Page 7 - 1963-01
P. 7
Nr. 2496 DRUMUl SOCIALISMULUI PAG. »
nsOTCEaaisvaîi^Aaro!
Informafil de partid D in a c tiv ita te a sfatu rilor p o p u la r e
Instruirea organelor recomandat lectorilor că se strădu S!!M*afIia c o n c r e t
nou alese iască, pentru a întocmi numai lecţii
accesibile fiecărui cursant. g o sp o d ă rie i co le ctiv e
'Acum clteva zile, la Bretea Ro- Cursuri da Insîrulra 'Blocuri svelte, spaţioase şl luminoase tnsumlnd peste f.000 de apartamente, un nou La începutul anului 1962, depu nieră s-au valorificat peste
mînă a avut loc instruirea birou oraş, s-a înălţat In anii Republicii la Livezeni — Petroşani. taţii statului popular al comunei 120.000 bucăţi altoi care au adus
rilor organizaţiilor de bază P.M.R. a agitatorilor noastre au discutat într-o sesiu benefici: frumoase. Văzînd re
din G.A.C. Bretea Strei, Boşorod şl ÎN FOTOGRAFIE: Vedere parţială a noului cartier de locuinţe Livezeni — Petroşani. ne probleme privind Întărirea e- zultatele bune obţinute în acest
Bretea Romînă. După ce au fost Instruite buou- conomico-organizatorică a gos sector s-a stabilit, ca urmare
rile organizaţiilor de bază, Comite Iniţiativa celor de la întreţinere podăriei agricole colective „Va a propunerilor deputaţilor, să
Tov. Gheorghe Oprinesca, secre tul raional de partid Haţeg a orga lea Geoagiului“ din Geoagiu. Mai se extindă pepiniera de viţă de
tar al Comitetului raionul de partid nizat recent, un curs de instruire a — De la întreţinere nu scri în exploatare. Evenimentul a — Să vedem care-t părerea convingător' ca oricind deputaţii vie la 10 hectare. Pină în pre-i
Haţeg şi tov. Nicolae Marcu direc agitatorilor. eţi nimic? întrebă tov, Grigorie au demonstrat că în comuna zent s-a pregătit terenul, s-a pro-
tor al cabinetului de partid Haţeg, Răducan secretarul organiza constituit o mare bucurie pen oamenilor spuse Grigore Rădu noastră sînt condiţii minunate curat materialul etc. De aseme-'
au expus lecţii eu privire la sarci Instruirea agitatorilor s-a făcut pe ţiei de bază de la întreţinerea de dezvoltare a sectorului pomi- nea se va organiza In cadrul1
nile ce le revin organizaţiilor de centre de comune şl diferenţiat pe turnătoriei C.S.H. în timp ce tru turnători, in ultima cons can, secretarul organizaţiei de viticol. G.A.C, un curs de instruire ai
partid in vederea întăririi economi- sectoare de activitate: întreprinderi, altcineva îmi furniza nişte date fătuire de producţie, ei le-au bază de la întreţinere. Sint con oamenilor pentru a altoi cit mal1
co-organizatorică a gospodăriilor co instituţii, G.A.C. şi G.A.S. In oraşul despre munca turnătorilor. adus mulţumiri muncitorilor vins că o vom scoate la ca Gospodăria colectivă „Valea bine viţa de vie. Suprafaţa a-
lective, educătii colectiviştilor în Haţeg agitatorii au fost ImpărtUi în de la întreţinere şi i-au feli păt. Avem destule rezerve. Geoagiului“ are un pronunţat mintită va fi irigată In între
spiritul dragostei faţă de G.A.C. 8 grupe, e* fiind instruiţi potrivit — Ba, da. Oamenii noştri citat cu căldură. profil zootehnic. Totuşi, in urma gime. De asemenea trebuie săi
şi a grijei faţă da avutul obştesa specificului locului de muncă. au făcut lucruri frumoase. Intr-adevăr, muncitorii s-au cercetărilor făcute de către spe arăt că pînă In anul 1965 vom
eic. cialişti s-a ajuns la concluzia că planta 120 ha. cu pomi fructi
Lecţiile au fost predate de către — Are dreptate — interveni Povestea instalaţiei o cunoa arătat entuziasmaţi. aici sînt condiţii prielnice pen feri şi 50 ha. cu viţă de vie.
