Page 73 - 1963-01
P. 73
T M G . fe mm mmmm N r. ?510
atbjS5 SOM
©®e®«a®a ®e®®®«®»»©©©®©V!>©©©®e©©©®«>®©0*o®®®9®»©©0 @®e 2 ??e d e ?ovad/ ia sa t&
IR A I O N U L B R A D i
VIATA CULTURALA ’.V .V . V . '. V . V . ’. V . V .V .'.'.V .V .V .'.'.V .V .V .'i'.V .V .V .V V .V .'.V / .V .'.V .V .'.'.V .’. '. V . V . V . '. '. '. V . '/ . V . V . V . '. V A '. V . '. '. V . '. '. '. '. ’. 'i'- V . '. V / . V . '. ’.'.V .'.V .V «
JW IMAGINI Avem posibilităţi să desfăşurăm A R T IŞ T I A M A T O R I D E F R U N T E
o activitate cultural-educativă
Oameni de diferite vîrste fi preocupări din raionul Bra'd participă cu
interes la manifestările care se organizează pe timpul iernii in unităţile şi mai bogată
culturale. Lucrul, aceştia este cil se poate de firesc, deoarece la căminele
\ culturale din raion, la 'biblioteci etc. se pregătesc programe artiistice reuşite,
se (in conferinţe interesante, seri literare, şezători. O ţnare parte dintre
colectivişti sînt încadraţi la cursurile agrozootehnice unde au posibilitatea Pentru ca in ŞERBAN ŞTEFAN , Deşi munca
să-şi ridice nivelul de cunoştinţe. perioada de iar secretar al Comitetului raional S-a îmbunătăţit,
nă. să se desfă în raion există
In imaginile de mai jos redăm cîleva aspecte ale \diferitelor activi şoare o activitate Brad al P.M.R. încă unităţi cul
tăţi surprinse de fotoreporterul nostru în satele din raionul Brad.
cultural-educativă intensă, cu turale a căror activitate este sub
Seara încă nu s-a un conţinut de Idei cit mal bo posibilităţi, sub nivelul cerinţe
lăsat. La şcoala din gat, care să cuprindă o masă lor actuale. De asemenea, nu
Cărăstău s-a adu largă de oameni ai muncii, încă peste tot sfaturile populare
nat lume multă. în luna noiembrie, Comitetul s-au îngrijit să asigure toate
Colectiviştii care raional de partid a făcut în ca condiţiile de muncă la cămine şi
fac parte din cer drul unei plenare lărgite o ana biblioteci. La Bucureşci, Buceş şl
cul pentru creşte liză profundă a activităţii cul Vălişoara, localurile sînt prost
rea animalelor s-au turale din raion, a dezbătut pla întreţinute, iar preşedinţii co
aşezat tn bănci. nul de măsuri al comitetului, mitetelor executive ale sfaturi ILEANA BUFTEA IOAN GROZA ANA CAPUDEANU
Urmează predarea indiclnd formele şi metodele de lor populare trec foarte rar pe este m u n cito r la cooperati a în drăgit activitatea cul-
celei de a 17-a lec muncă ce urmează a fi folosite. la cămine. O slabă activitate solistă a căm inului cultu va „M oţul" din Brad. După tural-artist.ică cu ciţiva ani
ţii intitulată „Din Pe baza planului de măsuri al cultural-educativă se desfăşoară ral din Rişca. De ctte ori a- orele de m uncă el m erge cu
ce cauză se îmbol Comiitetului raional de partid, şi in comuna Băiţa. p a re p e scenă şl in te r p r e te a regu laritate la căm inu l cul tn urm ă. A cum , datorită stră
năvesc animalele ; ză clntece populare romt- tural din Baia de Criş unde t
cum trebuie să lup comitetele comunale de partid, Avlnd în vedere că la 3 mar face parte din brigada artis daniilor depuse, telefonista >
tăm împotriva bo organizaţiile de bază din co tie vor avea loc alegerile de de neşti, cetăţentt o răsplătesc tică de agitaţie şi echipa de din Vaţa de Jos interpretează
lilor“. Dr. Cornel mune şi sate au trecut la orga putaţi în sfaturile populare oră t
Filip, lectorul, se cu zeci i e aplauze. te a tru . cu talen t clntece popu lare ro- *
străduieşte ca lecţia *
să fie cît mai a- m lneşti.
