Page 72 - 1963-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA1 Plenara Comitetului regional

Hunedoara al P.M.R.

Anul 5IV. Nr. 2510 Duminică 20 ianuarie 1963 4 pagini 20 bani ° R a io n u l B r a d : zile de In cursul zilei de ieri, a avut Ioc plenara Comitetului re­
Iarnă, la sate; gional Hunedoara al P.M.R,

(pag. Il-a). Plenara a ascultat şi dezbătut raportul Comitetului regio­
® La un cerc „Să ne nal U.T.M., prezentat de tov. Szabo Carol. prini-secretar al Co­
cunoaştem patria sociali­ mitetului regional U.T.M., cu privire la educaţia comunistă a
stă“ ; tineretului din regiunea noastră.
° NeTam pregătit temei­
nic pentru producţia anu­ In încheierea lucrărilor, plenara a adoptat o hotărîre pri­
lui 1963 ; vind preocuparea de viitor a organelor şi organizaţiilor de
partid şi U.T.M. pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii
•Un om Înfruntă văz­ educative în rîndul tinerilor din oraşele şi satele regiunii Hu­
nedoara.

manaErasscssarcaa duhul ;

Sâ.gospodărim cu pricepere metalul! ° Se dezvoltă sectorul Alegerile de depufafi în sfafunle populare comunale
zootehnic al G.A.C. ; şi orăşeneşti raionale

(pag. Ill-a) Mm p ro p u n er i dte c a n d id a ţi
• De peste hotare;

(pag. iV-a).

:::::::::::: ij ai

ii Maistrul DUMITRU CUŞNIR, de la ofelăria Martin nr. 2 a Combina- li

ji tului siderurgic Hunedoara, e tinăr; n-a împlinit încă 28 de ani. Dar are ;| didaţi pentru alegerile de deputaţi
în sfatul popular comunal Cornel
j; multă experienfă în munca la ofelărie. Anul trecut, schimbul în care lucrează i: Mariş, miner, Datina Crainic şi alţii.

ji ei a obţinut în 1 luni titlul de fruntaş pe secţie, iar rebutul înregistrat a ^ In cadrul adunărilor CC au ¦] Ş ib o t

li fost mai mic dccîl cel admis. jj ^ loc în aceste zile în circumscrip- "] Propunerea făcută ca preşedintele
gospodăriei agricole colective din
j: l.-am rugat să împărtăşească din experienţa schimbului pe care-l conduce jl q Iiile electorale comunale şi oră- ] Şibot, Vasile Viorel să fie candidat
al F.D.P. pentru alegerile în sfatul
j. în lupta pentru reducerea rebutului şi a pierderilor de ofel. Iată ce ne-a || ( şeneşli raionale, oamenii muncii )

li declarat e l: js [ continuă să propună noi can- ţ

ii;::::::::::. ::::::::::::::::: [ didafi ai F.D.P. pentru alege- ]

Respectarea instrucţiunilor ‘ (. rile de la 3 martie. 1

L J. /uj U U .mjW-J1 : IJ

tehnologice — cale sigură spre P etrila popular comunal în circumscripţia
electorală nr. 5, a fost susţinută cu
reducerea pierderilor de ©fel Din abatajele minei Lonea ies in multă căldură de către colectivişti.
fiecare zi importante cantităţi de Aceasta pentru faptul că preşedin­
Trebuie să încep prin a vă spune tă, care duceau la o retasură mare cărbune peste sarcinile de plan. tele colectivei din Şibot depune
că în anul 1961 schimbul nostru era (metal pierdut). Acum insă, cînd fo­ Printre cei care îşi adua contribu­ mult interes pentru dezvoltarea gos­
rămas în urmă pe oţelărie în ce pri­ losim bine, după instrucţiunile teh­ ţia la obţinerea acestor succese se podăriei din punct de vedere eco­
veşte rebutul şi pierderile de otel. nologice, capacul chimia cu alu­ numără şi minerul Simion Mogoş. nomic şi organizatoric.
In anul trecut însă am obţinut re­ miniu lichid, retasura scade chiar Pentru hărnicia de care dă dovadă,
zultate bune. Cum se explică acest şi la zero. alit in producţie cit şi în rezolva­ De asemenea au mai fost propuşi
salt? Oamenii sint .aceeaşi, condi­ rea unor probleme gospodăreşti, ce­ candidaţi de deputaţi printre alţii
ţiile de muncă asemănătoare. Dar Cu toate acestea pierderile de tăţenii din circumscripţia electorală Simion Vlaicu, brigadier de cîmp
otel în hala de turnare au fost des­ nr. 90 Petrila 1an propus drept can­ la G.A.C., Alexandru Haţegan, pre­
şedintele cooperativei de consum,