S-au dat de asemenea, răspunsuri membri ai comitetului raional de interlocutorul meu, lor li se tru dezvoltarea pomiculturii şl
la unele întrebări. partid si de alţi tovarăşi din apara datorează in foarte mare mă şte fiecare şi pe oricine ai în — Se întlmplă de multe ori viticulturii. După cum a reieşit şi Sprijinul acordat G.A.C. „Vă-'
tul de partid şl de stat. sură realizările noastre. din sesiunea amintită, aici se pot lea Geoagiului“ de către comi
ANTON CINPOEŞ treba cum a apărut acolo îţi că avem perioade mat liniştite dezvolta mai ales soiuri supe tetul executiv al sfatului popu-i
corespondent Lecţiile au tratat teme privind: M-am convins de toate ace rioare de meri şl pruni. Terenul Iar comunal nu s-a rezumat doar,
rolul agitaţiei ţ olltice de masă în stea făcind un raid prin sec va spune pe scurt: „din ini şl atunci o parte dintre noi pot permite şi dezvoltarea caişilor şi la ţinerea unei sesiuni a sfatu
lnvă$ămînfu! agrozootehnic construirea socialismului: importanta ţie şi mai ales, la atelierul de piersicilor. Pe raza comunei, deşi lui popular. In anul 1962 au foşti
reducerii preţului de cost al produ tuburi. Nu mai trecusem pe ţiativa celor de la întreţinere". să lucreze la noua instalaţie existau condiţii, In anul 1959, e- consacrate dezvoltării gospodă
în discuţia comuniştilor selor; consolidarea economică şi or acolo de multă vreme şi nu Acesta însă, este un fel de a — şi-au dat unii cu părerea. xlstau doar 12 ha. cu pomi fruc riei agricole colective şl mal a-•
ganizatorică a G.A.C.: dezvoltarea tiferi şi aceştia împrăştiaţi. La Ies creşterii sectorului pomiJ
din G.A.C. conştiinţei socialiste şi formarea spi mi-a fost greu să sesizez noul. spune şi conţine mult adevăr. Alţii au arătat că la execu viticol patru sesiuni ale sfatului
ritului de colaborare etc. îndrumarea comitetului comunal popular şl cinci şedinţe de coJ
In adunarea generală a organiza Jos, la capătul halei mari, Lucrurile se prezintă cam tarea lucrării pot fi folosite de partid şl cu sprijinul comite mltet executiv. Hotărîrlle şi de
ţiei de partid din G.A.C. Orăştia NI CU SBUCHEA aşa: tului executiv al sfatului popu ciziile adoptate au fost duse la:
care a avut loo de curînd, comuni corespondent unde înainte erau montate li o serie de piese şi materiale lar comunal şi al deputaţilor, îndeplinire. Deputaţi ca Vasile1
ştii au analizat modul în care sa Cu ocazia unei consfătuiri consiliul de conducere al G.A.C. Zaharle, Tlmoftel Curuţ, Ioan
desfăşoară învătămintul agrozooteh ¦?r niile de cale ferată pentru în de producţie ce a avut loc la existente în secţie, ce nu sînt a luat măsuri de extindere a su Borza şi Ioan Dudaş, au spriji
nic. Pe marginea referatului prezen Manifestlnd grijă faţă de Îmbună prafeţelor cultivate cu pomi fruc nit dezvoltarea sectorului pomi-
tat de îng Ioan Avram au luat cu- tăţirea aontinpă a muncii politice cărcarea şt descărcarea piese începutul anului 1932 s-a ară utilizabile în altă parte ş.a.m.d. tiferi. Astfel, in anul 1960-1961 viticol din G.A.C. Ei ca şl alţii
de masă Comitetul de partid al E.M. tat că pentru realizarea sarci Aşa se face că, începînd din s-au plantat 12 ha. cu meri şi au antrenat sute de cetăţeni lai
vîntul mal mulţi comunişti. A ree- Telluc a organizat zilele trecute un lor în vagoane, ceea ce făcea nilor crescînde ce stau in faţa luna august, pe platforma tur peri din soiurile cele mai pro săpatul gropilor şi la alte munci:
şit că învăţămîntul agrozootehnic curs de instruire a agitatorilor. Timp ca spaţiul de lucru să fie foar colectivului turnătoriei de tu nătoriei de tuburi s-a deschis ductive. In primăvara anului
de patru zile agitatorii din cadrul buri vor trebui căutate noi un mic şantier de construcţie. 1962, la sesiunea amintită, s-au Numai prin muncă patriotică au
