Page 70 - 1963-01
P. 70
N r. 2513 DRUMUL SOCIALISMULUI "AG. t
24 IANUARIE Rânduri
despi°e ian prim *Lurnali$t
La 24 Ianuarie poporul romîn ad-hoc, a adoptat Convenţia. A- reşti, partidul marxist-Ieninist Controlorul de calitate Ion Bizic de la Combinatul siderurgic Reşiţa, Vasile Paraon ştia că fiul său este Bozdoc, şeful echipei, 11 lăuda de
sărbătoreşte aniversarea unui e* ceasta constituia un statut de al clasei muncitoare a chemat stabileşte defectele de laminare pentru încadrarea în tolerantele admise şi un rauncitoi harnic, fruntaş în pro multe ori.
vermnent înseninat din istoria organizare a principatelor prin poporul la luptă pentru indepen in final pentru înlăturarea reclamaţii lor fabricilor prelucrătoare. ducţie. Despre el aflase numai veşti
patriei sale — Unirea Principa care ele rămîneau despăi'ţite, cu denţă naţională şi libertate so bune. Totuşi, un lucru i se părea de — Prinde băiatul, prinde bine. Azi-
telor Bomîne. Crearea statului doi domni, două guverne, două cială. După măreţul act istoric necrezut. Cum, el, Toma, fiul său, pe mîine lucrează ca noi...
nostru naţional unitar marchea capitale şi două adunări. Dar de la 23 August 1944, poporul care cu ani în urmă îl trimitea să
ză un moment deosebit în şirul poporul romîn a găsit şi în aces român, sub conducerea încercată aibă grijă numai de oi, să fie filmat? Avea şl de la cine prinde. Aurei
luptelor purtate de poporul ro- te condiţii mijloace de înfăp a partidului marxist-Ieninist al Ajunsese Toma un muncitor atît de Bozdoc, Nicolae Pilly şi alţi comu
iRîn de-a lungul veacurilor pen tuire a unirii. !n adunările elec clasei muncitoare, şi-a luat soar bun?.,. Pînă la feciorul lui Vasile Pa nişti, îl împărtăşeau cu drag din cu
tru cucerirea independenţei na tive pentru adunarea domnito ta în propriile mîini, dobîndinâ raon nimeni din satul de munte Lunc- noştinţele lor bogate. Mezinul Învăţa
ţionale. rilor, convocată In 5 şi 22 ia pentru prima dată, în zbuciu şoara nu fusese filmat. Tatăl Iul To cu multă sirguintă. îndrumat de fur-
nuarie 18-58 Ia laşi şi Bucureşti, mata sa istorie, o adevărată in ma era emoţionat. Avea şi de ce. Ţă naliştii echipei a Început să citească
Unirea Principatelor Române sub presiunea maselor de alegă dependenţă şi suveranitate na ranii din sal îl lăudau pe bună drep
este o operă a poporului, un re tori, a fost ales un singur dom ţională, precum şi eliberarea tate. cărţi tehnice c a : „Exploatarea fur
zultat al luptei maselor largi de nitor, candidatul partidei naţio pentru totdeauna de sub jugul nalelor“. „Tehnologia fontei“, „Fa
ţărani şi orăşeni, in fruntea lup nale, colonelul Al. i. Cuza, un om exploatării. — Ai un băiat da treabă, Vasile t bricarea cocsului metalurgic“.
