre­
văzut în planul de producţie să
pentru asigurarea hranei nece­
sare.
Veniturile ce şi le-au propus
să le obţină prin valorificarea
produselor se ridică la 1.600.000
PEISAJ DE IARNA.
iaa5i
Măsuri de combatere a bolilor
şi dăunătorilor din răsadniţe
Dezinfectarea răsadniţelor
şi a utilajului g răd in ă resc
Dezinfectarea răsadniţelor şi
a utilajului grădinăresc are
drept scop de a distruge germe­
nii diferitelor boli care s-au cui­
bărit in materialul lemnos şi
care trec cu uşurinţă pe tinerele
plante din răsadniţe, Imbolnă-
vindu-16. Plantele atacate pier
în scurt timp cauzînd goluri in
răsadniţe.
Pentru a preîntîmpina atacul
diferitelor boli este necesar ca
tocurile de răsadniţe, ramele cu
geamuri şi Întregul utilaj gră­
dinăresc, să fie dezinfectate din
timp cu o soluţie de formalină
in concentraţie de 2 la sută (0,2
litri formalină ia 10 litri de apă). la un toc de 6 m.p.). Tratamen­
In lipsa formalinel se poate fo­
losi o soluţie de piatră vlnătă
în aceeaşi concentraţie..
Dezinfectarea pămînfului
foiosif în răsadniţă
In amestecul de pămlnt folo­
sit in răsadniţe şi în special în
mraniţă se Instalează cu tim­
pul germenii mai multor boli,
precum şi o serie de insecte dău­
nătoare răsadniţelor. Ei încep să
acţioneze pe măsură ce seminţe­
le încolţesc şi le oferă hrana ne­
cesară.
Pentru prevenirea atacurilor
provocate de diferite boli şi In­
secte este necesar să facem de­
zinfectarea amestecului de pă-
mînt pe care-1 folosim în răsad­
niţe cu unul din produsele?
formalină in concentraţie de 2 la
sută sau germisan pentru solu­
ţie, în concentraţie de 0,2 la su­
tă (20 grame pulbere la 10 li­
tri apă), sau germisan pulbere
m m tf e de Răminţ. ta
ORUMOt WflWSW! Nr. 2513
fflx^iBSEffl!raBWBaswi®s!3^«Hews?a»a'5e; sas
> PE SC Qalida Lamina
DIN HUNEDOARA
Iei, cu 400.000 Iei mai mult de- • Plin grija comitetului sin­ d e V . M IC O R O V IG I
cît în 1962, iar valoarea avuţiei dicatului muncitorilor din C. S.
obşteşti ză ajungă la sfîrşitul Hunedoara, In cursul anului 1962 NU ş tiu "dacă V. N ic o r o v ic i a re a tlţia în a in ta şi, la reliefa rea sln ă -o In „ u ria şa d ia le c tic ă a
anului 1963 la peste 2.600.000 lei. au fost trimişi la tratament şl p e m a sa de lu cru , In p re g ă tire , erou lu i in cip ien t, din faza m a ri­ fa p telo r de fiecare zi“. C erceta­
odihnă In staţiunile balneocli­ m an uscrisu l unui v iito r rom an. lor pro m isiu n i, ci su blin iază rea fa p tu lu i cotidian sub to a te
Pentru asigurarea îndeplini­ materice şi sanatorii un număr P utem presu pu n e in să că in cu- a p a riţia unor noi va lori 'afective a sp ectele, aplecarea către ele­
rii întocmai a prevederilor pla­ de 2.714 salariaţi. rln d rep o rteru l, în ze stra t cu şi etice In re la ţiile d in tre so ţi. m en tele de decor, peisaj, d eta lii
nului de producţie, mulţi dintre n erv ep ic d o v e d it In că rţile biografice, U în lesn esc lu i N ico­
colectiviştii care au luat cuvîn- 0 La club şl în sălile de cul­ C ăsnicia p etro liştilo r T oader ro vici p ă tru n d erea in u n iversu l
tul, printre care Weiss Matei, tură ale C.S.H. au fost organiza­ „400 de zile în oraşul flăcărilor“ şi S o riţa , în tem eia tă pe flacăra in terio r al oam enilor, cărora
