Page 77 - 1963-01
P. 77
HR «MM. S t. 2514
HÜÉiiiiml'ifi iliirffrrffî-~Ti~ifflffîrifl
Legum e şi z a rz a T a iu ri A N D A ----
tria"; H U N ED O ARA: M iste
(R a d ié
V m u lte ş l tim p u rii ru l celor doi dom n i „N " ~
26 IANUARIE 1963'
civjerm togra.fu l „V icto ria “ ;
Programul I: 5,07 Cîntece
îţlospoclărla agricoli colectivi terenul destinat grădinii au fost colhoznice; 5,40 Jocuri popu SIM E RI A : Un om trece
aplicate şl încorporate în sol, lare romîneştl; 6,20 Emisiu
„Unirea" din Alba Iulia este a- o dată cu a\itura, peste 600 tone nea pentru sate; 6,45 Salut p rin zid — cin e m a to g ra fu l „I.
şezati la marginea oraşului. gunoi de grajd. De îndată ce P in tilte"; PE TR O ŞA N I: se n
timpul se va îmbunătăţi vom tin ţa se va da jo i — cin em ato
Condiţiile naturale de aici ne trece cu toate forţele să lngri- g ra fu l „A l. Sahia" ; C o n tele de
permit ca pe lingi cultura ce şim şl restul de teren. De ase
realelor si dezvoltim şl legu menea, am asigurat simlnţa ne voios de pionier; 7,30 Sfatul M o n te C r is to , s e r ia I -a — c in e
micultura. In ultimii ani supra cesari pentru toate culturile, Iar medicului: Prevenirea arte- m a to g r a fu l „ 7 N o ie m b r ie “ ; A L
de curînd s-a început la confec
faţa cultivaţi cu legume şl zar ţionarea răsadniţelor şl la exe rlosclerozeî; 7,45 Marşuri pa BA IU L IA : P e r m is ie p e ţă r m —
zavaturi a crescut de la 5 hec cutarea paturilor calde. Acestea triotice; 8,00 Sumarul presei c in e m a to g r a f u l „ V ic to r ia “ ;
Ş am pan ie ţi m elodii — cine
tare, cit a fost In 1959, la 36 vor fl terminate pini cel tlrzlu centrale; 9,00 Roza vlnturl- m a to g ra fu l „23 A u g u st“ ?
hectare în 1962, Iar In acest an la 1 februarie. lor; 9,25 Cîntece pentru oei SEBEŞ : P lan eta fu rtu n ilo r —
am extlns-o la 50 de hectare. mici; 9,40 Muzică de estradă.; cin em a to g ra fu l „ P rogresul“ ;
Ne am orientat spre dezvoltarea Pentru a obţine cantităţi cit C in e - l d e v i n ă —- c i n e m a to
legumlculturli deoarece neam mal mari de legume şl zarza 10,00 Melodii populare romî-
convins ci ea este o ramuri de g ra fu l ,.M . S a d o v e a n u " ;
producţie aducitoare de mari vaturi timpurii, încă din toamnă neşti şl ale minorităţilor na
ţionale; 11,35 Muzică populară O R A Ş T IE : O m ul de lingă
venituri.
romlnească; 12,20 Album spor tfme — c in e m a to g r a f u l „V.
tiv; 12,30 Solişti de muzică R o a ttă “ : Z e c e m ii d e s c r is o r i
uşoară; 14,00 Muzică uşoară — c in e m a to g r a f u l „ F la că ra " ;
cerută de ascultători: 14,30 H A Ţ E G : V Ir s ta d e a u r a c o
Dtn producţia ______________________ am plantat sala-
Cîntece şi jocuri populare ro- m e d ie i — c in e m a to g r a f u l
linului trecut In jurul oraşelor —• ti, spanac şl
s-§vg#, ! M E ¦« mîneşti; 16,00 Muzică uşoară ..P o p u la r " : B R A D : Ş o fe r ii ia
noi am livrat z0ne legumicole pufernlco ceaP& sturat pe
cooperaţiei d e ----------------. f .... ............. ........ mari suprafeţe. !§> H* romlnească: 16,15 Vorbeşte du lu i — cin em a to g ra fu l „St.
Moscova: 17,10 Muzică din
eonsum, 300 tone de legume şl Invăţînd din experienţa dobln- .... jj ¦8i H - opere; .17,50 Jocuri populare roşie" : LONEA : O m ul a m fi-
romineşti: 18,20 Program mu
saraavaturl, obţlnlnd un venit dltă, anul acesta vom acorda r : : - -,i JM zical pentru fruntaşi în pro b te — c i n e m a to g r a f u l „M in e
de peste 302.000 lei. Numai pen atenţie mal mare culturilor du ducţie din Industrie şl agri r u l 1‘ ; IL IA : în v i e r e a s e r ia I - I I
tru cele 193 tone de varză am ble. Astfel, vom extinde supra » I l l i S Ä l l i i i cultură; 19,00 Scrisori din ţa — cinem atograful „G h. B oia":
încasat 110.000 lei, Iar din vin- faţa ce se va cultiva cu ceapă ră; 19,10 Noi înregistrări de Z LAT N A : N um ai o glu m ă —
sarea a 93 tone roşii peste 80.000 de la 1 hectar cit a fost anul C e n tru l m in ie r L o n e a a c u n o sc u t tn m i i re g im u lu i 'de 'dem ocraţie p o p u la ră 0 fru m o a să d ezv o lta re . O muzică populară din Moldo cin em a to g ra fu l „M uncitorul";
va: 21,40 Muzică de dans.