îşi aduce un aport preţios la îm exploatării au audiat 7 lecţii pe te restrins, acum sînt benzi căi de sporire a productivită El n-avea personal permanent analizat rezultatele şi mal ales fost săpate peste 2.500 gropi
diferite teme ale muncii politice de ţii muncii. De atunci maiştrii şi stabil, dar în fiecare zi lucra măsurile ce trebuiau luate pen unde s-au plantat pomi fructi
bogăţirea cunoştinţelor colectivişti masă. Printre acestea amintim „Sar transportoare. Nisipul este ur Eftimie Dănilescu de la între clte cineva. Uneori aici se aflau tru dezvoltarea pomiculturii. A- feri. i
cinile agitatorilor la locul lor de tuncl s-a stabilit să se facă pi
lor, el trezeşte Interesul pentru noi muncă pentru creşterea necontenită cat pe platforma de tur chetarea terenului, executarea De asemenea fnembrll comite
a productivităţii muncii" expusă de gropilor, procurarea şl plantarea tului executiv al sfatului popu
le metode de lucru ale pămtntulul. ing. Dan Andreescu, „Creşte nare, cu ajutorul unor eleva pomilor pe Încă 15 ha. prevăzu
rea conştiinţei socialiste şi dez lar comunal răspund direct deJ
Participanţii la discuţii Ioan Strl- voltarea spiritului de răspun toare închise, iar aici îşi con te a fi plantate In anul trecut.
dere al fiecărui om al mun bunul mers al treburilor în G.A.C:
eatu, Eugenia Berescu, Ioan Ilea, cii — sarcină importantă a agi tinuă drumul pe benzi pînă la Hotărîrea sesiunii a fost dusă la
tatorului" tinută de tov. Aurel Ro- Iată de ce o mare parte din timp’
Florlca Crişan şl alţii, au arătat că taru, „Rolul agitaţiei, formele şi locul unde urmează să fie in îndeplinire In sensul că au fost
mijloacele agitaţiei pentru îmbună trodus în forme. Lada care stăm In mijlocul colectiviştilor,
ing. Silvia Nicula şl Ioan Avram, tăţirea continuă a calităţii minereu plantate cu pomi fructiferi toate
lui" expusă de tov. Constantin Co- servea la ridicarea materialu participăm la toate şedinţele
se străduiesc să predea lecţii bogate lui de turnare şi mijloacele de cele 15 hectare prevăzute. Depu
loji etc. consiliului de conducere, la adu
in conţinut, legate de specificul de transportare manuală au dis taţii au venit şl cu alte propu
producţie al gospodăriei şl de per Lecţiile expuse l-au ajutat pe agi părut ca prin minune. Şi, toate nările generale şl dăm soluţii
neri. La noi sînt condiţii priel
spectiva ei de dezvoltare. Multe din tatori să-şi îmbogăţească nivelul de instalaţiile de care am amintit de îmbunătăţire a activităţii:
nice şi pentru extinderea viticul
lecţii au fost însoţite de explicaţii cunoştinţe şl să-şi îmbunătăţească sti au fost executate ele către oa Sarcina prevăzută pină In anul
turii. începutul a fost făcut în a-
practice. La predarea lor se fo'o- lul şl metodele lor de muncă. menii de la întreţinere. 1965 privind plantările de pomi
nul 1959 cînd am plantat doar 3
sesc grafice, mulaje, diafilme, Vor S. MUSAREANU Dar, ceea ce m-a mirat mai şl viţă de vie nu este deloc u-
corespondent ha. cu viţă de vie. In anul 1962
bind despie unele lipsuri ce se fac mult a fost faptul că acolo şoară. Comitetul executiv al sfa
unde bătătorirea materialului suprafaţa de viţă de vie a ajuns
simţite în activitatea «ursului zoo tului popular comunal, deputa-'
în forme se făcea manual, cu ia 12 ha. şi sînt pregătite pen
tehnic tov. Lftitia Boldur a arătat ţii, consiliul de conducere al
ştesla, am văzut o instalaţie tru primăvară încă 6 ha. Pen
că mai sînt eazurl clnd lectorul G.A.C., toţi colectiviştii vom
mecanică, care după cîte mi tru asigurarea altoilor, gospodă
predă prea repede Iar unii cursanţi lupta ca aceste sarcini să fie
s-a explicat, abia fusese dată ria colectivă a înfiinţat o pepi
nu-şl pot lua notlte. Vorbitorii au traduse In viaţă.
