Page 74 - 1963-01

Nr. 5510 DRUMUl SOCIÂllSMUlin PAG, 8
fl— nm

La issi sere „S ă sie cunoaştem p r e g ă tii te m e i siIc

patria socialistă“ pentru producţia an ului 1963

încă de la începutul anului noiembrie, s-a trecut la revizui
trecut cocsariî de la Hunedoara rea minuţioasă a agregatelor.
Comitetul U.T.M. din Combina­ de către cercurile revoluţionare. şi-au exprimat dorinţa de a Aceasta, pentru a li se asigura
tul siderurgic Hunedoara a avut Remarcind tendinţa unor ti­
In"acest an o mai mare preocu­ neri de a memora în mod me­ primi de Ia noi cit mai mult se- un mers constant şi fără între­
mlcocs. De aceea colectivul nos­ rupere. Plnă la finele anului tre­
pare pentru buna organizare şi canic o seamă de cifre, ani, ne- tru de muncă şi-a luat în între­ cut, prin rotaţie, s-au executat
desfăşurare a învăţămintulul po­ insistînd tocmai asupra a ceea ce
litic U.T.M. Selecţionarea propa­ este esenţial, propagandistul a cerea socialistă angajamente toate intervenţiile necesare la
mobilizatoare. Pentru realizarea toate bateriile. Am căutat apoi
gandiştilor, Încadrarea cursanţi­ subliniat necesitatea întocmirii lor, sub îndrumarea organizaţiei să ne încadrăm intr-un grafic
lor la formele de Invăţămlnt, conspectului pe baza studierii
s-au făcut cu mal multă aten­ bibliografiei indicate. Din cau­ de partid, conducerea sectorului optim de producţie. Astfel am
a întocmit un plan minuţios de ajuns ca încă In luna decem­
ţie. Şi rezultatele ce se obţin sînt za însuşirii mecanice, fără un măsuri pe care l-a tradus In brie să realizăm producţia zil­
mal bune ca anul trecut. La cer­ studiu aprofundat, cursantul
cul politic U.T.M. „Să ne cunoaş­ Constantin Tănase nu a cunoscut viaţă Întocmai. nică la nivelul primului trimes­