s-a schimbat procedeul nostru de tul de mari anul trecut. Şi acestea didat pentru alegerile in sfatul popu­ Ioana Tudoran, colectivistă, preşe­

muncă. Acum . fiecare om depune au fost cauzate în special de per­ lar orăşenesc. dinta comitetului comunal al femei­

mult interes pentiu ca la locul său forări de oale. După părerea mea Tot la Petrila au mal fost pro­ lor şi Păuna Motorca, telefonistă.

de muncă să-şi facă pe deplin da­ perforarea oalelor are loc pe de o puşi candidaţi ai F.D.P. Iosif Ada- C ălan

toria. Evidenţiez aici echipele condu­ parte din cauza calităţii slabe a ma­ meţ, şef de brigadă de mineri, Ioan

se de tovarăşii Ioan Lupu, Mircea terialului refractar •, dar vinovaţi Pădureanu, lărătuş de mină, ingi­ La Călan s-a înălţat in ultimii ani
Scripcă şi Ioan Chirică, dar menţio­ sîntem şi noi. Căci nu ne obligă ni­ nerul Horea Sabin, directorul pre- pe malul Streiului un nou oraş. Aici
nez că toti oamenii au merite. De meni să turnăm în oale necorespun­ paratiei din Petrila, Nicolae Da­ locuiesc sute de familii de oameni
fapt, după părerea mea acesta este zătoare. Dar nu se face totdeauna, niel, medic şi alţii. ai muncii. Printre cei mai harnici
esenţialul în succesul nostru; fie­ cu grijă, controlul zidăriei oalei şl
care om luptă eu însufleţire pentru controlul montării suportului. Şi C m la $iiiă mai puţin Un rol im p o rta n t in eco­ C e rte j Constructori ai noului oraş se nu­
respectarea instrucţiunilor tehnolo­ atunci ne dăm seama de deficiente n o m isirea m e ta lu lu i il au mără şi zidarul Marin Ciurea. Apre-
gice. La oţelăria electrică toare a anului t,re- pierderilor prin irâ- m a iş tr ii de la c u p to a re le Minerii şi ceilalţi oameni ai mun­ ciindu-i calităţile, cetăţenii din
doar cînd turnăm. oţelăriei. T om a S afta. m a i­ cii din comuna Certej, raionul Ilia, circumscripţia electorală nr. 31 Că­
Şi acum, lată, pe concret, cum am Se mai pierde metal şi din cauza au propus candidaţi ai F.D.P. pe cei lan l-au propus candidat al F.D.P.