tracţivă.
nizarea unei activităţi politico- şeneşti de subordonare raională
Casa colectivis educative concrete, analizînd şi şi comunale, Comitetul raional
tului Nicolae Flo- lndrumlnd unităţile culturale să de partid a luat o serie de mă
rca din Rişca s-a ridice nivelul activităţii lor pe suri pentru ca In această peri
dovedit a fi neîn o treaptă şi mai înaltă.
căpătoare cu oca oadă să se desfăşoare o muncă \
zia organizării u- Apreciind activitatea desfă politică şi cultural-educativă in
nci şezători. Cînd şurată plnă acum, se poate afir tensă în sprijinul campaniei \
electorale. In urmă cu citva timp
! au auzit că învă ma că ea s-a îmbunătăţit. A Comitetul raional de partid, în ;
ţătoarea Florica crescut numărul formaţiilor ar cadrul unei şedinţe, a organizat
\ Ruşeţ va citi frag- tistice, acţiunile cu cartea au instruirea activiştilor culturali ILEANA UNCU DUM ITRU CIURDUC LUCREŢIA PAŞCA i
| mente din cărţi şi cu probleme de care trebuie să a rtist am ator al căm inului este în văţătoare la şcoala de
fost intensificate, propaganda se ocupe în mod special în pe este cea m ai tinără solistă cultural din Baia de Criş, 8 ani din Vaţa de Jos. In
că fetele vor cîn- prin conferinţe s-a îmbunătăţit. rioada actuală. La şedinţă, unde a căm inului cultural din R iş face parte din echipa de tea tim p u l liber particip ă la or
ta. colectivistele au In afara cercurilor, agrozooteh au participat directorii cămine ca. Cu toate acestea ea este tru, brigada artistică de agi ganizarea unor m anifestări
) pornit la şezătoare. nice, pe baza tematicilor şi a lor culturale, bibliotecarii, di apreciată pen tru felul cum taţie şi form aţia de dansuri, a tra c tiv e In ca d ru l c ă m in u
planurilor calendaristice, au rectorii şcolilor medii şi de 8 interpretează cintecele din întotdeauna a interpretat ro
'Artiştii amtori ai j fost susţinute conferinţe cu ca ani, responsabilii colectivelor de program . lurile cu pasiune. lui cultural. *
căminului cultural J conferenţiari şi responsabilii cu
din Baia de Criş racter agrozootehnic, conferinţe cineficarea, a fost prezentat Treabă puţină dar motivări... cite vrei
pregătesc un spec de popularizare a ştiinţei, teh planul acţiunilor culturale ce
tacol de brigadă nicii etc. vor avea loc In perioada cam La căminul cultural din Vălişoara prezenlate de la sfirşitul lunii august, Motivări la fel de neîntemeiate pen
intitulat „Alegerile paniei de alegeri. In acest plan sa desfăşoară o slabă activitate cul deşi o serie de formaţii ale căminu tru situaţia arătată, pentru lipsa unei
de ieri şi de azi“. Un accent deosebit a fost pus tural-educativă. Manilestărite ce au lui cultural (corul, echipa de dansuri) îndrumări permanente şi a unui con
Brigada, din care pe permanentizarea activităţii au fost prevăzute printre altele loc aici, cum sînt conferinţele pe di şi-au alcătuit un repertoriu şi de a- trol eficient, adhce şi comitetul exe
fac parte tinerii E- culturale, pe alcătuirea unor re schimburi de spectacole intre ferite teme, acţiunile cu cartea, infor- tunci continuă să facă... repetiţii. Mai cutiv al sfatului popular comunal;
milia Nan, Victo pertorii cuprinzătoare la forma formaţii artistice din sate înve •Spre exemplu, faptul .că. ,şe ^ljbsTea-
ria Doţ, Mariana ţiile artistice şi pe folosirea unor cinate, indicaţii asupra alegerii mările politice, simpozioanele, au un---rău este că pentru o asemenea stare