tei pentru unire au stat figuri înaintat al vremii, participant Ne face şi nouă cinste. Poţi fi mîndru
de patrioţi ai vremii ca M. Ko- ia revoluţia din 1848, partizan Clasa muncitoare, în alianţă de el. ..Anii au trecut. Toma Paraon s-a
gălniceanu, .'asile Alecsandri, Al. înflăcărat al unirii. cu ţărănimea muncitoare, sub calificat, devenind cel mai bun fur-
I. Cuza, Costache Negri, C. A. conducerea partidului, au izgo ...Cind a venit pentru prima dată nalist din echipă. Conducerea secţiei
Uosetti, Cezar Boliac, D. Bolin- Unirea fusese înfăptuită. Po nit clasele exploatatoare de la în uzina „Victoria“ din Călan, Toma l-a numit şef de echipă. Munca tre
tineanu şi alţii. porul sărbătorea pretutindeni cîrma ţării, au alungat din ţară Paraon era timid. Oamenii de aici il buia organizata mai bine. La prelua
strălucitoarea sa izbîndă. pe cel mai mare exploatator — impresionau prin hărnicia şi pricepe rea schimbului, verifica minuţios can
In ar,ii care au urmat revolu regele — instaurînd regimul de rea cu care lucrau. Asemenea oameni titatea şl calitatea tuturor materia
ţiei din 1843, unirea devenise o Punînd temelia statului na mocrat-popular. lelor. Discuta cu şeful echipei pe ca-
probiernă cheie în viaţa sunai- ţional unitar romîn, unirea a în Încă nu intîinise. Văzîndu-i cum lu re-I schimba despre toata greutăţile
politică a Ţărilor Romineşti. Ma semnat naşterea Romîniei mo Păşind cu încredere pe drumul crează se Întreba: voi reuşi să lu ce le avusese, despre modul cum le-a
sele largi ale poporului militau derne. înfăptuirea acestui act, arătat de Partidul Muncitoresc crez şi eu ca el ? Tot timpul cit lu rezolvat. La repartizarea membrilor
cu hotărîre şi entuziasm pentru rezultat firesc al întregii evo Romîn. poporul nostru a obţinut cra nu scotea un cuvlnt. La lucru, în din echipă ţinea seama de calificarea
unire. Ţărănimea, exploatată şi luţii istorice a poporului romîn, succese remarcabile în indusfr’a- lor profesională. Organlzîndu-şi ast
asuprită cu sălbăticie, privea u- a creat premize pentru cuceri lizarea socialistă a ţării în dez să se lnvirlea ca o sfîrlează, în toa fel munca echipa condusă de Toma
nirea cu speranţa eliberării din rea independenţei naţionale în te părţile. Era ascultător. Paraon a devenit fruntaşă pe uzină.
iobăgie şi de sub jugul otoman. 1877, a contribuit la răspîndirea voltarea economiei noastre na La Începutul acestui an întreaga e-
De asemenea tîrgoveţii, meseria^ ideii necesităţii unităţii naţio Treptat, Toma Paraon tşl Îndrăgi chipă a fost filmată la locul de mun
şii, lucrătorii din ateliere şi ma ţionale, a ştiinţei şi culturii, în tovarăşii din echipă. Era convins că că.
nufacturi, însufleţiţi de patrio nale, unitate ce va fi desăvîrşl- oamenii aceştia cu umeri laţi. cu pal
tism, interesaţi în reforme eco tă din punct de vedere terito crexderea continuă a nivelului de me aspre, vor să-l ajute. A Început ...Cu Toma Paraon, fn vlrstă de no
nomice şi sociale, urmau să joa să le ceară ajutorul. Ii întreba lu ma! 25 de ani, colectivul de muncă,
ce un roi important. în realizarea rial în 187.8, prin unirea Tran viaţă al celor ce muncesc. Dîn- cruri care nu le cunoştea. Aurel se mîndresle.