lucrat noi. scurgerii de dopuri. Aceasta pentru a C. S. Hunedoara cut, s-au înregistrat gerea oţelului afară, s tr u la O .S.M . n r. 2 a C.S. mai harnici şi buni gospodari, to­ pentru alegerile în sfatul popular
In primul rlnd ne-am străduit să că nu este corespunzătoare calita­ s-au obţinut reali- cu 15 la sută mai o clatâ cu zgura, varăşi de muncă. Astfel pentru cir­
tea cilindrilor şi a dopurilor. Dar H unedoara, a în ţeles pe de­ cumscripţia electorală nr. 2 a fost orăşenesc.
organizăm cit mai bine locul de nici zgura nu corespunde totdeauna propus Avram Filipaş, secretar al Au mai fost propuşi candidaţi ni
muncă. Adică, am luat toate măsu­ prescriptiunilor tehnologice; ori de zări frumoase anul puţine pierderi de Cele mai frumoase p lin a c e s t ro l. El în d r u m ă Comitetului de partid al minei, pen­
rile (în colaborare cu tovarăşii din acest lucru se fac vinovaţi tovară­ trecut in ce priveşte metal. I,a aceasta a rezultate în acest cu c o m p e te n ţă e c h ip e le d e tru circumscripţia electorală nr. 26 F.D.P. Ioan. Dudaş, preşedintele co­
celelalte sectoare ale oţelăriei) pen- şii care lucrează la cuptoare. gospodărirea mata- condus in mare mă- sens au fost obţinute o ţe la r i p e n tr u a ela b o ra pe Păun Codrescu, şeful exploatării mitetului sindicatului uzinei „Victo­
¦tru ca ansamblurile de turnare să lului. Dar anul acesta sură preocuparea o- de echipele conduse ş a r je le c o n fo r m in s tr u c ­ miniere. Au mai fost propuşi can- ria“, Chitica Hribal, gospodină, Ioan
vină la timp. In legătură ar aceasta In fine se mai pierde oţel şi din se obţin realizări şi ţelarilor pentru buna de prim-topitorii Hai- ţiu n ilo r te h n o lo g ic e . Ocolişan, directorul şcolii medii, Eu­
am o menţiune: de la locul unde cauza aprecierii greşite a cantităţii mai frumoase. Inpri- dozare a. încărcătu- duc Florian si Tăta- gen Eoldizar cooperator şi alţii.
se pregătesc ansamblurile şi pînă de oţel din oale. Pentru aceasta vi­
la locul unde se toarnă otelul mase* novat sint eu, împreună cu ceilalţi ma jumătate a lunii nii, eliminarea per- ru Simion, precum şi -
loteie se pot deplasa. Noi ara luat maiştri. ianuarie, faţă de pe- forărilor la rina şi la întreg colectivul de
măsura ca înainte de turnare să se rioada corespoinză- praguri, eliminarea dozatori.
Aşadar, dacă se respectă întru- Ş T I R I L E S I L E I>0000000000000 oc
>00000000000000 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO- ooc cooooooooooooooooooooooo