brigadier legumicol, Ion Toma, te In anul 1962 257 conferinţe sa u In „Marele arc petrolifer", iu birii, nu cu n oaşte d ram e sau cau tă să le evid en ţieze tră să tu ­
brigadier de cimp, Birk Mihai pe teme politice, 180 conferinţe n e v a o f e r i — s p r e d e l e c t a r e şi- rile m orale. G en eralfzlnd con ­
şi loan Aron, au făcut propuneri pe diferite teme de cultură ge­ m ed ita ţie — şi alte pagin i de d izo lvă ri in banal, p en tru că — tinuu, tn su m ln d tră să tu rile u n u i
cu privire la asigurarea unor se­ nerală şl 350 conferinţe tehni­ s u g e r e a z ă a u to r u l —• d r a g o s t e a m are num ăr de in dividu alităţi
minţe de calitate, la fertiliza­ ce, la care au participat 48.670 m are fo rţă artistică, in spirate legate p rin efo rtu l com un, a u to ­
rea solului, organizarea mai bu­ de persoane. din via ţa nouă a m u n cito rilo r în seam n ă d em n ita te, în credere, rul creează o im agin e sin tetică,
nă a muncii, furajarea raţională din m a rile cen tre in d u stria le ale în ţeleg ere. în lă tu ra re a In com un prezen tin d nu n u m ai o an u m ită
şl îngrijirea igienică a şeptelu- • Biblioteca clubului C.S.H. şl pa triei. C reaţia de p ln ă acu m a a p rim e jd iilo r. V lstăzi d estin u l in d ivid u a lita te ci şi psih ologia
cele din sălile de cultură, au fost lu i V. N icorovici con firm ă te m ei­ tragic al eroilor sh alcespearien i unei profesii (sideru rgistu l, pe­
Iui, angajîndu-se să aplice între­ dotate In cursul anului 1962 cu nicia acestei p resu pu n eri şi do­ sau al lu i Paul şi Isth e r, p er­
cărţi în valoare de 85.784 lei, Iar vedeşte că au toru l dispu n e de so n a jele lui Jan O tcerm sek, nu tr o lis tu l ş.a .). V. N ic o r o v ic i c o m ­
gul complex de măsuri agrozoo­ resu rse a rtistice, cu n oaşte cu se poate repeta deoarece coroa­
p ro fu n zim e oam enii, se a propie na im acu lată a d ra g o stei în ge­ pu n e a stfel un „ p o rtr e t gen eric
tehnice ce s-a stabilit. numărul cititorilor a crescut de cu d ra g o ste şi in teres de to a te m ăn ate se pro iectea ză pe fondul ilu strln d p rin aceasta o m o d a li­
aspectele rea lită ţii co n tem p o ra ­ ta te de a tră i şi m u n ci, în ch ip
IOAN ŞTEFANI Ia 7.500 la 11.618 care au citit? ne, descifrln d gran diosu l şl ex­ N O TE s o c ia lis t.
corespondent i 91.259 cărţi. traordin aru l în fa p tu l cotidian
şt an onim . D E LEC TO R P ortretu l in gin eru lu i p etro list
C om edia „ G eneralul şi n e b u n u l î n p reg ă tire
I n r e c e n tu l, v o lu m „Romeo. lu m in os şi o p tim ist al vieţii so­ („ A fi petrolist“)’, a l a c t iv i s tu lu i
la T eatru l de sta t „ V alea J iu lu i“ Julieta şi lumina“, V . N ic o r o v ic i c ia lis te . d e p a r tid („Oamenii pe care-i
fii minte“)’ ş i m u lte a lte le , a u o
Ka Teatrul de stat „Valea Mlron, Dumitru BItang, Astra se con sideră, m o d est. „sim p lu Spre un asem enea sen tim en t
MIclescu, Dumitru Drăcea, Vio­ rep o rter“, care se bucură că re­ vigu ros şi p u r tin d ero ii zilelor m a re fo rţă d e gen eralizare, tn-
fiului* se desfăşoară intens re­ po rta ju l său ar pu tea sugera a lt­ n oastre („Inginerul cel blon d“ tr u c lt re zu ltă 'din tr-o m u ltitu
petiţiile la comedia „Generalul rica Tifor şl Alexandru Zecu. c u iv a o s a tu r a rinei, o p e r e a m p le din e d e tră să tu ri in dividu ale.