acestui act istoric. Interesele
burgheziei, îndreptate spre crea silvanie! cu Kcimînfa. tr-o ţară înapoiată cum era în L. DEMETER
rea unei pieţi interne mai largi
şi spre participarea mai activă Reformele de după unire au trecut. Romînîa a devenit astăzi
contribuit Ia dezvoltarea mal
Ia conducerea statului, o situau o ţară cu o industrie puternic D upă fapte se cu n ó se oamenii
largă a forţelor de producţie şi dezvoltată şl cu o agricultură
p aceasta în rîndurile partiza
a relaţiilor de producţie capita colectivizată, în plină înflorire. Tinărul mecanic Ion Pătrol, căreia ii cunoştea la perfecţie zultate bune, ele nu erau pe mă băteau amănunţit flecare deta
nilor unirii. Teama de popor, in Actul unirii, tradiţiile de luptă hotărî să-şl părăsească locomo sura posibilităţilor. Acest lucru liu privind organizarea muncii,
liste, au creat condiţii pentru pulsul, cu care a remorcat de a- l-a determinat să ceară la sfîrşi- remoroarea de supratonaje şl
teresele economice ce o legau de ale poporului nostru, constituie tiva. Ii era dragă maşina Iul tilea ori supratonaj. tul lunii noiembrie 1962 transfe exploatarea raţională a locomo
dezvoltarea ulterioară a prole pentru oamenii muncii de Ta o 150.1047. Era bine întreţinută şi rul pe locomotiva 150.1002 şi să- tivei. Tineri ca şi Pătrol, mecanl-
moşierime, au făcut însă ca cea rase şi sate un imbold In lupta La început unii au crezut că şi la angajamentul că va obţine
tariatului. lor eroică pentru realizarea mă mergea ca un ceasornic. Multe s-a supărat cu ceilalţi doi me cele mal bune rezultate pe de cil Ardeleanu şl Crăciuneseu au
mai mare parte din burghezie să reţelor sarcini trasate de Con tone de combustibil convenţio canici şi fiecare vroia să îi îm primit cu entuziasm propune
Unirea din 1859 a fost reali gresul a! Ili-lea al P.M.R., pen pou.
considere unirea doar un mijloc tru desăvîrşlrea construcţie! so nal a economisit Împreună cu pace. Dar atît Pătroi cit şi cei La cîteva zile după această in- rea lui Pătrol de a realiza cea
zată de masele populare. De ea cialiste în Republica Populară lalţi rideau la auzul acestor vor
de a crea condiţii mai favorabile Romină. ceilalţi doi mecanici cu care lu be. Nu se Iscase nici o neînţele tîmplare, In marchiza locomoti mai mare economie de combusti
însă au profitat clasele exploa cra tn tură. Cele mai bune re gere. Dimpotrivă s au înţeles şl vei 150.1002 se discuta cu Înflă bil pe depou. In carnetul de bord
dezvoltării Industriei şi comerţu zultate pe întreg depoul C.F.R. cărare Ion Pătrol, Vasile Arde-
tatoare. Burghezia şi moşierimea încă foarte bine Pătrol a ajuns apăreau zi <ie zi economii la com
lui capitalist, tinzind spre o în Petroşani el le-au obţinut. Cu la concluzia că pe locomotiva leanu şl Petre Crăciuneseu dez-
au nesocotit şi călcat în picioare toate acestea Ion Pătrol se ho bustibil, iar cind a trecut o lună
ţelegere cu moşierimea pentru tărl să se despartă de maşina 150.1002, deşi se obţinuseră re
năzuinţa de independenţă şi li
împiedicarea reformei agrare. de muncă, toţi aşteptau cu ne
bertate socială a maselor popu
înfăptuirea unirii a fost posi M Â IR iC I IL IE 8 O a răbdare să se termine calcularea
lare. împotriva voinţei poporu economiilor la combustibil. Cind
bilă şi datorită unor factori ex D in c e le 81 d e m ă r c i, d o u ă lu a t m ă su ri p ra c tic e . P în ă la stru l T eodor P ăstrăv şi in gin e s-a comunicat că 150.1002 a rea
lui, Cuza a fost înlăturat, iar s ln t n oi, fa b ric a te In p r o u rm ă s-a a ju n s la co n clu zia că lizat 48,8 tone economii de com
terni, Rusia de atunci, interesa P e m asa de lucru a to va ră p rim ele şarje, de cerceta re, să ru l lo a n Ibinceanu. bustibil în luna decembrie, s-au
în ţară a fost instaurată odioa şu lu i lo a n Ibinceanu, in d u cţie in du strială doar anul fie ela b o ra te tn cu p to a re care bucurat cu toţii. De izblnda aces
tă în slăbirea imperiului oto g in er la o ţe lă ria e le c tric ă a C.S. tr e c u t. A c e ste a s ln t m ă r c ile 18 se a flă la ju m ă ta te de c a m p a A poi au u rm a t a lte şa rje , alto tor tineri fiecare muncitor de la
sa monarhie a Hohenzollernilor. H unedoara, se gă°ea uri tabel M o C N 0 6 ş i 18 M o C N 13, s a u nie. Şi aşa s-a p ro c ed a t. P rim a depou era mîndru.