verifice atent, de către şeful de e- totul instrucţiunile tehnologice, re­ Echipe fruntaşe >
cbipă, fiecare ansamblu şi să se re­ butul scade sigur sub cel admis, 1
Sortimente noi de încălţăminte S -s i Imaau&yursit n o u l
aşeze fiecare maselotă. In acest fel iar pierderile de metal sint minime. in primele 17 zile (ţin acest, a n pierderile de metal înregis­ 0 ..... c i n e n Ţ a i o g r a f
evităm pierderile de metal. Şi acest obiectiv nu-i greu de a- trate Ia oţelăria Martin nr. 2 a C. S, Hunedoara sînt mult o clara Mia.
tins. Trebuie însă o preocupare mai mai mici decît anul trecut. Echipa de oţelari condusă de pritn- f itjilSle acestea lă de la Bucureşti... “ntăsurilţr....tehnico-
Apoi, ne aprovizionăm din timp susţinută din partea tuturor factori­ topitorul Dumitru Stîpgu de la cuptorul nr. 5, de pildă, a înre­ fabrica ue încălţă­ s-a bucurat de un organizatorice ne­ ie r i, 19 ia n u a r ie , s-a in a u ­
cu materialele necesare (bucherit, lor din oţelărie. gistrat o pierdere de«numai 0,2 tone, cu mult sub cea admisă. minte „Ardeleana“ deosebit succes. cesare realizării gu rat noul cin em atograf din
smoală, praf de şamotă, bare de alu­ Fruntaşe în această acţiune sînt şi echipele conduse de jirim- Ilia. C in em atografu l, situ a t
miniu, minereu ud şi altele) în aşa Colectivul nostru de muncă este topitorii Favel Kangan, de la cuptorul nr. 2 şl Dumitru Wrigo- din Aibă lulia a in­ Acest nou sorti­ planului la acest In c e n tru l co m u n ei, are 300
fel ca atunci cînd începe turnarea hotărit să gospodărească în viitor roaie, de la cuptorul nr. 3, care au înregistrat pierderi doar trat în fabricaţie ment de încălţă­ sortiment atît can­ de locu ri şi este în ze stra t cu
să nu ducem lipsă de nimio. şi mai bine metalul. Am apreciat de 1,4 şi respectiv 1,6 tone oţel. un nou produs — minte a intrat in titativ cît şi calita­ aparatu ră m odernă şi ecran
că se poate reduce pierderea de
Organizarea bună a locului de metal prin scurgeri la montarea oa­ La obţinerea acestor succese cele trei echipe au ajuns prin bocanci tip agro­ producţie de serie. tiv.
muncă duce în mod implicit la res­ lelor. In vederea realizării acestui elaborarea unor şarje la temperaturi corespunzătoare şi prin nom — care Ia Pa­ Conducerea între­
pectarea tehnologiei de turnare a obiectiv toti maiştrii din schimb eliminarea perforărilor de praguri ca urmare a confecţionării I. MAKCSJLEŢ
oţelului, adică la respectarea tem­ vom îndruma atent echipele de la lor corecte
peraturii optime a otelului şi în oale pentru a lucra corect, după in­ vilionul de mostre prinderii a luat corespondent
funcţie de aceasta a vitezelor de strucţiuni. Ar fi bine, cred eu, să se
turnare. E foarte Importantă turna­ > Mobilier c o m e rc ia l m o d ern la t.
> M u lte din m agazin ele des- ie şti, de p e V alea P rah ovei, La festivita tea in au gu rării
rea după viteză normală pentru că stabilească vitezele optime de turna­ Continuă şirul succeselor 5 ch ise in u ltim u l tim p sin t în- lito ra lu l M ă rii N egre şi d in
în mare parte de aici provine rebu­ re, problemă care cade în sarcina au pa rticip a t num eroşi oa­
tul. Dacă se toarnă cu viteză mare colectivului nostru tehnic. Prin a- x ze stra le cu m obilier com ercial a lte loca lită ţi. In a cest an se m en i ai m u n cii din Ilia. In
se înregistrează rebut prin crăpături, ceasta ar scădea mult rebutul prin în ch eiere a fo st p re zen ta t fil-
dacă se toarnă cu viteză mică se crăpături şi retasuri. De asemenea, * ex p u s la re ce n tu l p a v ilio n de p re v e d e o c r e şte re s im ţito a re
înregistrează rebut prin înfăşurări. propun colectivului tehnic să stu­
Noi putem însă turna cu viteză nor­ dieze care este cantitatea de alu­ x m ostre. a p ro d u c ţie i fa ţă de 1962, cin ă m u l cin em a sco p ,,P ira ţii ae-
mală, astfel ca să n-avem rebut. E miniu optimă ce trebuie folosită In
nevoie doar de un grad de califica­ funcţie de calitatea otelului. In anul care a trecut muncito­ 20.000 lei economii la preţul de 5 In p re ze n t secţii sp ecia liza te s-a rea liza t m obilier com ercial ru liu " .