şl nebunul“, a dramaturgului An- Regia spectacolului este sem­ şi m ajore. A n aliztnd in să m ai d in „Noroi şi ghitară“, sa u S e -
gelo Vagensteln. In rolurile prin­ în deaproape creaţia sa, co n sta ­ b a s ti a n S ă c e le a n u d in „Trei în- „Romeo, Julieta şi lumina' \
nată de Alexandru Miclescu iar tăm că m u lte din reportajele tîlniri"), p e n t r u o a s e m e n e a a ti-
cipale apar actorii: Ion Negrea, acestu i volum stn t verita b ile p ie­ ca şi c e le la lte v o lu m e a le lu t Ni-
Ion Tifor, .Vasile Haşlganu, C. scenografia de Sergiu Singer. se ep ice , a d e v ă ra te ..ro m a n e In tu d in e m ilitea ză au toru l cină
m i n i a t u r ă “, i n s p i r a t e 'd in v i a ţ a sch iţează, acidu lat, p o rtretu l corovlcî, adu ce a su b sta n ţia lă
La clubul „11 iu n ie“ din Călan şi fră m ln tă rile eroilor zilelor unor oam eni în care m at p er­
La clubul „11 Iunie" a.1 uzinei an! care fac parte din diferite n o a s tr e : a c tiv iş ti de p a rtid , si- sis tă p u tern ic e rem in isce n ţe m ic- co n trib u ţie la d ezvo lta rea p ro zei
derurgi.şti. p e tro lişti, zia r işti d e ­
b u ta n ţi etc. 'A utorul se o p re şte b u r g h e z e ( S t u d e n t a d in „Oarba" n oastre rea list-so cta liste in sp i­
ş i „g h i t a r i s t u l " d in „Noroi şi
asu pra p reo cu p ă rilo r lor ziln ice, ghitară"). ra te d in v ia ţa oam en ilor m u ncii
u rm ărin ău -le fa p tele şi eviden ­ F işa caracterologică a p erso ­ 'din m a re a in d u s tr ie a ţă r ii. R e­
p o rta je le sale sin te tize a ză tipu ri.
um ane, m a teria l fa p tic cu les în
d o cu m en tări. Ele cu p rin d esen ţa
unor viitoare opere litera re axa­
trei programe artistice In cinstea au prezentat In cadrul progra­ lize p ro fu n d e a oam en ilor şi fa p ­ de actu alitate.
alegerilor de deputaţi de la 3 melor „Baletul păpuşilor“, „Fulgi in so cia lism . S tn t elo cven te, în te le lor, ceea ce le asigu ră co n ­ E evid en t că, p e Ungă valoarea
martie. La alcătuirea acestor de zăpadă“, şi tabioul „Visul sisten ţă şi in d ivid u a lita te a rtis­
programe şi-au dat concursul şl sculptorului". a c e s t s e n s , r e p o r t a j e l e „Uri erou tic ă . docu m en tară re zu lta tă din p re ­
cele 4 grupe de copil Intre 4-14 al timpului nostru", „Oameni pe zen tarea fidelă a m u ltip lelo r a s­
IOS1F CRAŞCA care-i ţii minte", „Trei Intîlnlri". R ep o rter ta len ta t, în zestra t cu
p ersp ica cita te şi sim ţ an alitic, p e c t e a l e v i e ţ i i i n d u s t r i a l e , r e -1
corespondent V. N icorovici în trep rin d e un stu ­
diu a p ro fu n d a t asu prit oam en i­ lu i V. N icorovici li repu gn ă do­ p o rta je le adu c şi a titu d in ea m i­
cu m en tarea su perficială, p ra c ti­
In ra io n u l H aţeg lor în ttln iţi, a p ro b le m e lo r lor, cată de u n ii rep o rteri „cu fler“, lita n tă a au toru lu i p en tru p re­
Formaţiile artistice întreprinderii forestie­ a p sih o lo g iei lor. 11 nu se o p re ş­ ca şi goana du pă senzaţional, zen tarea veridică şi m u ltila tera ­
ale celor 83 de cămine re şi ai I.R.I.C. repetă te doar asu pra dim en siu n ii so­ în că din p rim a sa carte de re­ lă a c la s e i m u n c ito a r e în Ute-.