tem patria socialistă" din ca­ bine problema „Lupta P.C.R. Printre măsurile aplicate se tru al anului 1963.
drul secţiei pregătirea cărbune­ pentru democratizarea ţării, pen­ numără, reglarea debitului de Sub îndrumarea organizaţiei
lui au fost încadraţi 28 de tru instaurarea regimului de­ aer şi gaz în aşa fel Incit ra­
cursanţi, tineri care şi-au mani­ mocrat-popular", Mulţi cursanţi portul dintre ele să fie întot­ de partid dezbaterea cifrelor de
festat dorinţa de a studia în a- printre care şl Claudiu Codrea, deauna optim, asigurarea res­ plan pentru anul In curs cu ma­
ceastă formă de .................. . ____________ loan Aldea şl pectării graficului de circulaţie sa de muncitori a fost temeinic
Traian Popa, re- a navetei la Hunedoara, func­ pregătită. Datorită acestui fapt
Invăţămlnt. Ca In văţăm în tu l ferindu-se la pe­ ţionarea tn oermanenţă a două oamenii au avut posibilitatea să
propagandist a suflante de gaz, impulsionarea analizeze minuţios posibilităţile
rioada 1944-1947, mişcării de inovaţii ş.a.m.d. existente pentru sporirea reali­
fost numit tov. politic U , T. M. au arătat însă că zărilor la fiecare loc de muncă.
Ioan Rif, un tînăr La aceste măsuri« mai trebuie In consecinţă, la adunarea care
Partidul Comu­ adăugat că întrecerea socialistă a avut loc pe această temă, ei
cu un nivel po­ şl consfătuirile de producţie au au făcut propuneri preţioase, a-
litic ridicat, cu dragoste faţă de nist a trebuit să ducă o luptă ho- început să fie mal bine organi­ tit In ce priveşte buna funcţio­
munca de propagandă. tărîtă şi după 23 August 1944 zate, propunerile muncitorilor au nare a agregatelor, cit şi buna
fost traduse în viaţă de fiecare organizare a muncii şi a Între­
Prima lecţie predată a fost cu împotriva reacţiunii grupată în dată. In plus, organizaţiile de cerii socialiste. Cele mai bune
privire la expunerea tovarăşului jurul monarhiei care împiedica sindicat şl U.T.M ne-au ajutat dintre ele au fost incluse în pla­
Gheorghe Gheorghiu-Dej „40 de prin toate mijloacele Înfăptui­ în crearea unei opinii de masă nul de măsuri şl vor fl traduse
ani de luptă sub steagul atotbi­ rea transformărilor democrati­ împotriva acelora care nu folo­ in viaţă.
ruitor al marxism-leninismulul". ce pentru care lupta poporul Nol blocuri de locuinţe seau din plin ziua de lucru.
Apoi, s-a predat lecţia l-a din condus de P.C.R. Ei au vorbit pe In oraşul Lupeni. Drept urmare producţia şl pro­ Despre eficacitatea măsurilor
Rezolvaţi un lucru pînă la capătmanual. aplicate şl hotărîrea muncitori­
larg despre lupta partidului în înti -o zi — lor, Inginerilor şi tehnicienilor
perioada 1944-1947 pentru Izo­
Mulţi cursanţi s-au prezentat larea partidelor istorice, crearea tovarăşi de la I.G.O. Vulcani 6.000 kg fier ve<hi ductivitatea muncii au crescut noştri de a munci mal bine în
bine pregătiţi la seminar. Au unui larg front democratic, des­
fost unii Insă, care nu au apro­ pre victoria maselor populare La propu n erea cetăţen ilor, S igur că ăa I A şa era nor- !j Utemlştil de la sectorul I B lună de lună, iar calitatea pro­ acest an ne vorbesc primele re­
fundat problemele puse in discu­ conduse de partid privind in­ m al, aşa era de a şte p ta t. Ce- (j de la E.’ M. Lup&ni au colectat ducţiei s-a îmbunătăţit. Planul zultate. Pînă la 8 Ianuarie pla­
ţie, vorbind doar la general. staurarea guvernului democratic în trep rin d erea de gospodărie tăţeru i s-au bu cu rat m u lt vă ' din subteran, tntr-o singură zi, anual de producţie pe sector l-am nul de producţie a fost depăşit
de la 6 Martie 1945. După ce-au a o ra şu lu i Viclean, a lu a t m ă ­ sInd In stalaţia term in ată. Dar 6.000 kg. de fier vechi. El slnt îndeplinit încă la 6 noiembrie.
Propagandistul a căutat ca pro­ su ri de îm bu n ătăţire a ilu m i­ unele sln t bu cu riile, a şte p tă - \ cu regularitate, In flecare zi.
blemele neclare să fie clarifica­ dezbătut pe larg lupta P.C.R. din n atu lu i pe stra d a ce duce rtle, şl alta e rea lita tea . A cea- hotăriţi să continue această ac Cît priveşte calitatea, tot tim­ Calitatea semicocsulul livrat de
această perioadă, cursanţii ca­ sp re m ină. In m od deosebit, 0 ţiune şi să trimită oţelăriilor pul anului nu am avut nici o re­ noi a fost din cea mal bună.
te clriar de cursanţi şi clnd a- re l-au completat pe tov. C. Tă­ p o rţiu n ea de la p o d u l p este sta din u rm ă e tristă . Pe cantităţi tot mai mari de îier ciamaţie.
ţ Faptul că ne-am pregătit te­
ceştla nu puteau, intervenea el nase au subliniat marea biruin­ Jiu p ln ă la m in ă .
cu completări. Bunăoară, despre ţă a poporului nostru condus de Cu en tu ziasm şi ferm ita te, |
partid, la data de 30 Decembrie
„începuturile mişcării muncito­ 1947, cînd a fost proclamată Re­ con du cerea I.G .O . a în cep u t vechi. Măsurile tehnlco-orga-nlzatorl- meinic pentru anul 1963, că oa­
reşti In ţara noastră" a vorbit publica Populară Romină.
lu c r u l. Ş i a i ........... In această acţiune patriotică ce aplicate anul trecut contribu­ menii muncesc cu entuziasm, sînt
cursantul Logbin Bîc. Tn cuvin- s-au evidenţiat tinerii utemişti ie bineînţeles şi la îmbunătăţi­ chezăşii sigure ale Îndeplinirii
tul rostit el s-a referit mai in- stra d a resp ectivă becurile nu Mihai Doroftei, Nicolae Con­ rea rezultatelor din 1963. Dar, ritmice a planului in tot cursul
til Ie dezvoltarea capitalismului stantin, Nicolae Bune, Csergo în vederea realizării ritmice a anului.
____ ^ lu m in e a z ă ci...

