Page 76 - 1963-01
P. 76
PROLETARI DIN TOATE TARII?, UNIŢI-VA !
DIN ŢARĂ
• George Homoştean — ?V
Intelectualii latelor — sprijin încheiem lucrărilor sesiunii ds comunieări
ştiinţific® în problema ocrotirii monumentelor
preţios In munca eultural-educa
culturii naţionale
tivă de masă ;
(pag. 2-a) ;
• Viaţa culturală In ţările Joi *-au Încheiat In Capitală lucră din Prejmer, Braşov, Dragomira, Stf*
rile sesiunii de comunicări ştiinţifica ceviţa, Voroucţ, Tazlău, Demsuş, pre
socialiste ; organizată de Direcţia monumentelor cum şt date despre activitatea de con
Istorice din Comitetul de Stat pentru servare şl luare În evidenţă a mo-
(pag. 8-a) ; Construcţii, Arbifecfură şl Sistema numentelor istorice.
tizare, la care au participat arhitecţi,
4 pagini 20 bani • Do peste hotare ; istorici, arheologi şl Ingineri, cerce In concluziile dezbaterilor s-a ară
(pag 4-a) i tător1 din institutele şl muzeele din tat că, «ductndu-şl contribuţia la grlz
capitală şi din ţară. ja cu care statul ocroteşte monumem
Anul XV. Nr. 2514 Vineri 25 ianuarie 1963 tele culturii naţionale, colectivei«
In cadrul sesiunii au fost prezenta complexe de restauratori au dobîn-
V .W A W « W .V .W A % V % ^ % W .V .V .V e V .V .W .V .V e V .V .V .,,." .V .V .V .V .V .V ." .% V .V A V .% V .V .V .V .V .V .V .% V .V .V .V .S % V « V . te comunicări privind rezultatele cer dit informaţii preţioase asupra mo
cetărilor şi studiilor eiecfuate cu o- numentelor Istorice care vor contrl«
cazia lucrărilor de restaurare din ul bui Ia viitoarele studii de istoria ar
timii ani ale unor monumente din
Capîtdlă, de Ia complexul Horezu de hitecturii, a ariei, culturii, tehnicii
Ia Palatul Domnesc din Tîrgovişle,
vechi şi la conturare» cadrului Isloi
ric general ai epocilor trecute.
(Agerpres). i
Spectacol cu piesa „Povestea Unirii“ la Iaşi
Exploatarea minieră Urlcanl a fost acest scop zece dintre cel mal buni IAŞI 24 (coresp. Agerpres). Ion Lascăr şi Ştefan Dănciulescu, are
printre primele unităţi din bazinul mineri, cu o vechime de cel puţin Cu ocazia împlinirii a 104 ani 'de lişli emeriţi, Ion Scliimbinschi, Valea
carbonifer Valea Jiului, care a rapor trol aut in meserie, au fost pregătiţi Ia. Unirea Tarilor Romîne, Teatrul Marinescu, Virginica Bălănescu şi altiU
tat Îndeplinirea planului de stat pe şl examinaţi ca artificieri. Prin re National „Vasile Alecsajndri“ a pre
anul 1962, Înainte de termen. Rezul partizarea acestora pe sectoare, se zentat joi seara spectacolul „Povestea ?
va asigura ca la flecare Ioc de mun Unirii“ de ‘Tudor Şoimaru“. Regia ar La Casa pionierilor din laşi mu
tate bune au fost obţinute în cea mai că să se facă cel puţin două puşcări tistică ,si scenografia aparţin lui Mi- zeografi ai Muzeului Unirea din loca
mare parte pe seama depăşirii randa ron Niculescu. Din distribuţie fac parte litate au vorbit elevilor despre 104
mentului planificat de cărbune cu 0,60 selective pe schimb. Paralel cu In ani de la Unirea Ţărilor Romîne.