nieră pe o suprafaţă de două
ţinere şi Ioan Balint de la ate mai mulţi muncitori, alteori GHEORGHE ALBU
lierul de tuburi au început să mai puţini. Printre cei care lu hectare. In afară de asigurarea preşedintele Comitetului executiv
SP O R T
frămtnte ideea mecanizării ope crau cu mai mult slrg erau lă nevoilor gospodăriei din pepi- al Sfatului popular comunal
Geoagiu
Spariaclilada de iarnă raţiei de bătătorire şi la tubu cătuşii Constantin Virtan, La-
a tinereíaslaai rile de 200, 130 şi 300 mm. dislau Molnar, Mihai Boier,
L-au consultat pe ing. rAron electricianul !'Alexandru Efrim
Spartachlada de Iarnă a tineretu al asociaţiei Dinamo Barza s-a în Racz şeful atelierului, care s-a şi sudorul Vasile Blaga. Coor
lui reuneşte în flecare an, la star-
tuj ei un ,pumăr reţara .de pârtiei-.. ceput construirea unui patinoar. arătat entuziasmat şi le-a pro donatori permanenţi ai lucră
'p'dfTţi7'!:rSut9 da tineri din raionul
Brad se străduiesc să fie printre S-aij confepţipnat. 5 ..lozinci,-din ta mis tot sptijinul. Aşa se face rilor au fo it maiştrii Eftimie
primii clştigători ai probelor.
blă din care una cuprinde progra că, timp de citeva luni, s-au Davidescu, Ioan Balint şi Io- A doua etapă a festivalului filmului
Pentru buna desfăşurare a spar- la sate
tachiadel de iarnă a tineretului, con mul spartachiadei. aşternut pe treabă. Au studiat sif -Şoş...
siliul de conducere al asociaţiei
sportiv* Dinamo Barza a trecut la Pentru asigurarea bazei materiale instalaţiile existente, cărţi şt — Ei, ce părere aveţi de oa
o serie de acţiuni menite să ducă
la rezultate din cele mal frumoase s-au cumpărat 2 mesedetenisşi reviste de specialitate, au în menii noştri? — mă întrebă
Astfel cinematograful din Gura s-au confecţionat 2 haltere. De ase
barza, înaintea începerii filmului menea s-au numit instructori pe tocmit documentaţia. A fost secretarul organizaţiei de bază La 1 ianuarie a început cea de-a şani, precum şl cinematografele
doua etapă a festivalului filmului „V. Roaită” — Teluş, „Muncito
popularizează pe diapozitive discipli locuri de producţie, iar ea o mă prezentată birourilor organiza după ce m-am întors din sec la sate. In cadrul acestei etape rul“ — Zlatna, „23 August“ —
care se va desfăşura pînă la 31 Apoldul de Sus, „Gh. Doja“ —
nele cuprinse In programul sparta sură apreciată, in toate grupele ţiilor de bază de la tuburi şi ţie. Aţi văzut instalaţia de bă ianuarie, vor fi cuprinse în fes Ilia şi altele c.u bandă normală:
ehiadel de lamă, precum şi lozinci sindicale şi organizaţiile U.T.M. se întreţinere şi conducerii secto tătorit? Aduce un spor de pro tival 98 cinematografe: 21 din In comunele şl satele din ra
ioanele şl oraşele de mal sus,
mobilizatoare. Pe terenul de fotbal va prelucra regulamentul sparta raionul Ilia, 16 din raionul Brad, unde nu există cinematografe,
caravanele cinematografice vor,
chiadei de iarnă. rului. S-a căzut de acord ca ductivitate de circa 25 la sută. 17 din raionul Haţeg, 26 din prezenta filme artistice şl docu
mentare.