In ţara noastră apoi a arătat Seminarul s-a desfăşurat în prom is că va p llp lie — se a- Francisc şi alţii. planului pe acest an încă din ing. ANTON C0ZA4ESCU
condiţiile grele In care trăiau condlţi bune. Marea majoritate rezo lva pen tru K © T A.
p rin a şt se stin g MÎRCEA CINCORA primele zile, s-au luat şi alte şef adjunct al sectorului seml-

muncitorii sub regimul burghe- a cursanţilor s-au dovedit a fi totdeau n a pro- far se a p rin d corespondent măsuri. Bunăoară, încă din luna cocs — Uzina „Victoria* Călan
zo-moşleresc. Clnd a trecut Insă bine pregătiţi, capabili să cla­
să arate lupta clasei muncitoare rifice el Înşişi unele probleme blem a ilu m in a tu lu i p e stra d a şi se stin g şa .m .d . O are de

împotriva exploatării, el nu a mai puţin înţelese. Mal sînt însă r e sp e c tiv ă . ce ? Se dezvoltă sectorul zootehnic al G .A.C.
vorbit cu destulă claritate des­ unii cursanţi ca Nicolae Budea- L ucrul s-a în cep u t şi s-a
pre această problemă, llmitîn- nu, Florlan Geapana, Gh. Fale Ne în trebăm noi şt în ­
du-se doar Ia a o enunţa. La în­ care nu-şi conspectează materia­ term in at. Au fo st pla n ta ţi treb ă m şi con du cerea I.G .O .
V ulcan. A şa în d re p tă ţe şte