Stan, Gheorghe 0- forme şi metode de muncă cit repertoriilor etc. In prezent, în ză autorizaţii unor cetăţănl din co
neţ, Gheorghe Sor raion numeroase formaţii artis carăctdr sporadic, se organizează la de lucruri sînt invocate o seriei de mună ca Rovinaru Ion (Nită), Cornel
ea şi alţii ţin cu tot mai atractive. In acest sens tice pregătesc piese de teatru, intervale mari de timp şi într-o for motive, care de care mai lipsite de Medrea ş! alţii să organizeze petre
dinadinsul să pre s-au bucurat şl se bucură de cîntece, poezii, texte de brigăzi mă de prezentare neatractivă, fapt temei. Iată, de exemplu, intelectualii ceri fără nici un fel de program ar
zinte un spectacol pentru care nu se bucură da o largă de aici şi ne referim în mod special tistic, cu încasări ce intră in buge
frumos. De aceea succese şezătorile culturale în legate de campania de alegeri. participare din partea localnicilor. In la cadrele didactic;, îşi justifică inac tul personal al acestora, aste pus pe
se pregătesc cu chinate unor familii de mineri De asemenea, la Comitetul ra ce priveşte alte activităţi, ca serile tivitatea, cam a şa: „configuraţia te seama... stimulării tineretului la mun
multă seriozitate. şi colectivişti fruntaşi In cadrul de experienţe ştiinţifice, serile de renului, aşezarea geografică a satu ca cultural-educativă.
acestora, cei sărbătoriţi împăr ional al P.Aî.R a luat fiinţă întrebări şi răspunsuri, şezătorile, lui nu permit desfăşurarea unşi ac
Eugenia Stlopan, bibliotecară în salul Luncolul de Jos, munceşte cu tăşesc din experienţa muncii lor, două brigăzi, alcătuite din acti
pasiune pentru răsptndirea cărţii In rindul colectiviştilor. Datorită acestui din metodele folosite. In ultimul vişti de partid, care au sarcina procesele literare şl altele asemănă tivităţi rodnice (?!?)“, sau „e frig a- Starea de lucruri arătată mai sus
[apt în anul care a trecut peste 900 de cetăţeni de pe raza comunei timp, la E.M. Barza a fost orga de a îndruma organizaţiile de toare, au fost pe deplin neglijate. De cum, cine vine la cămin (I?), „nu trebuie grabnic curmată. Acum, in
au împrumutat mai bine de 10.000 cărţi şi broşuri. In aceste zile de iarnă j nizată o şezătoare culturală în partid privind preocuparea lor p^'ea avem tineri în sat“ etc. Să nu perioada de iarnă, mai ales că ne a-
alţi cetăţeni vin la bibliotecă să Împrumute cărţi. chinată familiei minerului frun pentru buna desfăşurare a acti
taş Benea Şofronie, iar In satul vităţii culturale de masă în cam asemenea, spectacole nu au mai fost uite tovarăşii ce ridică asemenea tlăm şi tn campania de alegeri, că
Lunca, una închinată familiei pania electorală. Aceste brigăzi
colectivistului Ghilea Şofron. îşi duc munca pe baza unui plan
Aceste şezători culturale nu nu
tenfttic alcătuit de comitetul ra
mai că popularizează fruntaşii, ional de partid.
dar constituie un stimulent în
muncă şi pentru participanţii la Posibilităţi pentru a ridica ac
festivitate. Aprecieri pozitive se tivitatea cultural-educativă pe o
pot face şi în legătură cu activi treaptă şi mai înaltă avem, ră-
mîne doar să depunem toate
tatea rodnică desfăşurată de eforturile în acest sens.
către formaţiile artistice din ro-
munele Vaţa, Bala de Criş, Hăr-
ţăgani, Şesuri, Pişcă etc.