man şi in înlăturarea influen cu titu la tu ra „ M ărcile de oţel du pă tabelu l a m in tit, m ărcile şa rjă a fo st ela b o ra tă la c u p to probe, fiecare con firm în d cali I Fapta Iul Pătroi, de a ridica
Monstruoasa coaliţie bnrghezo- fa b ric a te In a n u l 1962“. U lti 80 şi 81. A m b e le s tn t o ţe lu ri de ru l d e 20 d e to n e . E m o ţiile au brigada unei locomotive la nive
ţei Austrie! din siid-estul Euro m u l rin ă c o m p le ta t In a c e st ta tn locu ire. F iecare d in tre ele în cu lm in a t du pă elaborare. S-a tă ţile teh n ice bune ale o ţetu lul c©lor mai bune brigăzi a fost
moşiereaacă a menţinut puterni bel p u rta n u m ăru l de ord in e 81. locu ieşte oţelu ri cu procen t tr im is p ro b ă la ICEM şi se a ş apreciată de către comuniştii da
pei a sprijinit unirea, Prin spri m a re de nich el (m a teria l d efi lui. D upă to a te a ce ste a m ă rcile
ce rămăşiţe ale relaţiilor feudale, — Da, a n u l t r e c u t a m f a b r i
jinul care-I acorda unirii, Fran c ita r), fără a dim inu a ca lită ţile noi au in tra t in p ro d u cţie in f
ţa urmărea să-şi sporească in a» exploatat sălbatic pe munci c a t 81 m ă r c i d e o ţe lu r i, d in tr e
care m area m a jo rita te pen tru du strială.
fluenţa politică şi să-şi cree tori şi ţărani, a înăbuşit în sînge
O ţelarii au co n tin u at însă să
un debuşeu in sud-estul Europei, lupta, pentru libertate o poporu
m a n ifeste preocu pare pen tru
împotriva acestor dorinţe legi lui muncitor. Mal tîrziu ţara a
con tin u a îm b u n ă tă ţire a teh n o
time ale poporalul romln au fost fost aservită Imperialiştilor stră
logiei de fa b rica ţie a n oilor
Turda, Austria ş! Anglia, v ‘ in!, Capitalul străin a început
in d u stria con stru ctoare de m a teh n ice ale o ţelu rilor în locu ite. tep ta cu în frigu rare rezu ltatu l. m ărci de oteluri. A stfel ei au la depoul de locomotive din Pe
Lupta pentru înfăptuirea uni să pătrundă tot mai mult în in a ju n s la con clu zia că p en tru troşani ca o dovadă de Înaltă ţi
şin i — ne spunea tovarăşu l Oţel d© calitate s u o e r ls a r â îm b u n ă tă ţi-ea caH tăţiţ acestor nută morală, de conştiinţă Îna
rii 1» amploare începînd din dustrie şi agricultură. Indepen otelu ri e n evoie de o în cărcă intată. Cunosclndu-i ca pe un tl-
Ib in c e a n u . Pe de a ltă p a rte n oile oţelu ri N u d u p ă m u lt tim p , d e la tură. c u ra tă , d e m a te r ia le r e năr destoinic, mereu fruntaş in
185tf. Masele populare Impun denţa naţională a fost pierdută, stn t m u lt m ai ieftin e. B u cu reşti s-a c o m u n ic a t: „O ţe fractare bune. E n evoie, de ase producţie, cu un nivel ideologic şl
81 m ă rc i d e o ţe lu r i In tr-u n lul co resim n d e din p u n c t de m enea. de cu ptoare bin e puse cultural corespunzător, cu o pur
marilor puteri anularea alege iar apel ţara a fost cotropită an ! T rebu ie să recu n o a şteţi că Sarcin a de a experim en ta vedere t e h n i c A t î t şi a ştep tare demnă, comuniştii organiza
n u -i p u ţin . G ln ă lţl-v ă la fa p tu l aceste noi m ărci au p rim it-o ta u o fe la rii. Din p u n c t de v e la p u n c t, d e oaie c u ra te , rin e ţiei do bază au hotărît — atunci
rilor din 1857, falsificate de re- de hoardele hitleriste şl tîrîtă, că flecare m arcă treb u ie să afbă o ţe la rii tn an u l 1961. O sarcin ă dere econom ic făcu seră ei toa cînd el a cerut să-i fie pusă în