rii fe-oviari din cadrul unităţi­ cost. L d in şa se în tr e p r in d e r i re a li- p e n tr u a p r o x im a tiv 1.000 de
re ridicat al oamenilor. Iar nouă, maiştrilor şl muncitori­ lor de cale feiată din bazinul 1. C0.ŞER1U
O cale pe care am ajuns noi la lor, ne revine sarcina de a respecta carbonifer al Văii Jiului au ob­ Mecanicii şi fochiştii depoului zează 135 de tip u ri de p iese de m a g a zin e.
cu strictele, in toate fazele de lu­ ţinut succese valoroase în rea­ de locomotive din Petroşani, corespondent
un rebut mic şi la pierderi de otel cru, instrucţiunile tehnologice. Şi lizarea sarcinilor de plan. La a- prin remorcarea trenurilor cu X m o bilier p en tru m agazine ah- (Agerpreş)
reduse este folosirea capacului chi­ atunci vom reuşi să micşorăm re­ tonaj sporit, au realizat o creş­ v m en tare, in du striale, resta u -
mic cu aluminiu lichid. Pînă în 1960 butul, să reducem pierderile de oţel. telieruî de zonă au fost reparate tere a productivităţii muncii de X ran te, bu fete şi cofetării.
foloseam capace metalice din fon­ peste sarcinile de plan 150 va­ 10,2 la sută, iar Ia parcursul v M obilierul se rem arcă p rin tr-o IN SPRIJINUL COLECTIVIŞTILOR
mediu un spor de 7,32 la sută.
goane ds marfă. Imobilizarea va­ Folosind la maximum puterea de $ lin iem odernă, sim p lă , prin - In anul trecut membrii gospodăriei agricole colective „Dru­
goanelor Ia reparat a fost redu­
să cu 14 la sută, realizmdu-se b tr-u n co lo rit lu m in os, adecvat mul socialismului“ din Cărăstău, raionul Brad, au ridicat,
8 in terio a relo r n oilor m agazine. printre alte construcţii, şi un grajd pentru adăpostirea bovine­
Iii noiembrie erau cincizeci @90 remorcare a locomotivelor şl v La fabricarea lu i se u tilizează lor. In noul adăpost nu se introdusese Încă lumina electrică.
gospodărind cu grijă cărbunele X in cea m ai m are p a rte plăci
şi păcura, consumul specific de v de m aterial plastic, sticlă sau in dorinţa de a-i sprijini pe colectivişti, zilele trecute, lăcă­
o crista l, plăci aglom erate şi ft-
In sala căminului cultural s-au puteau veni in ajutorul cursan­ ce Ia ITăşdat frecvenţa este atît combustibil a fost redus cu 4,45 b brolem n oase a coperite cu m a- tuşii şi electricienii de la atelierul de Întreţinere din cadrul Ex­
strins pe la jumătatea lunii no­ ţilor pentru Însuşirea temeini­ de slabă. la sută. 8 ferial pla stic, ţe v i m etalice. ploatării, uzina de preparare a minereurilor din Gurabarza, s-au
iembrie din anul trecut 50 de co­ că a materialului predat. deplasat la această gospodărie, unde au făcut Instalaţia de lu­
lectivişti din Hăşdat, oraşul re­ Aşa stînd lucrurile este nece­ Realizări frumoase au obţinut 9, N o ile t i p u r i d e m o b il ie r m o - mină la grajd şi la sediul gospodăriei. Totodată, In cele 148
Aşadar, nu lectorul este de sar ca atît consiliul de conduce­ şi secţia L 5 şi regulatorul de ore de muncă patriotică prestate la gospodărie, lăcătuşii şl
gional Hunedoara. Atunci au re al gospodăriei cît şi sfatul circulaţie şi mişcare din Petro­ Q dern creează co n d iţii pen tru
luat ei cunoştinţă cu prima lec­ vină pentru slaba participare la popular comunal să manifeste şani, electricienii au instalat şl două pompe pentru scoaterea apei
ţie din programul învăţămintu- şedinţele de invăţămînt. Atunci mai multă preocupare pentru 9 e x tin d e re a a u to s e r v ir ii şi a al-
lul agrozootehnic. Vişki Arpad, de ce o asemenea frecvenţă ?! îmbunătăţirea frecvenţei la a- I. CRIŞAN '$ to r f o r m e a v a n s a t e d e c o m e r ţ. necesare adăpatului animalelor.
lectorul cercului, s-a străduit Căutînd răspunsul, îţi poţi da cest cerc, să ia corespondent La executarea acestor lucrări o contribuţie de seamă şl-au
uşor seama că neajunsurile e- 5 P înă acum. s-au şi p r im it co-
b m en zi p en tru noile u n ită ţi co­ adus-o lucrătorii Marcu Lean, Nicolae Mateş, Ion Butaru, mai­