tone pe post. Experienţa clştigată In tensificarea controlului asupra se
această direcţie, ne-am propus să o lectării şistului şl depozitarea lui pe Redeschiderea Sanatoriului balnear Eforie-nord
dezvoltăm şi mai mult anul acesta. poditură, pentru a putea ÎI măsu
rat, un număr de 150 de muncitori In aceste zile de iarnă, «înd şi pe capacitate dî 500 locuri pe scrie) un
Referindu-ne la modul cura au fost se vor califica ca mineri, iar alţi 50 litoralul Mării Nagre termometru! fi
realizaţi ceilalţi Indicatori de plan, ca ajutori mineri. nită frecvent temperaturi sub minus de pe lingă instalaţiile moderne de
vom vedea că noi nu ne-am făcut 10 grade, s-a redeschis sanatoriul bal
fntrutotul datoria. Depăşirea indice Supraveghetorii de la culbutor şi near Eforie-nord. Aici. bolnavii ur hidro şi electroterapie, împachetări
lui de cenuşă admis cu 1,5 la sută a recepţioneril vor controla fiecare va- mează tratamente cu împachetări de
atras după sine rebutarea unei În gonet de cărbune Înainte de a se des nămol, însoţite de cure de hidro şi cu nămol şi alte tratamente, există în
semnate cantităţi de cărbune, ducind cărca. Cele găsite cu un conţinut ri «lectrolerapie.
Ia încărcarea preţului de cost cu dicat de şist vizibil, vor fi dirijate permanentă un mare bazin de înot ou
881.570 tel. spre haldă. Pe litoral mai funcţionează, in se
zonul rece, $i sanatoriile de la Te- apă de mare însălzilă.
ehirghiol şi Mangalia (ultimul avînd o
In timpul acestei Ierni, in sanato
riile de pe litoral îşi pelreo concediul
«au îşi refac sănătatea, 10.000 de oa
meni ai muncii. '
- 1' (Agerpres)
Explicaţia este una singură: din In scopul cointeresării materiale Printre brigăzile care au obţinut cele mai bune rezultate in întrecerea socialistă desfăşurată în acest an La volan, pe drum de munte
vina noastră, a tuturor. Pe lingă Sn îmbunătăţirea calităţii, acordarea la E. M. Anineasa se află şi cea condusă de minerul loan David. In perioada 1-10 ianuarie ea a extras peste
greutăţile pricinuite do Intercalaţiiîe primelor de producţie se va face ţi- plan 17 tone cărbune. Şi ceea ce-i mai important, că din abatajul ei a plecat la zi numai cărbune de bună calitate. Viscolul aruncă per
sterile destul de frecvente In stra nînd seama de realizarea procentului dele de zăpadă în
turile 8 şi 0, conducerea tehnică a de cenuşă stabilit. De asemenea, nu Creşte conţinutul de fier în minereu Concentrate bogate parbrizul basculante Dar drumul continuă. dintre ei străbate dru
exploatării, comitetul de partid, se va admite nici o depăşire a pla lor ce luptă cu nă
maiştrii, şefii de brigadă şl minerii, nului fn defavoarea calităţii sau ne- Conţinutul de fier în minereul trimis de către minerii din Telîuc fur- în m etal meţii. Nu se vetle mai ‘1ransportul minereu mul dintre Muncel şi
au neglijat calitatea cărbunelui. realizăril preţului de cost. naliştilor din Hunedoara în anul ace sta pînă în prezent, este mai mare departe de 10 sau lâ
decît cel planificat cu circa 8 la sulă. Aceasta înseamnă că ei au pornit La Preparaţia Săcărîmb-Certej metri. Drumul spre lui nu se întrerupe. Deva de 4 ori pe zi
Unii mineri ca şefii de brigadă Mi- Angajamentul colectivului nostru Ia traducerea în viaţă a angajament etor anuale, luate in întrecerea so s a înregistrat in zilele scurse Munccl are nenumă
ron Năsălean şi Teodorescu Stancu, de a reduce conţinutul de cenuşă din cialistă, încă din primele zile. din acest an un conţinut ele me rate serpentine, urcă Sus la Muncel silo cu muşina încărcată.