culturale din raionul programul Intitulat ciale, d e om al m u n cii, a ţterso- p o rta je — re zu lta t al popasu lui ra tu ra n oastră.
Haţeg pregătesc în pre­ „Cu toţii la vot". n ajelor, ci cau tă să su rprin dă şi rodn ic la H u nedoara — au toru l
zent programe închina­ la tu rile m a i a d in ei, in tim e , ale R em arcabilele pagin i ep ice şt
te alegerilor de depu­ Paralel cu aceasta, caracteru lu i lor. m enţiona : „E xtraordin aru l a d e­ den sele p o rtrete ale volu m u lu i
taţi de la 3 martie. ve n it co tid ia n ... V ia ţa p o a te că­ ar p u tea co n stitu i nucleu l unor
cea de a doua brigadă P rofu n zim ea şi am ploarea cer­ p ă ta sen su ri m a rt oriunde, in d i­ a m ple opere n arative, dom en iu
La Casa raională de a Casei raionale de cul­ cetării efectu ate de au tor asu ­ feren t de prozaism u l exterior al
cultură din Haţeg se tură repetă textul „Ale­ faptelor din care se com pune in care V , N icorovici — sln tem
gerile de ieri şi de as­
s ig u r i — n e va, m a i p ro c u ra sa ­
fac de asemenea pregă­ tăzi", iar formaţia de p ra eroilor să i sin t e v id e n te in C redin cios a cestei con cepţii,
tiri intense. Seară de teatru alcătuită din ti­ p a r t e in te g r a n tă a m e to d e i 'de tisfa cţii,
seară una din brigăzile neri de la întreprinde­ „Romeo, Julieta şi lumina" ( e v i­ crea ţie realist-soclaU stă, re p o rte­
artistice de agitaţie for­ rea de Industrie locală d e n te ş t în „Marele arc petroli­ ru l cau tă p retu tin d en i „m odali­ prof. D. MURGU
mată din salariaţi ai „Vasile Boaită" fac re­ fer"). Â b o r d în d te m a , d r a g o s te i, ta tea sim p lă a ero ism u lu i“, gă- de Îs Şcoala medie
petiţii la piesa de tea­ „Horea. Cloşca şl Crlşan“
fabricii de conserve, ai V. N icorovici nu se o p reşte, ca
Alba lulla
cooperativei meşteşu­ tru „Jos Tudoracfre, sus O nouă producţie a siudiouluî clnemafogratic „Bucureşti"
găreşti ,,Retezatul", al Tudorache".
®r ?s dacă... „S u b c u p o l a a l b a s t r a
?..celor circa 50 de scaune 'depozitate la se­
diul Sfatului popular comunal din Veţel li s-ar „Sub cupola albastră“ este un viaţa trepidantă a artiştilor de de ’Alexandru Stiuţeanu şlGheor-
da destinaţia cuvenită : sala căminului cultural. film a cărei acţiune se petrece circ. ghe Toblas. Regla : Gheorghe To-
astăzi în Capitala ţării noastre. Dar despre aceste Intimplări blas. Imaginea: Nicolae Giradt
Doar pentru aceasta au fost cumpărate.