trebarea propagandistului dacă lul indicat, slnt timizi, nu iau stilp ti şi s-au in sta la t becuri ea a ştep tă rile cetăţen ilor? In gospodăria noastră s-au obţi­ tor. Numărul bovinelor va ajunge tizate pe specii şi grupe şi sînt date
cineva vrea să completeze, parte la discuţii. De aceea pro­ nut rezultate bune atît tn ce pri­ la 400 capete din care 132 vaci, 60 pe Îngrijitori care răspund de hră-
f l u o r e s c e n t e , i n t r - u n „ c a d r u L a o a s e m e n e a „r e z o l v a r e “ a veşte dezvoltarea sectorului zooteh­ juninci, 137 viţele şi 67 tineret mas­ uirea şi îngrijirea acestora şi slnt
nic, cît şi In sporirea productivităţii cul. retribuiţi după producţia obţinută.
cursantul Claudlu Codrea a vor­ pagandistul va trebui să stea de fe s tiv “ s-a d a t d ru m u l la cu ­ ilu m in atu lu i, a recu rs con­ animalelor. Anul trecut numărul bo­
bit detailat despre Importanţa vorbă cu ei, săd ajute să-şi Ia ducerea I.G .O .? Dacă da, vinelor a crescut la 369, al porci­ Tot în acest scop se va termina In anul acesta suprafeţele cultiva­
dezvoltării proletariatului in­ notiţe cit mal bune, să studieze re n t şi beciurile au în c e p u t să să ştie că e greşit. lor la 140 Iar al ovinelor la 482 construcţia maternităţii pentru scroa­ te cu furaje vor fi mult mărite. Nu­
dustrial care a dat un nou im­ mai aprofundat. p îlp îte. capete. Au fost puse şi bazele unei fe şt a grajdului de 100 capete care mai cu porumb siloz se va cultiva
S. CERBU C ircu laţia p e stra d a res­ ferme de păsări care numără In pre­ este ridicat tn roşu şi se va con­ o suprafaţă de 70 ha.
Vă a ştep ta ţi să lu m in eze? p ec tiv ă e m are. M in erii m erg zent 550 găini. A crescut mult şi strui o hală pentru 100 păsări şi o
productivitatea animalelor. De pildă, tngrăşătorte pentru 200 capete porci. Furajlnd şi îngrijind animalele du­
puls mişcării muncitoreşti din şi se în to rc d e la m ină. Dar producţia de lapte a iost de peste De asemenea au fost luate măsuri pă cum ne învaţă ştiinţa zootehnică,
ţara noastră S-a vorbit apoi 2.000 litri lapte pe cap de vacă şl s-a procurat conducta necesară noi sîntem siguri că vom realiza
cum ? Pe în tu n ericu l n opţii? furajată. pentru a aduce apa la grajdurile producţiile şi veniturile planificate
despre înfiinţarea cercurilor re­ Comeos*® de schi G.A.C. pe o distanţă de 4 km. în din acest sector. Ne-am propus să
voluţionare In principalele cen­ E. g r e u a ş a c e v a ş i n e p e r m i s . Anallzind rezultatele obţinute In zilele mai puţin friguroase se vor realizăm în acest an o producţie
tre industriale ale ţării, Impor­ Asociaţia sportivă Farlngul Pe­ cursul anului trecut şi ţlnlnd sea­ săpa de către colectivişti, în mod de 2.560 litri lapte pe cap de vacă
tanţa pătrunderii învăţăturii troşani a organizat primul con­ fond, Banclu Mîrcea şf Bengel M in erii şi ceilalţi ce tă ţe n i re s­ ma de posibilităţile şl experienţa voluntar, şanţurile In care va ft in­ furajată şi 42 litri pe cap de oaie.
marxiste In ţara noastră şl con­ curs de schi pe pîrtiile din mun­ Utte, la slalom. pin g şi con dam n ă a cest pro- clştlgată In creşterea animalelor şi trodusă conducta. Bazinul de capta­ In acest an gospodăria noastră va
tribuţia .adusă Ia răspîndirea ei ţii Parîng, în cadrul întreceri­ ced eu al con du cerii I.G .O . şl sporirea productivităţii acestora, co­ re a apei este gata. Totodată au realiza de la ferma de vaci nn ve­
lor sportive ale spartachiadel de lectiviştii noştri, dezbăttnd planul fost luate măsuri şi pentru asigu­ nit de 236.000 tei, de la iertna de
Prietenii drumeţiilor iarnă a tineretului. La întreceri Tot în cadrul spartachiadel p e b u n ă d r e p ta te . S e a ş te a v t ă f de producţie pe 1963, şi-au propus rarea furajelor. Noi am însilozat 800 porci, 104.800 Iei, de la ferma do
au participat 30 de tineri şi ti­ să dezvolte şl mai mult acest sec- tone de diierite furaje, finuri do păsări 63.792 lei, de la ferma de ol
In cedrul Exploatării miniere Barza nere. de iarnă a tineretului au mal î d in p a r te a a c e s te i în tr e p r in d e r i j 50.240 lei.
şl Uzinei de Preparare a Minereu­
In urma acestui concurs s-au fost organizate asemenea între­ o altă atitu din e, un procedeu
ceri şl de către asociaţiile spor­
om en esc şf o ră sp u n d ere m ai
tive Voinţa Petroşani şl Prepa-
raţia Petrila. m are fa ţă de sarcin i, fa ţă de

rilor, iot mal mulţi muncitori şl teh­ calificat pentru etapa următoa­ c e r i n ţ e l e c e tă ţ e n i l o r , şt
nicieni devin amatori de turism. Nu­ re concurenţii Iosif Urlich, Ia
S. BALOI C. IOAN