eu înţeles greşit Îndeplinirea pla cărbune ai 0,2 procente şi a da pes tal la sortimentul principal în şi coboară pante a-
nului, preocupindu-se numai de în te sarcinile de plan 13.150 tone de De altfel, preocuparea lor pentru îmbunătăţirea calităţii minereului minereul concentrat extras de la brupte. Cu toate că pe zul a îngheţat. Gerul Efortul lor este încu
deplinirea Iul cantitativă. Deşi tre cărbune, cer eforturir . sporite din rezultă şi din faptul că sterilul vizibil înregistrat la punctul de control exploatarea minieră din locali marginea drumului au
cerea la exploatarea straturilor 8 şl partea tuturor minerilor. Este nevoie tate cu 11 !a sută mai mare decît fost plantate parază- cumplit şi viului săl nunat de succes. Nico-
9 oferea condiţii mal bune de alege de o mai bună organizare a muncii al C.S.H. a scăzut simţitor. In foarte multe zile ei este sub 3 1« sulă şl cel planificat.. De aici rezultă că pezi, viatul troieneşte
uneori, chiar sub 2 ia sută. măsurile, tehnico-organizatorice drumul pe alocuri. Şo batic stnt de vină. Fmă lae 7 nuntă şi Iulian
rea sterilului care era mai omogen, şi aprovizionarea grupelor la timp cu aplicate de minerii din Certej: ferii pun mina pe
lucrul acesta nu s-a făcut. In unele materiale suficienie pentru a nu răpi Rezultate mai bune au obţinu! brigăzile conduse dg Emilian Bălan, puşcarea. selectivă,.'-.alegerea-ma lopată şi-şi croiesc se desfundă silozul ma DiaconesCu şi-au rea
cazuri, alegerea sterilului a fost în acestora din timpul afectat tăierii Gheorghe Ivan, Cosina Culcea şi ai! eie. nuală a sterilului, întărirea asis drum mai departe. Stuf.
greunată şl de faptiil că nu Întot cărbunelui sau alegerii şistului. Mi tenţei tehnice şi altele în vede aulobasenlrrnle—de Ir şinile stau. Cind por lizat în cele două de
deauna s-a aplicat puşcarea selectivă rea îmbunătăţirii -calităţii mine autobaza nr. 1 I.R.T.A.
a cărbunelui. nerii trebuie să simtă mai concret în reului şi-au spus din plin cuvin Deva şi de la auto nesc din nou, drumul cade ale lunii ianua- \
munca lor sprijinul inginerilor, mai tul. baza I.R.T.A. Brad
Comitetul .do partid, analizlnd în- ştrilor şi şefilor de brigadă. Intr-un Ele transportă mine este din nou acoperit. rie, din acest an, pla- \
tr-o plenară a sn situaţia calităţii cuvînt, aceştia să coboare mai des Printre brigăzile care au obţi reul de la exploata
cărbunelui, împreună cu conducerea în abataj, să ajute mai operativ Ia nut cele mai frumoase rezultate rea minieră din Muncel Din nou lupta cu nă nul de transport în ţ
tehnică a exploatării au stabilit un în întrecerea socialistă desfăşu ta flotafia din Deva.
minuţios plan de măsuri. rezolvarea problemelor de produc rată la E. M. Certej pentru îm Drumul se parcurge a- meţii. Oamenii înving. tone kilometrice în pro- S
ţie ce se ivesc. nevoios. Pe făgaşul în-
Pe scurt, iată ce ne propunem noi bunătăţirea calităţii minereului 1 gust. săpat de maşini Şoferii din Brail porţie de I0r> la sută, \
Ing. NICOLAE TESI.ICI şeful sec
pentru îmbunătăţirea calităţii cărbu torului I, MILUŢA RUGINA prim- se numără şi cele conduse de I în zăpadă, cind se in- parchează maşinile sus Fetru Maier şi Gheor- ^
nelui. maistru, VICTOR CÎRCIUMARU
Teodor Rfcăteanu, [osii Hang şi ! tîlnesc maşinile ce ur- la Muncel, situai la o ghe Popa în proporţie J
Se va aplica in toate abatajele şef de brigadă
puşcarea selectivă a cărbunelui. In E. M. Uricanî nşn F % SX E S j că cu rele ce coboară allitudine. aproximativ de 101 la sută iar \
b m*i n~mr.Ta~.’tra'X*JsnavrJ.Bs ! se fac manevre care de 900 m. de la ni !¦aureau Stoica, Gheor- ^
cer multă iscusinţă.