Şi tot la Veţel ar fi bine ca operatorul L’ăscuţ Eroii săi slnt pe de o parte ar­ interesante şl hazlii nu putem şl Aurel Kostrakievicz. Ilustra­
Datcu să se îngrijească mai bine de aparatele tiştii noului Circ de Stat, Iar pe afla declt vizîonînd filmul „Sub ţia muzicală: Teodor Mitache.
de proiecţie, deoarece în prezent acestea stau la de altă parte locatarii unul bloc cupola albastră", care ne pre­ In film apar artiştii Goleai
discreţia oricărui cetăţean... nou. Dar eroii filmului din blo­ Răutu, Florentina Mosora, Vie-
...bibliotecara Florica Lean, de Ia Crişcior, ar cul cel nou, adică muncitorul zintă totodată şl minunatele nu­ toriţa Băjenaru’, Eugenia Efti-t
ceferist, bunica, Tomiţă, priete­ mie, Haralamble Polîzu, Pulu Câ-
acorda mai multă grijă curăţeniei localului bi­ nii acestuia, nu slnt doar — aşa mere din programul Clroulul de linescu, Nucu Păunesou etc.
bliotecii comunale. Inventarierea cărţilor, cu ca­ cum s-ar putea presupune, sim­ Stat din Bucureşti.
re este ocupată de cîtva timp, se poate face şi
Scenariul filmului este semnat
fără praf, gunoi, sticle sparte, păianjeni etc. pli spectatori ai circului. In via­
— A O IE...pe culoarul Şcolii de 4 ani din Lăpugiul In­ ţa lor se va petrece o întlmpla-
N DA
ferior s-ar completa geamurile sparte să nu mai re ciudată, neobişnuită, care Ie
intre vîntui şi ninsoarea. va Împleti oarecum destinul csu
('!?adia tr ia “ ( 'H U N ED O AR A': M is te ­
ru l celor doi dom n i „N “ —
„V ictoria“ /
25 I anuarie 1963 cinem atografici
Trebuie avut insă grijă ca so­ Programul I : 5,07 Jocuri S IM E R IA : Un om trece
populare romineşti ; 5,40 Mu­
luţia pe care o folosim să fie zică uşoară ; 6,07 Muzică in­ p rin zid — c in e m a to g ra fu l „I.
proaspătă. Nu se permite trata­ terpretată de orchestre de
P in tilie P E T R O Ş A N I: Sen­
rea seminţelor cu soluţii vechi. mandoline ; 6,20 Emisiunea
Soluţia folosită şl cea nefolosită t i n ţ a s e v a da j o i — c i n e m a t o ­
trebuie vărsată Intr-o groapă ca­
g ra fu l „A l. S ah ia“ C on tele de
M o n te C r is to , s e r ia l-a — c in e ­
pentru sate ; 6,45 Salut voios m a to g r a f u l „7 N o ie m b r ie “ ; A L -
re se astupă. de pionier ; 7,10 Melodii popu­ B A I U L F A : P e r m is ie p e ţă r m —
folosim soluţii este necesar să lilor de la un an la altul. Ger­ lare romineşti ; 7,30 Sfatul c in e m a to g r a f u l „ V ic to r ia “ ;
dăm 25-30 litri la un m.c. ames­ menii bolilor se găsesc în gene­ După tratare, urmează spăla­ medicului : Igiena părului ;
tec de pămlnt. Tratamentul cu a- ral la suprafaţa seminţelor. In rea seminţelor in două-trel ape 8.00 Sumarul presei centrale ; Ş am pan ie şi m elodii — cin e­
ceste produse trebuie făcut cu cazul clnd nu sînt distruşi prin curate pentru înlăturarea urme­ m a to g r a fu l .,23 A u g u s t“ ;
două-trei săptămîni Înainte de tratamente chimice, ei pot să lor de substanţe toxice apoi zvin- 9.00 Muzică populară romî-
însăminţare. In felul acesta se producă infecţii, o dată cu a- tarea lor, operaţiune care tre­
distrug germenii majorităţii bo­ pariţia tinerelor plante. De a- buie făcută în cameră la o tem­ nească din diferite regiuni ale S E B E Ş : P la n e ta f u r tu n ilo r —