La Blăjeni se munceşte „motive“ că în raionul Brad sînt nu minul cultural trebuie să desfăşoare
meroase sat; cu aşezarea geografică o activitate susţinută, bogată, perma
cu p a siu n e şi configuraţia terenului asemănă nentă. La conducerea căminului cul
toare, de multe ori mai dificile din tural a fost numită de curînd tovară
Pentru cine nu cunoaşte comuna
Blăjeni, o prezentam pe scurt: o co toţi intelectualii din sat şi aceştia can Maria şi alţii, pe care-i cunoaşte acest punct de vedere, dar în cele şa Virginia Resiga. Dînsa deocam
muna mare, de munte, cu mai multe participa cu entuziasm la desfăşurarea întregul sat, în brigada artistică de mai multe dinlre ele se desfăşoară o dată nu are experienţa necesară unei
sate ce se resfiră pe o întindere lar agitaţie, activează şi învăţători şi pro activitate culturală bogată. Un exem astfel de munci. Comitetul comunal
gă, spre izvoarele Crişului. Locuitorii ei. Pe raza comunei activează brigăzi fesori ca Bibarţ Rozalia, Oprişa Lu plu concludent din acest punct de. de partid, comitetul executiv al sfa
comunei sînt oameni harnici şi ini artistice de agitaţie, formaţii de dan
moşi. Cine n-a mai fost de 10 ani in suri, se organizează conferinţe pe te cia. Corinda Lazăr şi Crăciun Nico vedere îl oferă localitatea Blăjeni. tului popular comunal, vor trebui să-i
Blăjeni, cu siguranţă că va rămlne
impresionat de schimbările ce s-au me agrozootehnice, pentru populariza lae. împreună, ei au realizat specta Apoi sini în sat mulţi tineri dornici dea tot ajutorul, să o îndrume con
petrecut aici. Şcoală mare, nouă, dis rea ştiinţei, audiţii la radio, şezători cole bane care au plăcut cetăţenilor. să activeze pe tărîm cultural, aceasta
pensar nou, magazin etc. culturale. — Mergeţi oriunde in satele noastre a dovedit-o, printre altei;, şi prezen ţinu1' să o controleze de felul cum
— adăugă directorul şcolii, tov. Mi ta lor într-una din serile trecute la îşi duce activitatea. De asemenea,
Dar transformări înnoitoare nu s-au Brigada artistică din satul de cen heţ Cornel, şi veţi găsi peste tot a- cămin, cînd au venit la repetiţii (fri intelectualii satului trebuie să re
petrecut numai în această privinţă. A ceeaşi dragoste pentru organizarea di gul nu i-a împiedicat) eca. 25. Cei nunţe la motivări de tot felul şi să-şi
crescut şi s-a dezvoltat şi viata cul tru a prezentat in ultimul timp tex feritelor activităţi culturale. care nu vin însă la cămin cu regula aducă, îndrumaţi de asemenea de
turală a comunei. Azi nu există sat
pe raza comunei unde să nu existe tul ,,înfloreşte catul nostru" iar echi Am fost informaţi apoi despre ar organizaţia de partid, aportul in ţnOd
formaţii artistice, solişti vocali sau tiştii amatori din satele din jur. La
instrumentişti, unde să nu se ţină con pa de teatru piesa „Neamurile". In mai substantial la desfăşurata unei
ferinţe, să nu se facă diferite expu
neri, să nu se citească cărţi de la bi prezent este in pregătire o nouă pie
bliotecă. Un secret al bunei desfăşu să de teatru, iar brigada va pregăti
rări a muncii culturale de aci îl con
stituie în primul rînd faptul că ince- un text în cinstea alegerilor de de Sălătruc, de pildă, tineri ca Ştefan ritate, punctuali, sint tocmai intelec munci cultural-educative bogate, la
pind de la secretarul comitetului co
munal de partid, de la preşedintele putaţi în sfaturile populare. , Dumitru, Ştefan Nicolae, Ştefan Ele tualii de care vorbeam. nivelul cerinţelor actuale.