corespondent

mai în anul care a trecut au fost trifoi şi lucernă, fînuri naturale, pre­ VASILE VULCU

organizate pentru salariaţii din a- cum şi amestecuri de pale ş! otavă. vicepreşedinte

ceste întreprinderi 34 de excursii in A legerea organizatorilor de grupă sindicală Toate animalele primesc în hrană IOAN MOGA
ţară şl străinătate. Numeroşi parti­ concentrate ca tărfţă de grtu, urula- brigadier zootehnic

cipanţi au luat parte la excursiile La secţia de centralizare tîvităţii cultural-educative şi a preţul de cost a fost redus cu organizatorilor grupelor sindi­ lă de porumb, orz, etc. La porci şi SIMION BENEA
organizate In ţară la Păltiniş, Cluj, condiţiilor de muncă şl de via­ 2 la sută. Membrii grupelor sin­ cale. in cadrul întreprinderii nu­ păsări sînt folosite şi deşeunle de ingrijitor-mulgălor
Timişoara, staţiunea „Victoria“, pre­ şi telecomandă Simerla tă ale salariaţilor din cadrul dicale, analizînd activitatea de­ mărul grupelor sindicale a spo­ Ia baze, fgoziir! de grtu şi porumb). (din postul de corespondenţi
cum şi Ia excursiile In U.R.S.S., R. S. acestei secţii. Făcindu-se bilan­ pusă, succesele doblndite, au rit de la 29 clte exisiau înainte, voluntari de la G.A.C. Răhău)
Cehoslovacă, R. P. Bulgaria, R. P. Zilele acestea s-au desfăşurat Ia 36. Au luat fiinţă grupe noi Animalele gospodăriei sînt repar­
Polonă şl R. P. Ungară. Ia secţia de centralizare şi te­ la secţiile spălătorie, brichetaj,
lecomandă din Simeria alegeri­ ţul s-a arătat că tn cursul anu­ ales în munca de organiza­ linia normală şi haldă. Printre — A G IE N D Ă ——
Marele număr al celor îndrăgostiţi le organizatorilor de grupă sin­ lui 1962 organizaţia sindicală tori de grupă sindicală pe to­ organizatorii de grupe sindica­ lîşti şi orchestre de muzică
de turism, a făcut ca organizatorii dicală. Dările de seamă prezen­ condusă şl îndrumată de cătTe varăşii Ioan Duşa, Emil Damian, le nou aleşi se află tovarăşii Ioan CQ m Vo populară romînească din dife­
să ia măsuri în vederea organizării tate cu acest prilej de către or­ organizaţia de partid a obţinut Vtorel Crainicesou şl alţii. Plet, lonol Jurca, Victor Delean,
unor noi excursii şi in anul 1963. ganizatorii grupelor sindicale au succese în mobilizarea oameni­ Boko Emorik, Tacob Rusan şi 21 IANUARIE 1963 rite oraşe ale ţării ; 17,00 Mu­
Printre altele sînt propuse excursii relevat succesele doblndite in lor muncii pentru îndeplinirea ION BARTOŞ alţi fruntaşi In producţie şi
la cabana „Gura Zlata”, peştera Me- activitatea desfăşurată pentru prevederilor planului de produc­
zlad Cluj şi un tur de 10 zile prin corespondent munca obştească.
ţară cu autocarul.
ţie. In această perioadă planul PROGRAMUL 1: 5,40 Muzi­ zică uşoară interpretată de
că populară romînească ; formaţii de coarde; 18,45 Cîn-
de producţie a fost depăşit cu La Preparafia Pefrila
M. SUSAN îndeplinirea sarcinilor planului 6,20 Emisiunea pentru sate ; tece şl Jocuri populare romî-
corespondent , de producţie, îmbunătăţirea ac- 1,5 la sută, productivitatea mun­ In aceste zile la Preparaţia C. BADUŢA 6,30 Marşuri ; 6,45 Salut voios
cii a crescut cu 4 la sută iar Petrila se desfăşoară alegerile corespondent de pionier ; 7,30 Sfatul medi­ neşti şi ale minorităţilor na­
cului : Razele Röntgen ; 7,45
~ ~ ~ ---------- ( ? i n în fr u n tă v ă z d u h u l •**, ^ V* t a T l Vfcj. n v n>. T& A» Jocuri populare rornineşti in­ ţionale; 19,40 Muzică de dans;
terpretate de tarafuri ; 9.00 20,20 Din muzica popoarelor ;
Tinereţea ne e dragă : 9,20 21,15 Formaţii de muzică u-