ca lită ţi teh n ice speciale şi deci grea, de m are răspu ndere. Au te „probele“ : corespu n zător. p erfe ct su date, m aselote în g ri discuţia lor cererea de primire
acţiunea internă şi externă. In împotriva voinţe! poporului, în o teh n o lo g ie a sa. pro p rie, in ven it şl in stru cţiu n i teh n ologi A şa d a r, v ic to r ie d ep lin ă , la jit ''onfectf.onate. în rîndurile candidaţilor de
acest caz, cu a tît m ai m eritu oa ce, dar provizorii, cu titlu ex care cea m ai preţioasă co n tri partid — să ÎI primească direct
noile alegeri pentru Divanul criminalul război antisovletic. să este a ctivita tea m icu lu i co perim en tal. O rganizaţia de b u ţie şi-au a d u s-o echfrtele de Z ile le s c u r s e d in ’62 s e n u In rîndurile membrilor de partid,
le ctiv de ofelari, care ne lingă p a rtid a a n tren a t Insă pe cei o ţe 'n ri condu,se de p r im - to c i mără. d eia cu zecile. U t"
Moldovei şi ol Ţării Romineşti Steagul adevăratei indepen că a reu şit să produ că aceste m a i b u n i o a m e n i la fabricarea to r ii V a°V e G eorn escn , FIor ian tonele de o ţel d a te tn plu s de l. CEIŞAN
otelu ri dună cerin ţele ben efi n oilor otelu ri. S-au făcu t stu plan de co lectivu l o ţelă rfel
înving partizanii unirii. denţe naţionale a fost ridicat cia rilo r a d ep ă şit şi plan ul de dii, s-au p u rta t discu ţii, s-au H aiduc şi S im io n T ătaru , m ai electrice se n um ără cu su tele,
p ro d u cţie si a lu crat m un re O t°l m u lt, preten ţio s, de cali
Conferinţa do la Paris din de clasa muncitoare, clasă con ta te ...
b u t cu cca 30 la su tă m a i m ic
1858, nesocotind rezultatul vo secvent revoluţionară pînă Ia ă ec lt cel adm is. N. ANDRONACHE
tului pentru unire al divanurilor capăt, care exprimă interesele corespondent ,
întregului popor. In cei mai grei
an! al exploatării, teroarel şl
samavolniciei burghezo-moşie-
DIN ŢÂRI PRIETENE Uzina de maşini grele din Ural, uzi tablă. Aresta este un material al vii Bydgoszcz — un străvechi
na din Ijora, uzina de maşini grele din torului sau mai bine zis, al anilor
Siberia, uzinele de tractoare din Har- viitori, cind nu se va putea face un oraş polonez
pas fără tablă. Maşinile automate, fri
kov fi Altai, uzina de piese de schimb
giderele de uz casnic, maşinile de
628 şantiere de şoc în reutilarea tehnică a tuturor ramurilor pentru tractoare de la Ceboksari, uzina spălat rufe, aparatele electrice, diferi Bydgoszcz, care în prezent este capi lor spre vest, hitleriştii au transformai
economiei naţionale a Uniunii Sovie de automobile .,Lihacev“ din Moscova tele construcţii, mijloace de transport, tală de voievodat si are o populaţie oraşul intr-un important centru defen
In Uniunea Sovieticii construcţiile ale industriei siderurgice, prin lărgi tice o are dezvoltarea continuă a Con şi altele. Intrarea în funcţiune a noilor clădiri din elemente prefabricate şi de peste 200.009 de locuitori, şi-a săr siv, in urma cărui fapt Bydgoszcz-ul
capitale se desfăşoară cu o amploare rea şi reconstruirea întreprinderilor în strucţiei de maşini. Intre zecile de uzi capacităţi pe şantierele de şoc va per bătorit în anul 1946 cea de-a 600-a a fost distrus fn proporţie de 40 la
fără precedent. Numai în ultimii 4 mii funcţiune, se prevede o creştere a capa mite sporirea rapidă a producţiei de multe altele — toate acestea vor avea aniversare de la obţinerea statutului sută.