nc z w velul—mării. Dbninentm - ghe Niivac; Ion - Du- $
Angajament înfăptuit motoarele refuză să bani şi Andrei Bog- t
Colectivul de muncă <ţ.î sectorului I al E.M. Certej s n an pornească. Valvolina a dan în proporţie de ?
gajat, cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1563, să
economisească însemnate cantităţi de exploziv şî lemn de mină. devenit, din cauza ge 10.3 la sută. Cuvinte dr •
In scopul realizării angajamen tuîui, minerii au amplasat mai
bine găurile de mină, pe care apoi le-au burat corespunzător. rului. atît de viscoasă laudă merită şi Nico- V
De asemenea, au acordat o atenţie sporită răpirii lemnului din
abatajele unde s-a exploatat minereul incit nici la manivelă lae Micii, Ştefan Far- \
Ca urmare, în primele două decade ale hinii ianuarie, con nu se poate urni mo kaş, loan Cusi şi cei- |
sumurile specifice de exploziv şi lemn de mină au fost reduse
cu 5 şi respectiv 7 la sută. torul. Se aduce apă Ia!ti destoinici condu- S
fierbinte Se remorcă culori auto. care în- ţ
maşinile. Au pornit, frunlînd viscolul, lup- )
începe încă o zi dr tind cu nămeţii şi gc- >
Plenara Comitetului raional muncă, de luptă eu ml au asigurat reali- f
de Cruce Roşie Sebeş anotimpul. Oamenii de zarea ;planului de Iran- <!
la volanul autobas sporturi pentru flota- l
culantelor asigură tran
sportul minereului, fără fia din Deva. j
întrerupere. Fiecare D. CRICOVEANU I
Acum cîteva zile a avut loc plena organizat, seri de întrebări şi răs Prin m u n c a patrioticei Gheorghe Rusu.
ra comitetului raional de Cruce roşie punsuri şl concursuri „Sanitarii price
Sebeş în care s-a prezentat darea puţi“. A fost evidenţiată activi Cetăţenii din raionul Haţeg au e- satul Baril Mare iar în satul Boiţa ALEGERILE DE DEPUTAŢI IN SFATURILE PO PULARE
de seamă asupra activităţii pe 1962 tatea posturilor de prim ajutor de la fectuat in 1962 lucrări In valoare de lucrările de electrificare sini în curs
şi s-au discutat sarcinile ce-i revin fabricile „Sebeşul“, „Simion Bărnu- 3.115,437 lei. de terminare. COMUNALE Şl ORĂŞENEŞTI RAIONALE
comitetului pe anul 1963. ţiu", „1 Mai“ Petreşti şi cele din co
munele Gîrbova, Miercurea Apoldul Astfel, au fost efectuate lucrări de rea ca
Din darea de seamă şi din discu de Sus, ş.a. reparaţii de poduri şi drumuri publi
ţii s-a desprins faptul că anul trecut ce in valoare de 240.000 lei, au fost cu In vederea obţinerii unor producţii In comunele şl oraşele raio didată a F.D.P. învăţătoarea E- lanţul activităţii desfăşurate cie
activitatea a fost mai vi 3 şi cu re Participanţii la plenară şi-au Îm răţite şi întreţinute 2.843 ha. de păşune, ridicate de masă verde la hectar, co nale din regiunea noastră, oa lena Olaru. sfatul popular, de deputaţi pen
zultate bune. Au fost instruite 23 s-au efectuat lucrări de electrificare la lectiviştii din Galda de Jos, raionul menii muncii aontinuă să pro tru înfrumuseţarea şi gospodă