şoară ; 22,30 Muzică uşoară

Muzică interpretată de or­ de compozitori romîni.

Ţ oamna nu intrase încă. in drep­ plica misiunea de zbor pe Gheorghe un ocol. apoi intră iar în tur d< chestre de mandoline: 10,10 Buletine de ştiri şî radio­
îl încercau emoţii deosebite. Să ate­ pistă, de data aceasta mult mai jos Din cintecele constructorilor
turile sale depline. Soarele mai rizezi sus pe un vîrf de munte, nu-i Da, terenul era aşa cum şi-l închi­ poiana Mai ciştigu cîţiva metri, dai brizul carlinga la cei ce rămîneau comunismului ; 11,05 Muzică jurnale : 5,00 ; 6,00 ; 7,00;
încălzea destul de bine. Pe aeroport, o treabă uşoară. In cariera sa de pi­ puise. Mic, accidentat şi în pantă. în­ tot nu era suficient teren. Form spn in poiană şi făcindu-le cu mina, de- din opere; 11,30 Melodii popu­ 11,00; 13,00; 17,00; 20,00;
pe iarbă, era plăcut. Piloţii, meca­ lot n-a mai executai niciodată un cercă să observe şi direcţia vînluhn avion frămintînitu-si mintea să gă­ frînă brusc. .Avionul ţîşni ca o să­
astfel de zbor. Va reuşi să salveze dar nu reuşi Părea că nici un fii sească o soluţie Bolnavul trebuia geată Stiingirul in mîini manşa, ac­ lare din Banat: 12,30 Melodii 22,00 23,50 (programul I) ;
nicii, ieşiseră din hangare. Unii stă­ bolnavul ? de iarba nu se mişcă îşi făcu la salvat y men repede. celera mere.: , Dacă nu reuşesc să populare romîneşti ; 14 00 12,00 14.00 ; 16,00 ; 18,00 ;
teau tolăniţi pe iarbă, alţii jucau repezeală planul de aterizare Re­ mă dezlipesc dc Pămînt pe următo­ Concert d<; prlnz ; 14,30 Cîn- 21,00 ; 23.00 (programul II),
fotbal la o poartă. Era o clipă de A primii misiunea fără ca pe faţa dresă din nou avionul, făcu un noi. Ajunse la avion, cercetă cum fu­ rii 80 de metri, gîndi el, atunci... tece de dragoste şl jocuri
să i se observe emoţia care-l cuprin­ tur de pistă aşa ca să vină in pantă sese instalai bolnavul, apa privi pi populare romîneşti ; 15,00 Mu­
destindere, de care, mai ales piloţii, se. Ca întotdeauna, calm, a consul­ şi incordindu-şî toată atenţia, redu- rind feţele geologilor. Şi in fieca­ In următoarele tracţiuni de secun­ zică uşoară ; 16,15 Vorbeşte rßulefin
căutau să profite cit mai mult. Clipa tat harta, a stabilit coordonatele lo­ re privire ci’ea încrederea ce şi-o dă. Gheorghe era cu totul contopii
aceasta n-a ţinut insă mult... cului unde trebuia să aterizeze şi a SCH IŢA puseseră uceştia in el. cil avionul. îşi risca doar viaţa sa Moscova; 16.45 Muzică popu­ meteopq/f>qic
plecat să pregătească avionul. şi a bolnavului Fra un act de mare
JJ.ndeva in munţi, un geolog se se motorul, şi împinse manşa. Avio­ — E greu ? întrebă cineva. cura], de înaltă răspundere. lară romînească interpretată
afla in stare gravă. Avea ul- După citeva minute se urca in nul cobora... — Da. e greu. N-am suficient te­ de Magda Constantinescu ;
carlingă. ren. Dar . trebuie să reuşim ! Aplecat awpru manşei aprecia in 1P.00 Din albumul melodiilor