au fost construite şi dale în exploatare cităţii de producţie — la fontă şi oţel ne reconstruite fi In curs de recon tractoare, de mnsini-unelte, aşcheloare nevoie de tablă tablă şi încă o dată de oraş.
de utilaj chimic, ete. tablă De tablă de calitate superioară, Datorită sprijinului primit din par
strucţie, deosebii de importante stnt tablă groasă şi subţire, tablă laminată In anii celw dc-al doilea război tea statului popular şi patriotismului
la cald şi laminată la rece. mondial, in timpul ocupaţiei na iste, fierbinte al locuitorilor oraşului, ră
peste 3.700 de noi întreprinderi indus —• cu milioane de tone, la extracţia Au trecut omie locuitorii acestui oraş au trăit sub cea nile grele pricinuite de război, au fost
triale mari La oraşo şi aşezări munci minereului de fier — cu peste lată de ce în primul rînd va fi ter mai cruntă teroare La 5 septembrie vindecate intr-un timp destul de scurt.
toreşti, oamenilor muncii Ii s-au dat 22.000.000 tone anual. Aproximativ Ce repede zboară timpul I Zilele trec seama de tot ce este mai bun din teh minată şi va da produse secţia de la 1939. la numai cîteva zile după ocupa
în folosinfă 325.000.000 m.p. de spaţiu toată această creştere va fi obţinută una după alta, înşirate ca perlele unui nica timpului nostru minate. înzestrată cu maşinile cele mai rea oraşului, bandele hitleriste an în A urmat o perioadă de dezvoltare a
locuibil sau aproximativ 9.000.000 de nesfîrsit colier, a zecea după a noua, moderne, iar abia apoi bateriile de ceput arestările, împuşcăturile pe străzi industriei şi de construcţii de locuin
apartamente. In ce priveşte volumul la şantierele de şoc ale industriei me a 100-a după cea de-a 99-a şi nici Construcţia combinatului a început coci şi furnalele. ţe. Au fost construite întreprinderi de
talurgice, cum sînt Uzinele vest sibe nu-ţi dai seama cum, pe neaşteptate, a la 4 ianuarie 1960. El ocupă o supra şi execuţiile Şi ele au continuat aproa tăbăcărie şi de prelucrare a pielei, uzi
investiţiilor in industrie, agricultură, riana, din Jdanov, Karaganda, Celea- şi trecut o întreagă mie de zile şi te Pe şantierul combinatului lucrează pe fără întrerupere pînă in ziua elibe
transport feroviar — Uniunea Sovietică hinsk, combinatele de la Magnitogorsk miri de unde s-au strins atâtea. faţă de 800 hectare — de patru on cîteva mii de oameni, dar ei aproape rării Bydgoszcz¦ului, în 1945. Vechea ne metalurgice uzine constructoare de
a depăşit eu mult S.U.A. şi alte ţări şi Orsk-Halilovo, combinatul de înobi- nu se văd — s‘nt împrăştiaţi pe în piaţa a oraşului, cazărmile, cimitirul, maşini, electrotehnice, fabrici de htr-
capitaliste. O mie de zVe! Ce ar fi dacă fie mai mare decit suprafaţa Expoziţiei tie, de produse alimentare, de prelu
lare a minereurilor de la Sokolovsko- care om care a trăit o mie de zile universale de la Bruxelles, din 1958. treaga suprafaţă de 809 de hectare a tranşeele antiaeriene şi pădurile din crare a lemnului, de sticlă şi ateliere
In anul curent — al cincilea an dl Sarbaiski, combinatele de înobilare a ar privi înapoi si ar vedea ce a făcut şantierului de construcţii. Uneori în împrejurimi — toate acestea fuseseră de căi ferate.