Pină în prezent s-au desfăşurat instalaţia să fie executată. Dar —- Intr-adevăr, au multă ini oraşul regional Hunedoara,
deja primele întreceri la tenis de cum? In plan nu era prevăzu ţiativă!... 11 din oraşul regional Petro
masă, haltere şi trintă. tă o asemenea lucrare. GH. COMŞUŢA
MIHAI SUSAN
corespondent
until I <• ííí Zgomotul şi fumul
ş $1 m i i
i l i l i i i i §: Inventatorii unguri Gregus fi
Lipovec au patentat recent o nouă
-»oO <$><$»-<$>O O «OO -O!y metodă de înlăturare a fumului.
S-a dovedit că combustibilid arde
mult mai complet cind in soba sau
LUNA — viitoare centrală electrică C reieru l aufomaf ZRA/1 cuptorul respectiv se produce un
zgomot puternic.
a Pămintului Un grup de ingineri şi oameni de ştiinţă de Ia Institutul de construc In Polonia a în
ţii navale din Rostock a elaborat un aparat automat de calcul ZRA/1. ceput producţia în In timpul experienţelor, într-un
serie a unui nou furnal s-au instalat două genera
Academicianul sovietic Nikolai întreaga suprafaţă a Lunii cu ma- ? Acest aparat poate efectua pînă la 150 de operaţii de calcul pe secundă tip de microscop, toare de zgomot, ni;te sirene de
destinat atît cer locomotivă. Energia acustică, sau
Ssfmcnov, evalutnd resursele ener teriale semiconductoare fi cu foto- t şi este în prezent cel mai mare „creier electronic" din regiunea Rostock. cetărilor din agri mai binc-zis zgomotul, a asigurat
cultură şi indu arderea completă, fi In gazele ela
getice ale celui de al XXI-lea se elemente cu un randament foarte ^ El spun,, de asemenea „da" sau „nu", poate calcula nu numai anu strie, cît şi pentru borate nu s-au găsit nici măcar
uz didactic. Prin urme de combustibil nears.
col, a emis ipoteza ci Luna ar ridicat, găsind fi mijloace de 1 mite ctfre în domeniul construcţiei navale, ci este folosit şi la alcătui microscop, care
măreşte de S00 de Extragerea fierului
putea fi folosită pentru alimentarea transmitere a energiei electrice ast- ^ rea unor rit mat bune plante de nutreţ în agricultură, precum şi la ori, se pot efectua
filmări. din cenuşă
cu energie electrică a Pămintului. fel produsă (de pildă, prin unde â prognoza timpului pentru regiunea Rostock.
Ultrasunetul în industria mobilei Inginerul polonez Z. Ptsanîskl d
Deţi este mai mică de 16 ori radio) Luna ar deveni o gigantică 4 Aparatul ZRA/1 poate efectua şi ealcule în domeniul economiei, o propus o metodă de extragere a
Oamenii de ştiinţă, sovietici depunerea uniformă, a materla- flerului din cenuşa rezultată la cen
decît Pămfnlul, Luna, fiind lipsită centrală care ar putea furniza Pă- * planificare exactă sau un calcul precis al salariilor pe baze ştiinţifice. tralele electrice. S-a stabilit că în
de atmosferă, primejte de trei ori mintului mii de miliarde de kilo- <ţ această cenuşă se află aproximativ
mai multe radiaţii solare decît pla vafi. S-ar putea instala aici cen- # 5 la sută fler. Cu alte cuvinte la
neta noastră. In funcţie de canti trale atomice fi termonucleare, Pă- t
tatea de energie solară absorbită, mintul fiind astfel la adăpostul (> N asu l e le c tr o n ic un consum anual de 2.000.000 tone
de cărbune se aruncă afară 100.000
suprafafa Lunii echivalează cu o oricărei contaminări radioactive. \t Andrew Drawnix, om de ştiinţă a- se va putea stabili maladia unui om,
cincime din aceea a Pămintului. raerican, lucrează la crearea unul va putea fi urmărit şi identificat un de tone de fier. Pentru extragerea
nas electronic, cu ajutorul căruia criminal, va putea 11 determinată fierului din cenuşă se propune fo
Dacă omul ar reuşi să acopere \i cantitatea chiar şt microscopică de losirea unor separatoare electromag
„O nouă feerie privind -¦mMi gaze nocive din aer etc. netice. Economia anuală rezultată de
originea cantorii pe urma folosirii acestor separatoa
Este lucru dovedit că pentru n-
nete maladii este caracteristic un mi
ros deosebit, legat pe cît se pare
de radiaţii Van Alien'* de o tulburare a balanţei chimice din
corpul omenesc. Cu ajutorul apara
Fizicianul sovietic Velior Şabanski tului dr. Drawnix, mirosurile vor pu
s formulat o nouă teorie asupra ori tea fi detectate, diferenţiate şl iden au făcut cercetări In vederea lelor de finisare pe diferitele o- re, pe scara întregii Polonii, se va
ginii centurii exterioare de radiaţii tificate cu o precizie absolută. Aces folosirii ultrasunetului în pro
Van Alien. Savantul sovietic respinge tui aparat li este absolut străin fe ducţia mobilei. Experienţele au biecte. cifra la peste 37.000.000 zloţi.