eer perforant şi era necesară o in­ Nu-şi mai aduce aminte toate a- Zîmbi. In minte îi străfulgera o gînd terenul care-l mai răminea de de estradă; 19.45 Clritece ; PENTRU 24 ORE
tervenţie chirurgicală urgentă. Acolo — Ai grijă Gheorghe, i-a spus mănuntele aterizării La un minut idee. parcurs 10 m. 8 m.. 6 m... Trase 20,15 Muzică populară romî-
sus, in creierul munţilor, acest lucru comandantul, strîngindu-i mina. Fii după ce avionul se oprise, el tot sc manşa spre e l.. Faţa i se acoperi cu nească. : 20 30 Noapte hună, Vreme schimbătoare cu cerul
era imposibil. Bolnavul trebuia trans­ atent... mai afla în carlingă. Fu înconjurat — Să-ncercăm mai zise el. Apoi o sudoare rece, abundentă. Ochii ră­ copii : , P«pik -el viteaz" ; mai mult acoperit. Vor cădea
portat. de îndată la cel mai ap'opiai îndată de geologi şi abia atunci îşi dintr-un salt fu în carlingă Pînă se maseră aţintiţi spre prăpastia care ninsori tempoiare. Temperatura
spital... Zgomotul motorului acoperi ulti­ reveni complet. In citeva secunde era instală, ideea se cristalizase. Va tra­ se apropia vertiginos. .5 m., 4 m., 2i 15 Pe teme Internaţionale; in creşteiej Ziua va fl cuprinsă
mele cuvinte ale comandantului. jos. Undeva, într-o margine a pocnii, ge avionul cit mai aproape de pră­ trase manşa mai spre el. Inima ii 2! 25 Concert de muzică u- intre —1 şt —6 grade iar noap­
Radiograma care aducea această Avionul porni, luă viteză, apoi se pe o targa improvizată din crengi pastie, aşa fel ca decolarea să aibă batea să-i spaigă pieptul. 8 m., 2 şoa>ă rormnească : 23,00 Muzi­ tea între —9 şi —15 grade. Vînt
veste şi care fusese recepţionată de desprinse de pămînt. Curînd el se de copaci, zăcea bolnavul. Gemetele loc în diagonala poienii. Va ambala m... In fată s-a răscat prăpastia a- că de dans. potrivit cu intensificări din sud-
radiotelegrafistul aeroportului, mai pierdu în zare. lui ajungeau piuă la avion. motorul la maximum şi va porni în dîncă largă Dar, pe ultimul metru est şi sud. Dimineaţa ceată.
preciza că locul unde se află bol­ Q ingur în carlingă, Gheorghe re­ plină viteză. Fra unica soluţie. Pe­ de teren, avionul s-a desprins de
navul este o poiană pe un vîrf de — Ei, la treabă, zise el geologiloi riculoasă. riscantă dar şi singura care pămînt Izbutise! PROGRAMUL [1: 12.45 Mu­ PENTRU URMĂTOARELE
munte, 'neonjurată de prăpăstii. Se capitula încă o dată misiunea care-l asaltau cu fel de fel de între­ avea sorţi de izbîndă. zică din rilme : 13,22 Muzică TREI ZILE
cerea trimiterea unui avion sanitar de zbor. Aterizarea poate că nu era bări. N-avem timp — şi arătă spn Q dipă- n-a fost în stare să facă
condus de un pilot încercat. aşa de grea. Va recunoaşte terenul, bolnav. Aşezaţi-l în avion. Mă duc tatu citeva clipe pînă se cal­ nici o mişcare. Munţii, pră­ pooulară romînească; 14,30 Vreme relativ umedă cu tem­
va fi foarte atent! Dar decolareaf să recunosc terenul. mă, apoi. încet, dar sigur, înce­