teplenalului — pentru dezvoltarea con el în acest timp ? Mecanicul de tren, Pe o hartă amănunţită a R S Ceho transformate de către kitlerişti in locuri
tinuă a economiei naţionale a U.R.S.S. minereului din partea centrală şi nor fireşte, ar vorbi despre kilometrii par tâlneşti cel mult 1-2 oameni Dar bre- de execuţie. Abia după ce călăii fas O amploare deosebită cunoaşte la
şe alocă suma de 34,5 miliarde ruble curşi. minerul — despre tonele de căr slovace. localitatea Koşice poate fi gă tutindeni se văd rezultatele muncii lor, cişti an fost izgoniţi din oraş. rămă Bydgoszcz construcţia de locuinţe. Noi
— aproape tot atât, cit s-a. investit in dică a regiunii Dnepropctrovsk, minele bune extras mama — despre primii pretutindeni, la flecare pas. se vede ee şiţele pământeşti ale celor asasinaţi au le cartiere de locuit, ca de pildă „Ce
foţi anii cehii dc-al patrulea cincinal. dinţi, primii paşi. primele cuvinte ros sită foarte uşor — în sud-estul ţării. Şi fost dezgropate şi reînhumate in Cimi tatea pădurii“ se remarcă prin linia
Anomaliei magnetice de la Kursk. tite de copilul ei. vinzătorul de la s-a făcut in cefe o mie de zile care tirul eroilor. lor arhitectonică modernă. Ele au fost
Importante mijloace slnt alocate pentru berărie — despre hectolitrii de bere găsind Kosice, găsim destul de uşor şi au trecui de la deschiderea şantie situate la marginea de sud-vest a ora
construirea de centrale electrice şi dez Intre obiectivele deosebit de impor pe care i-a servit consumatorilor, mă şoseaua de stat care trece prin Mol rului. •k şului, acolo unde pădurile înconjoară
voltarea industriei chimice, a combus celarul — despre chintalele de came,
tante ale industriei petrolului şi gaze funcţionarul de bancă — despre mili dava înspre Roznava. Iar între Mol ...In apropiere de Kosice se ridiră o Turistul care vizitează astăzi Byd localitatea.
tibilului, a industriei uşoare şi alimen oanele de bancnote care i-au trecut dava şi Kosice se află Saca La răsă Puternică bază metalurgică — mindria goszcz se va mira desigur de lipsa Noile forme de viată ale Poloniei
tare. a. industriei constructoare de ma lor, se află rafinăriile de petrol din prin mâinile sale. monumentelor istorice arhitectonice în
şini agricole. In cursul acestui an vor laroslav. Gorhi, Angarsk, Krasnovod, rit de Saca pe partea dreaptă, se Republicii Socialiste Cehoslovace. acest oraş cu un trecui istoric bogat. populare şi-au găsit expresie fî la
Dar pentru oamenii simpli ca, de află satul Velka Ida, iar la nord de Explicaţia este simplă şi totodată tra Bydgoszcz prin sonstrucţia şi înfiinţa
fi construite şi dale în folosinţa oame Poloţk, conductele de gaze Bukara— pildă, pentru acei care construiesc Com Dar de unde se vor procura materiile gică. La fel ca şi prusacii care au rea unor instituţii social-cvllurale. In
nilor muncii case de locuit cu o supra Ural şi conducta de petrol „Prietenia°. binatul metalurgic din Slovacia răsă acesta — Gulnika — un sal cunoscut ocupat Bydgoszcz-ul după prima dez-, tr-o clădire frumoasă funcţionează nici
faţă totală de aproape 91.000.000 m.p. riteană, există un etalon al lor pentru prin construcţiile sale originale. prime dacă în regiunea Slovaciei răsă rtn teatru şi o filarmonică ale căror
Au fost declarate şantiere de şoc măsuratul timpului: munca cinstită, memhrare a Poloniei in anul 1712 de săli de concerte sînt vestite prin va
— cu 9.000.000 m.p. mai mult decit in peste 50 de obiective energetice Pu simplă, care făureşte minuni. De la Gutnika, pornind spre apus ritene nu există nici minereu de fier, către Prusia. Rusia ţaristă şi Austria,