m e r c ia le d e la O ra d e a , T im i- strul Ion Stan şi alţii. M. SUSAN
corespondent
X şoara, R e ş iţa , H u n e d o a r a , P lo -
0 0 0 0 0 i v v w x x x ) 0 0 0 0 <x> 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ooo > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

să prezinte lecţia cît mai pe în­ xistente provin din cauze cu to­ neîntîrziat mă­
ţelesul lor, amintindu-le că pre­ tul de altă natură. Consiliul de surile ce se im­
dările care urmează vor fi tot conducere al gospodăriei, sfatul pun în această Se preda onouă lecţie la cercul legumicol din
mai interesante, că la primă­ popular comunal (care se află privinţă. Nece­
vară ceea ce vor învăţa acum, le doar la doi paşi de sediul gos- sar este ca şi or-
g a n i z a ţ i a de
va fi de folos pe ogoare. partid din ca­

...Timpul s-a scurs. Numărul drul gospodăriei
să analizeze fe­
cursanţilor s-a redus insă trep­ Invăţăm întul lul în care îşi
tat, ajungînd acum la mal pu­ a g ro z o o te h n ic
ţin de jumătate.
desfăşoară acti­
— Intr-o seară mă tot gln- vitatea cercul de
invăţămînt, să
deam — a precizat Vişki Arpad podărlel colective), nu se Îngri­ acorde mai mul­
— de ce n-o fi venind la cursuri jesc să asigure condiţii cores­ tă atenţie parti­
nici Bogdan Gheorghe, nici Va- punzătoare pentru buna funcţio­ cipării colecti­
lerica, soţia Iul ? Oare nu le-am nare a cursului. Sala unde se viştilor la şedin­
ţin lecţiile nu se încălzeşte din ţele de cerc, le­
vorbit eu de fiecare dată destul vreme, cursanţii fiind nevoiţi să gării cît mai
de clar ? Sau Moldovan Marfa şi stea In timpul şedinţelor de
Kiss Adam. N-au fost oare lă­ cerc îmbrăcaţi cu paltoanele. De mult a lecţiilor
muriţi Îndeajuns cu răspunsurile asemenea, nici mobilizarea co­ de munca prac­
pe care le-am dat la întrebări­ lectiviştilor n-a stat suficient In tică din gospo­
le ce ml le-au pus ? atenţia consiliului de conducere
al gospodăriei, această sarcină dăria colectivă,
Adevărul este că lecţiile au fiind lăsată mai mult doar pe să urmărească
seama cursantei Nagy Ida, in îndeaproape ca
fost predate bine, cu exemple vlrstă de 60 de ani. De slaba frec­ temele expuse
concrete din cadrul gospodăriei, venţă Ia cercul agrozootehnic se să fie cit mai a-
că lectorul s-a străduit să pre­ tractive, mal bo­
zinte fiecare lecţie cit mai a- face vinovată şi organizaţia de gate în conţinut.
trac r, mai pe înţelesul colec­
tiviştilor. La predare a folosit
diferite planşe, a făcut scheme
pe tablă, a prezentat diafilme partid din cadrul gospodăriei care Atunci cu sigu­
legate de tema lecţiei expuse, iar
după fiecare predare a cerut n-a urmărit modul cum participă ranţă că în cel
la invăţămînt colectiviştii, negli- mai scurt timp
cursanţilor să-l întrebe dacă au jînd controlul asupra felului cum la Hăşdat vor fi
ceva neclarităţi. Aşa a procedat se preocupă aceştia de ridicarea din nou tot cin­

i^kl Arpad la cursul agrozoo­
tehnic din Hăşdat, întrebuinţând nivelului lor de cunoştinţe pro­ cizeci de cursanţi,
cele mal eficace metode care fesionale. Nu-1 deci de mirare de I. Z0T50CLHJ C e r c u l l e g u m i c o l d in G .A .C . P r ic a z e s t e f r e c v e n t a t d e 34 c o l e c t i v i s t e . P tn ă a c u m c u r s a n te lo r le - a u f o s t p r e d a t e 14 l e c ţ i i

In fo to g r a fie : In g in era 'M pria D ogaru ex p u n e o n ou ă le c ţie p riv in d o rg a n iza re a te re n u lu i p e n tr u irig a t. *