Comandantul staţiei Avîasan citi Va avea teren suficient ca să prindă pu manevrarea avionului. In cîteva pastia care era sub el. cerul, tot ce Estrada melodiilor; 15.30 So- peratura staţionară.
radiograma, apoi rămase citeva clipe viteza necesară desprinderii de pă- Şi in timp ce bolnavul era tran­ minute îl aduse în poziţia dorită putea cuprinde cu privirea, i se pă­
pe gînduri. Căruia dintre piloţi să-i mint ? încercă să nu se mai'gindeas sportat spre avion, Gheorghe porni Dar clipa hotărîtoare abia urma Era reau nespus de frumoase, nespus de IN G U R I N O
încredinţeze această misiune grea : că la acest „amănunt“. dar el îi re­ spre marginea cea mai îndepărtată a unul din acele momente de mare in­ dragi şi apropiate Trăiai Trăiau!
Se opri la Gheorghe... venea mereu in minte... poienii, numărînâ în gînd paşii A tensitate. cînd întreaga fiinţă se con Şi el. şi bolnavul, şi avionul... V© ©jpare revista* săjpt& m frraTă
iunse la capa 11 <lăţind din cap topea cu scopul, cîn d prin minte,
Gheorghe e un pilot tînăr. înalt De-o jumătate de oră zbura dea­ ..Nu. de pe o astfel de „pistă“ nu si în fracţiuni de secundă, se perindă In clipa următoare îşi reveni. Cal­ „AGRICULTURA SOCIALISTĂ"
de statură, cu faţa puţin prelungă, supra munţilor. După calculele sale poate decola. N-am loc să iau vite­ ani de viaţă şi muncă. Şi Gheorghe, mul puse din nou stăpinire pe el.
încadrată de un păr şaten puţin¦în­ nu mai avea mult. Privea cu atenţie ză“. Măsură cu privirea în diagonală in momentul acesta, îşi retrăi toată Momentul cel mai greu trecuse, dar rgan al I o si-î**hi sup^io tl a<rnc «furii
cărunţit. la timple. O fire blajină, fiecare vîrf de munte, fiecare poia- viaţa. Se văzu copil de şcoală, pri­ misiunea nu era încă îndeplinită.
incit dacă l-a.i vedea pe strada şi ai nă. Şi de-odată, de după o coamă ma zi la zbor fără motor, cucerirea ABONAŢI VA DIN n u t - uA NOUA PUBLICAŢIE. ABONA
abruptă, îi apăru sub avion o poiană brevetului Te pilot rh mini, cu nu Intră intr-un scurt picai, apoi re­
încerca să-i ghiceşti meseria, nu ai miră de be c i, e- rineva ii tăcea sev dresă avionul si-l huse pe direc MENTELE SE PRIMESC LA TOATE OFICIILE POŞTALE,
# recunoaşte in el un pilot, un zbu-­ 'or şi ccu u>ai mau’ nai inăl(ri!oa ia d‘ -ho. Privi tn hotnavut di?- FACTORII POŞTALI ŞI DIFUZORII VOLUNTARI DIN UNI-
f rător. ne cu o eşarfă mare, albă. re zi din viaţa sa. primirea iu TAŢI ŞI INSTITUŢII,
Înclină avionul pe-o aripă şi făcu partid... bâtele <ău rare îşi Pierduse cuno­
S-ao brezentat lIan comandantul sitna ştinţa şi zîmbi. Era salvat...
tiei primul tur de pistă. Nu reuşi să re­ M otorul avionului atinsese turaţia
cunoască bine terenul. Redresă, făcu ...Peste o jum ătate de oră, G heor­
— Te aşteaptă o misiune grea to­ m axim ă. M ai privi o dată prin par-
varăşe Gheorghe. Iată... ghe ateriza pe aeroport.

Şi in timp te comandantul ti ex­ GH. PAVBL

"tern