Ipotezele cele mai răspîndlte, con nomenul de „oboslre" a simţurilor. arătat că ultrasunetul înlocuieş
form cărora particulele care compun te un proces care necesită un Cocs de calitate superioară
zona exterioară ar proveni direct din Dr. Drawnix afirmă că, graţie a- mare volum de muncă : încălzi
radiaţia cosmică sau din radiaţia cor- paralului său, diagnosticarea medica rea lacurilor şl vopselelor înain Oamenii de ştiinţă de la Institu bune de calitate inferioară, Se va
pusculară a Soarelui. lă poate deveni o operaţie extrem te de finisarea pieselor. Totoda tul de prelucrare chimică a cărbu solda cu mari economii pentru eco
de simplă şl, ceea ce este şl mal Im tă se înlătură In întregime folo nelui din Silezia şi de la Institutul nomia naţională.
V. Şabanski este de părere că este portant, maladiile vor putea fi de sirea solvenţilor, Iar calitatea
vorba de nn fenomen mai- complex: tectate in faza incipientă. producţiei de oţel din Cracovia La uzinele metalurgice din Polo
radiaţiile solare provoacă fluctuaţii produselor se îmbunătăţeşte. (R.P.P.), după studii şi experienţe nia au fost. experimentate cifeva
ale cimpuiui magnetic terestru; a- Nasul artificial va permite orga desfăşurate ani de zile, au obţinut zeci de tone din acest cocs. Oame
ceste fluctuaţii determină la rîndul nelor judiciare efectuarea unei cla A şl fost realizat un pulveri- un aşa-zis cocs de formare, aproape nii de ştiinţă lucrează în prezent la
lor o accelerare a parliculelor de sificări n mirosurilor omeneşti, la deloc inferior cocsului obişnuit. Fo ameliorarea calităţii sale.
ptaşmă care înconjoară planeta noas losirea noului cocs, obţinut din căr
tră. Centura denumită exterioară, fel după cum a fost creată o clasi- zator cu ultrasunete pentru ,,Medicul da piaţă" electronic
care începe la circa 20.000 km. alti
tudine, ar fl constituită din particule flcaro a amprentelor digitale. lacuri şi vopsele, care asigură
rapide astfel accelerate.
In peninsula Kolsk din U.R.S.S. se fac experienţe cu un dispozitiv C u ren t e le c tr ic din z g o m o t Specialiştii de la Institutul de cli Cu ajutorul acestui „medic de pla
Ace-stă teorie — remarcă savan special construit pentru descoperirea peştilor. Noul dispozitiv, do mic ga matologie şi climatoterapie medicală jă" electronic — cum i-au numit spe
tul sovietic — explică mal bine barit, uşor transportabil, va putea fl folosit de cătra echipajul vaselor Oamenii de ştiinţă din S.U.A. În gle electrică. Se experimentează un din Kiev au conceput şi construit un cialiştii — se va putea stabili cu
un anumit număr de fenomene încă pescăreşti. cearcă să transforme zgomotul pro motor care se bazează pe eîectul aparat electronio care permite să se mult mal multă exactitate durata
puţin cunoscute, cum ar ti furtunile dus de motoarele cu reacţie tn ener- plezoeelectric. urmărească tn mod permanent tem tratamentelor solare si marine pen
magnetice, aurorele boreale şi ioniza- IN FOTO: Experimentarea noului aparat. peratura si umiditatea aerului, vite tru cel care se odihnesc în sanato
rea atmosferei noastre. za vtntulul, forţa radiaţiei solare şi riile de pe litoral,
temperatura apei.