anul 1962. terea centralelor electrice urmează să pe şoseaua de stat ajungi la viitorul hitleriştii in timpul celui de-al doilea loarea lor acustică. Oraşul are nenu
crească în anul 1963 cu 9,6 milioane Era într-una din zilele lut octom nici cărbune, nici suficientă energie mărate biblioteci, cămine culturale fi
Se prevede concentrarea de mijloace brie 1962, tocmai când se împlinea combinat metalurgic. Dacă ar fi să faci război mondial nu s-au mulţumit nu diferite instituţii pentru copii şi tine
şi de resurse materiale la 628 din cele kW.. ceea ce este echivalent cu 15 cea de-a 1000-a zi din momentul cînd cu maşina ocolul teritoriului combina electrică, iar apa este şi ea puţină î mai să asasineze polozeni. In acţiunea ret. La muzeul de stat „I.eon Wyctnl-
mai importante obiective care vor in centrale de puterea „Dneproghes“-ului cupa excavatorului a muşcat pentru lor furibundă de germanizare, ei au
tra în funcţiune. Printre acestea se află Anul acesta, la termocentralele electri prima oară din pămîntul roditor, în tului, ar fi nevoie de mai bine de o Aici există numai entuziaşti, care acum kowski" (după numele cunoscutului
ce Cerepet şi de pe Nipru, vor fi date apropiere de Koşice,., jumătate de oră, iar ca să-l înconjuri ras de pe faţa pămîntului tot ce con pictor polonez care şi-a petrecut ulti
circa 100 de întreprinderi ale indus construiesc şi învaţă, pentru ca mîine stituie amintiri poloneze. Astfel, au mii ani ai vieţii intr-o localitate din
triei chimice. Printre şantierele de şoc in exploatare două grupuri energetice Nu departe de Kosice se ridică Com pe jos — in general nu are nici un fost distruse vechile castele, unele apropiere de Bydgoszcz), se păstrează
ale chimiei se află combinatele chimi cu o putere de cîto 300.000 kW. fie binatul metalurgic din Slovacia răsă sens. să stăpînească la perfecţie mînuirea vechi biserici şi mînă.stiri, o parte im picturi ale acestuia şi o colecţie apre
ce din Novomoskovsk. Lisidansk, Bala- care. riteană, o întreprindere mare şi mo tehnicii celei mai noi. portantă a meterezelor oraşului, precum ciabilă de obiecte provenind din să
dernă, la înzestrarea cărei# se. ţine Cu o mie de zile în urmă, pe undeva păturile efectuate in regiunea Byd
Ikovo, Scekino, Soligorsk, Uoljski-, uzine Se construiesc centrale electrice ra pe aici a început să lucreze primul Materia primă o va constitui mine şi edificiile istorice laice Dintre mo goszcz.
ionale de stat la Konakovo, T bilisi, excavator. numentele arhitectonice, in Bydgoszcz
le de fibre sintetice de la Svetlogorsk, Ali-Bairamlin, în Lituania, la Kara reul sovietic. Magistrala care duce de Slmţiile verzi si plantaţiile de-a lun
ganda hidrocentralele de la Saratov şi Iar după o mie de zile au apărut nu s-au mai păstrat decit vreo două gul rîului Brda Întregesc frumosul de
Barnaul. Cernigov, Daugavpils, Kiro- primele clădiri ale combinatului. la Krivoi Rog a fost terminată şi to biserici construite în stil gotic iar din cor al oraşului.
Votkinsh, cele mai mari hidrocentrale tre construcţiile laice au mai rămas
vakan, fabrica de mase plastice de la Pe şantier, oamenii vorbesc tot tim rentul de minereu, la fel ca şi petrolul doar cîteva case vechi şi hambare pe O bogată reţea de eăi fim,inie n Per
electrice din lume — de la Bratsk şi pul că după terminarea lucrărilor de malul rîului Brda pa care este aşezai mis organizarea la Bydgoszcz a unui
Nijni 7 aghil şi multe altele. Investi Krasnoiarsk. Pe întinderile vaste ale prin conductă, se va scurge pe ea pînă oraşul. centru de sporturi nautice. ,
construcţie in 1965, la combinat se va
ţiile în această importantă ramură a Uniunii Sovietice se vor întinde noi realiza un ciclu metalurgic integral. la Kosice şi mai departe, pînă la Os La 