lilor din răsadniţe. ceea, dezinfectarea seminţelor peratură de 18-20 grade C. Cînd ţării; 9,30 Muzică din opere: c in e m a to g r a f u l „ P r o g r e s u l“ ;
reprezintă o lucrare obligatorie, se tratează cantităţi mici, usca­
Pentru combaterea insectelor mai ales la legumele cultivate pe rea se poate face pe hlrtie sugă­ 10.00 Piese romineşti pentru C inc-i de vină — cin em a to ­
se recomandă: Înainte de a se cale forţată. Tratarea seminţe­ toare. Seminţele puse la zvîntat fanfară: 10,30 Muzică de es­
introduce amestecul de pămlnt lor se poate face, atit pe cale us­ se controlează şi se întorc zilnic grafu l „M. S adovean u “ ;
In răsadniţă se prăfuleşte patul cată, cit şi pe cale umedă. pentru a se evita mucegăirea. tradă; 11,30 Fragmente din o-
După uscare se Introduc în să­ perete; 12,20 Din dansurile O R K Ş T IE : O m ul de Ungă
Pentru producţii Tratarea pe cale uscată : La culeţ şi se păstrează pînă ia se- popoarelor; 13,10 Muzică de
mănare. tin e — c in e m a to g ra fu l ,,V .
sporite de legume tratamentul prin acest procedeu
se întrebuinţează produsul ger­ La tratarea seminţelor se estradă interpretată de mari R o a ită “ : Zece m ii de scrisori
cald (gunoiul de grajd folosit) cu misan în cantitate de 3-5 gr. la poate folosi una din următoare­
Hexatox 1,5 la sută sau Hexatox un kg. sămînţă de varză, roşii, le substanţe: germisan-soluţie solişti; 14,00 Concert de prtnz; — cin em atografu l „F lacăra“ ;
3 la sută în cantitate de 20-30 castraveţi şi ceapă, iar pentru în doză de 0,2 la sută — 20 gr. 15,18 Muzică uşoară din ţări
grame la m.p, (120-180 grame arpagic cîte 50 gr. la un kg. de praf la 10 litri apă — pentru se­ socialiste ; 16,15 Vorbeşte H A Ţ E G : V îrsta de au r a co­
bulbi. Pentru cantităţi mai mari minţele de varză, roşii şi castra­
tul se face cu ajutorul prăfuitoa- de seminţe se foloseşte porzola- veţi (seminţele se ţin in soluţie Moscova; 16,45 Clntă orches­ m ediei — cin em atografu l
relor de spate, iar în lipsa aces­ torul, iar pentru cantităţi mai timp de 15 minute); formalină tra de muzică populară „Bă­
tora cu ajutorul unor săculeţe mici pungi de celofan sau bor­ 0,3 la sută — 30 gr. la 10 litri „P opular“ ; B R A D : Teroare
din tifon în care s-a introdus cane de sticlă. Seminţele vor o- apă — pentru varză, roşii, cas­ răganul" a Casei de cultură
cantitatea de produs necesar cupa două treimi din volum şi traveţi (săminţa se ţine în so­ din Slobozia, regiunea Bucu­ in m u n ţi — cinem atograful
pentru un toc de răsadniţă. vor fi agitate timp de 5-7 mi­ luţie 10—15 minute); piatră vî- reşti; 17,10 Formaţii artistice „S teau a ro şie“ : LONEA :
nute. După tratament, ele sp A l 9-lea, c e r c —c i n e m a to g r a f u l
Această prăfuire Împiedică co- pun in săculeţe curate şi se păs­ nătă 0,5-1 la sută pentru roşii,
ropişneţele să părăsească patul trează la un loc uscat pină la se- ardei, ţelină, ceapă (săminţa se ale minerilor din Valea Jiu­ „ M in e r u l“ :1 I L I A : în v ie r e a s e ­
cald şl să intre în amestecul de mănare. ţine in soluţie 10-15 minute).