sfatului popular, de la directorul şco
lii, de la cei doi medici şi pînă la De un viu interes se bucură in co na, Ştefan Rozalia şi alţii, activează
masa largă de cetăţeni din sat, toţi muna Blăjeni şezătorile culturale or
îşi dau interesul pentru înflorirea cul ganizate pe grupe de casă. în cadrul intr-o brigadă artistică de agitaţie, in Departe de activitatea
turală a satului. cărora se fac lecturi, se recomandă echipa de dansuri sau sînt solişti vo
curţi, se spun poezii şi se învaţă cîn cali. In satele Plai şi Vulcan, în bri
La organizarea activităţii cullural- tece. Cetăţeni ca Mărcii Nicolae, Co-
roi Gheorghe şi mulţi alţii, sini bucu gada artistică. în echipele de dansuri căminului
arlistice din comună sînt antrenaţi roşi că pot oferi casele lor pentru activează tineri ca furca Viorica, fur
organizarea acestor şezători.
ca Rafila, Ştefan Maria, Luţ Nico In ultimul timp activitatea atit. Totuşi activitatea cămlnuu
— La noi, ne spunea tov. Cioflica lae, Cioflica Viorel, Oprea Elena, cultural-artistică la căminul cul 1îl cultural din Ribiţa este de
Avram, preşedintele sfatului popular, furca Nicolae şi alţii. tural din Ribiţa parcă s-a mai parte de a satisface. Aid nu e-
toate cadrele didactice lucrează cu pa înviorat puţin. A luat fiinţă un xistă formaţii artistice ca de pildă
siune în munca culturală. Pe lingă Activitatea cultural-educativă ce se taraf format din 28 persoane, au
numeroşi tineri, ca Andraş Nicolae, desfăşoară la Blăjeni ar putea con fost ţinute citeva conferinţe şi or de teatru şi dansuri, cor şl al
stitui pentru invite sale şi comune din ganizate patru şezători. tele pe care le întîlneşt! In mal
Andraş Ioan. Vîrlel Nicolae, Lupaş regiunea noastră cu posibilităţi mult toate satele regiunii noastre. A-
Ioan, Marcu Maria, Miheţ Maria, Cio- mai largi, un exemplu bun de ceea Spunem că s-a înviorat deoa flindu-te în faţa unei asemenea
ce înseamnă iniţiativă, pasiune şi
rece pînă acum nu se făcea nici situaţii îţi p'-î întrebarea fireas
dragoste faţă de această muncă. că : de ce la Ribiţa nu se des
făşoară activitate cultural-artis
tică ? Tinerii de aici ca şi vîrst-
nicii nu vor să-şi petreacă tim
pul liber în mod plăcut ? Cav«,
zele se găsesc, după părerea
noastră, în Insuficienta preocu
pare de care dă dovadă consi
liul de conducere al căminului
cultural pentru atragerea cetă
ţenilor la diferite activităţi. O
vină tot aşa de mare o are Co
mitetul executiv al Sfatului
popular comunal Ribiţa care nu
îndrumă şi nu sprijină în sufi
cientă măsură munca la cămin.
Lipsă de interes pentru activi
tatea căminului manifestă şi in
telectualii din sat. La Ribiţa
sînt 9 Intelectuali, dintre care
fi cadre didactice, dar activita«
tea lor nu se vede. Practic acti
vează aici doar Vochlţa TrancS
şl Eufemîa Străuţ, profesori.
Este timpul ca şi ia Ribiţa săi
se muncească mal cu tragere de
m C u/sL le jL ru ictyu zte: DÍáécvoAaeA.căminului- 9ccw-& vt ^ preşedintelesfatuluipoPULA?-ác?ía $.!secretarulsfatului-î^ oîî^ ^ directorulşcoui - ? h tc a Inimă. începutul ar trebui coiîh
tinuat.