de grupe sanitare, care au devenit părtăşit metodele de muncă, au dis Livadia de Cîmp, a fost racordată şi Alba, au stabilit ea în acest an să a- pună pe cei mai buni dintre ei A lb a lulSes rirea comunei. Cu acest prilej,
un ajutor preţios pentru cadrele me plice o serie de lucrări de întreţinere au fost propuşi candidaţi ai
dicale, au fost organizate şi au func cutat cauzele lipsurilor şi şi-au luat extinsă reţeaua de înaltă tensiune in şi îmbunătăţire a păşunilor, drept candidaţi ai F.D.P,, pen La Alba Iulia au continuat să F.D.P. Aron Andreşel, colecti
ţionat 27 de cursuri G.P.A.S. cu 1.800 tru alegerile în sfaturile popu se desfăşoare adunările populare vist, Marla Vinerean, colectivis
de cursanţi, s-au ţinut numeroase angajamente privind realizarea sar In afară de faptul că se vor cură- lare ce vor avea loc Ia 3 martie. pe circumscripţii electorale unde tă, Pantelimon Tirban, Învăţă
conferinţe de educaţie sanitară şl s-au cinilor pe acest an. ti de muşuroaie, pietre, cioate etc. tor, Kugustin Bondoc, maistru
peste 400 hectare, pe mai bine de 200 au fost propuşi candidaţi ai horticol şi Arghir Munteanu.
Dr. RADU CĂRPINIŞANU hectare se vor aplica Îngrăşăminte filia F.D.P. cei mai buni dintre ce
corespondent chimice. In acest scop gospodăria a V ălişoara
procurat pînă acum două vagoane de
superfosfat şi nltrocalcar. La aplica In circumscripţiile, electorale tăţeni, cei care au dovedit un Şi in comuna Vălişoara, raio-
rea acestor îngrăşăminte se va trece de pe raza comunei Ilia au fost bun spirit gospodăresc. Astfel nui Brad, in cadrul adunărilor
de îndată ce timpul se va îmbună propuşi toţi cei 30 candidaţi ai pentru circumscripţiile 15, 18 şi populare pentru propunerea can
tăţi. F. D.P. Printre cei propuşi ca2n0au fost propuşi tovarăşii Mi- didaţilor F.D.P. în alegerile din
lsopcGldouuamri.aidlos.icţapthiăţcunDiiuţmşuieilteaAiicna.eCadsiunţF.eeidmO.aDcditbrădei.işunPlnvaadnţ.ăe,uia,Cr-socaăueiroaieglupcFeşanra.c.nueDntmişimdz.vePaaiKdiăd.tişiorpatnălritroftiu,eoeaardclsşnuaeietiindu„DFIhzfoeeU-a.eDninsimntdt.Pi,Crcr.uopeib,Laşrane“oakpcn,auodusrşi,nnmiaişpcuu5ărlnlo4.eccşiaetAcPoldialrîtbinnnaadăttşeeiid,lIeaîunţlGiiaLC.Apuarrc.aCoaieuail. sfatul popular, cetăţenii au a-
T. POPESCU preciat munca desfăşurată de
corespondent Grlşan, secretarul organizaţiei S in ten d rei deputaţi la organizarea diferitor
de bază a G.A.C. Cuieş, Ianăş acţiuni de interes obştesc. Cei
La dezăpezirea Hui, preşedintele G./S.C. din Colectiviştii din comuna Sîn- mai Harnici şi mai buni gospo
s5oselei Bretea Mureşană. şi pentru a tametrei, cu prilejul adunărilor dari, au fost propuşi candidaţi
patra oară a fost propusă can- populare pentru propunerea de ai F.D.P. Printre ei se numă
candidaţi ai F.D.P. au făcut bi- ră Gheorghe Munteanu munci
lor, Constantin Clejan, medic,
Rozalia Avram şi Andronic Ci-
bian ţărani muncitori.