pămînt în care cresc răsadurile. lui; 18,00 Universitatea tehni­ r ia I - I I — c in e m a to g r a f u l
Pentru dezinfectarea amestecului Tratarea pe cale umedă : La Lucrările enumerate mai sus se că radio; 19,00 Jurnalul sate­
de pămînt din răsadniţe se poa­ execută înainte de semănat. Du­ lor; 19,25 Muzică uşoară: 20,30 „ G h . D o ja “ ’; Z L A T N A : B a n ­
te folosi Detox 5 sau Aldrin in folosirea acestui procedeu, este pă răsărirea plantelor, răsadni­
cantitate de 150-200 grame la necesar să fie respectate anumi­ ţele sînt invadate de o serie în­ Noapte bună, copii „Fetiţa şi d i ţ i i d in O r g o s s o llo cin e­
m.c. amestec de pămînt. Nu se te condiţii. treagă de dăunători ca : pădu­
vor folosi la dezinfectarea solu­ chii de frunze, purecii de frun­ albinele“; 21,30 Muzică popu­ m a to g r a f u l , ! M u n c i t o r u l “ :
lui din răsadniţe produsele He­ înainte şi după tratament se ze, ploşniţe etc. Împotriva aces­
xatox 1,5 şi Hexatox 3 la sută, face proba de încolţire. Semin­ tora se poate lupta prin prăfuirl lară romînească cerută de as­ T E I U Ş : C e le b r u l 702 — c in e ­
deoarece aceste produse stînje- ţele care urmează a fi tratate se cu Hexatox sau prin stropiri cu cultători; 22,25 Serenade.
nesc creşterea răsadurilor. pun în săculeţe mici de tifon, se o soluţie de Exatox 20 in doză de m a to g ra fu l „V. R o a i t ă “ :
umplu pe jumătate şl se intro­ 0,1 — 0,2 la sută.
duc In soluţie. Vasul in care se Programul II : 14,30 Concert rA P O L D U L D E S U S : M u z ic a n ­
prepară soluţia trebuie să fie de Aplicarea acestor recomandări de valsuri; 15,00 Clntece şl
sticlă sau de metal emailat. Cu asigură obţinerea unul răsad să­ tu l orb — cin em atografu l „23
aceeaşi soluţie se pot trata două- nătos, In stare să dea produc­ Jocuri populare romineşti şi 'A u g u st" .
ale minorităţilor naţionale:
trel serii de seminţe, avîndu-se
16,10 Formaţii de muzică u- (Buletin
şoară; 18,46 Muzică de estra­ meteamlog-ie
dă de compozitori romîni;
19,15 Jocuri populare romi­
neşti; 19,30 Teatru la micro­
fon „Take, Tanke şî Cadîr"; PENTRU M. ORE
21,06 Melodii populare romi­
neşti; 22,00 Suite simfonice;’ Vremea so menţine friguroasă
22,35 Muzică uşoară interpre­ cu cerul puţin noros. Local va nin­
tată de solişti sovietici ; 23,10 ge slab. Temperatura staţionară:
Concert de noapte.
ziua Între —10 ţi — 15 grade, Iar
Dezinfectarea seminţelor grijă ca 'după flecare tratament ţii mari de legume şi de bună oa- @inema noaptea intre —22 ?l —28 grade.
de legeJm© să se completeze cantitatea do Iitate. VInt moderat cn intensificări din
25 IANUARIE 1968 sectorul nord-est şi est.
soluţie absorbită cunoscut fiind Ing. GHEORGHE LEFTER
PENTRU URMĂTOARELE
DEVA : Sub cu pola albas­ 3 ZILE
Vreme rece m cerul variabil.
egrid impoart/a-ntădc transmitereabo­ soarbe pînă la 0,5 litri apă. horticolă Geoagfcs tr ă — cinem atografici „V a -
‘ .....................