Zăpada care a căzut din abunden In întîmpinarea „Lumi căiţii la sale“
tă tn ultimele zile a îngreunat mult
¦î S circulaţia pe şoseaua Cugir-Sibot. Intre 1 februarie şi l martie a c. Difuzorii de carte de la sate vor de cultură din Brad a avut loc ana
.în regiunea .noastră, ca.de altfel pe participa la un nou concurs „Pentru liza concursului bienal „Biblioteca
Au început examenele. La Institutul de mine din Petroşani studenţii s-au pregătit temeinic pentru aceasta, Pentru înlăturarea acestui neajuns, tot cuprinsul tării, s e . va desfăşura cel mai bun difuzor de carte", or tu slujba construcţiei socialisto“, la
IN FOTOGRAQ^j^fttudiiştJ'' Mlhal Buzdugan ia colocv'ul de fizică. din iniţiativa comitetului executiv al tradiţionala „Lună a cărţii la sate“. ganizat de cooperativele de consum. care au participat bibliotecarii co
sfatului popular orăşenesc, peste 100 munali, o parte din bibliotecarii să
de muncitori din întreprinderile ora Pentru organizarea şi coordonarea Pentru o largă difuzare a cărţii teşti şi directorii de cămine cultura
şului au executat aproape 600 ore de acţiunilor ce se vor Întreprinde tn politice şi agrozootehnice, echipe de le. Darea de seamă prezentată de
muncă patriotică la dezăpezirea şose această perioadă pe, linia populari difuzor! ai cărţii vor vizita cititorii Iov. !. Răceanu, din partea comisiei
lei, pe o porţiune de circa 6 km. zării .şi difuzării căiţii, a fost consti de la sate la . domiciliu, pentru a le raionale pentru desfăşurarea con
tuită o comisie regională. In compo oferi .ultimele cărţi apărute. cursului amintit, ca şi discuţiile pur
In ajutorul lor au venit şl munci nenta aCesleia au fost cooptaţi re tate, au scos ln evidenţă rezultatele
torii de la Uzinele metalurgice clin prezentanţi ni organizaţiilor de ma Se vor întreprinde largi acţiuni de obţinute de biblioteci pe linia ac
Cugir, care, au confecţionat un plug să, ai.unor instituţii culturale şi or difuzare a bibliotecilor personale cu ţiunilor de masă cu cartea, a măririi
pentru dezăpezire. ganizaţii economice. Comisii simi plata tn rate prin intermediul ştan numărului de cililori şi a cărti'or
lare s-nu întocmit in toate raioanele durilor permanente care vor fi fn- citite.
IIo n o u b lo c şi oraşele regionale ale regiunii. liinţate în foaie unităţile socialiste
d e locuirsţe din agricultură. Tot cu acest prilej, tn fala parti
în cadrul manifestărilor ce vor cipanţilor a fost prelucrat planul de
In centrul oraşului Orăştie, con avea loc In această perioadă, citito Prin acţiunile ce se vor desfăşura măsuri al comisiei raionale, recent
structorii şantierului T.R.C.H. din rii de la sale. se vor întîlni cu scrii in această perioadă, „Luna cărţii la constituite, privind srircinile ce re
Cugir nu terminat lucrările la un nou tori, vor participa Io ,şezători lite sale“ va constitui şi in acest an o vin activiştilor pe tărîm cultural tn
bloc de locuinle. Noul bloc care are rare In cadrul bibliotecilor, la con adevărată sărbătoare n cărţii. perioada „Lunii cărlii la sale“.
48 apartamente este prevăzut cu în sfătuiri pe marginea cărţilor nou' a-
călzire centrală. E! asigură astfel lo părut* «tc. IOSIP ŞTOLEA RODICA LEUCEAN
catarilor confort.
•k
D* «sărind, in sala Case! raionale