lei. Pentru anul 1963 ne-am pro trecut la 11 hectare In acest an; dată cu creşterea m inei s-au d ezvo lta i (i construcţiile social-eulturale. Printre altele s-a construit un mare num ăr de TE IU Ş : C elebru l 702 — cin e
m a to g r a f u l ..V. R o a i t ă " ;
pus să realizăm din vînzarea după recoltarea salatei şl a spa blocuri d e lo cu in ţe, un club, o , coală m e d ie f i altele. S u te d e fa m ilii d e m in e r i locuiesc tn a p a rta m e n te m o d ern e
APO LD U L DE SUS : M uzican
legumelor şl zarzavaturilor ve nacului. Locurile eliberate le vom
nituri în valoare de 700.000 lei. cultiva cu varză de toamnă şl tu l o r b — c in e n m to g r a u l „23
Dar, un venit atlt de mare nu roşii. In primăvară vom face clto fi confortabile, Programul II? 12,35 Uver A u g u s t
¦». ' * eoro ‘ v a ” i’l " * ¦ " * »- . ..... .............. - Foto, y. ONOIU turi 'dlri operete; 13,15 Din
Be realizează uşor, Cultura le două dlscuirl pe Întreaga supra folclorul popoarelor; 15,00 ('Buletin
Muzică’ populară romlnească;
gumelor şl zarzavaturilor cere faţă de teren şl o arătură la
16,10 Valsuri Interpretate dé
multă muncă, pricepere şl griji adlndmea de 15 20 de cm. La Păşim hotărâţi la îndeplinirea planului
permanentă. De aceea, în aten plantatul roşiilor timpurii vom fanfară; 18,05 Muzică popu m e h o ^ a lo g ie
lară romlnească cerută 'de as
ţia consiliului de conducere al folosi cantităţi corespunzătoare cultători; 18,30 Muzică de es PENTRU 24 ORE
gospodăriei a stat şl alegerea de superfosîat, la ardei vom de producţie tradă; 19,30 Pe teme Interna Vreme schimbătoare cn cerul
oamenilor care si muncească la pune (în flecare cuib) gunoi bine
putrezit. Aceeaşi preocupare o ţionale; 19,40 Cîntece şl jo mai noros ziua şl cu Înseninări
grădină. P1nâ acum în cadrul vom avea şl fală de efectuarea Gospodăria agricolă colectivă din nta munca, să Îmbunătăţim inunda lative. Ce Asemenea-, la' gazetele 'do curi populaTé romîneştl; 20,00 noaptea. Vor cădea ninsori slabe
politică spre i mobiliza masa largă perete se vor populariza fruntaşii şl
brigăzii legumicole existau 75 lucrărilor de întreţinere. | Toieştl a trecut de citeva iile pra de colectivişti la desfăşurarea unei metodele lor de muncă. Periodic s« Muzică dlri operete; 20,30 locale. Temperatura variabilă, ziua
de colectivişti. Din acest an vor munci susţinute şl de calitate, astfel vor organiza convorbiri despre me
lucra 4 echipe alcătuite din 100 Pentru a înfăptui ceea ce ne gul celui de-al patrulea an de exis ca nlet un obiectiv din planul de todele bune de muncă şl căile oare Noapte Sună copllf „Hassan va fl cuprinsă Intre —9 şl —15
de oameni. La rlndul lor, echi am prevăzut vom depune efor tentă. Azi gospodăria cuprinde trei producţie să nu rămină netndepllnit. duo Ia sporirea producţiei. şl Hussan". 21',15 Muzică u- grade, Iar noaptea între —20 şl
pele au fost repartizate să mun turi sporite, vom urma îndem sate Intr-o singură şl puternică fa şoară de Ion Vasilescu; 22,00 —25 grade. Vîntul va suflat mo
cească pe culturi. Ne-am pre nul şl sfatul specialiştilor pe milie. Suprafaţa et este de 1.122 ha. Cu puţin timp în nrmă comitetul O serie de măsuri vor fl luate şt Muzică de dans. derat din sectorul nord şl nord-
ocupat apoi cu multă grijă, Îm de partid şl organizaţiile de bază au pentru dezvoltarea sectorului zooteh vest.
care 1 avem în gospodăria noas din care 815 ha. teren arabil. Ea de analizat sarcinile ce le revin în lupta nie,- Pe Ungă sporirea efectivelor,
preună cu Inginerul gospodăriei, tră colectivă. Tn felul acesta ţine 365 bovine din care 189 vas! pentru «ontlnua Întărire a gospodă pe baza prăsllei proprii, vor fl luate ' PENTRU URMĂTOARELE
de alegerea celui mal potrivit riei, pentru dezvoltarea el multilate măsuri şi pentru «reşterea producti
slntem convinşi că de la grădină şi juninci, iar restul tinerii, 134 por rală. Cu acest prilej numeroşi co vităţi animalelor. © mare atsnţe 26 IANUARIE 1963 3 ZILE
teren pentru legumicultura. Te vom realiza peste 600 -tone de le cine, din care 20 scroafe, iar averea munişti, printre care tov. Pavel Tur- va fi acordată asigurării unei baze
gume şl zarzavaturi care valo obştească a crescut de aproape trei cu, Gaşpar Stefonle, Anton Floron şl furajere corespunzătoare. In acest DIVA ; S u i) c u p o la a lb a s Vreme schimbătoare ni tempe
renul ales în acest scop este cu altll, au făcut propuneri pentru Înlă scop s-a mărit suprafaţa cultivată ca
un sol aluvionar şl se află în rificate ne vor aduce — aşa cum ori. turarea lipsurilor şi desfăşurarea unei porumb siloz şl alte plante furajere. t r ă r—. c in e m a to g r a f u l „ P a - ratura In creştere treptată.
apropierea sursei de apă care munci politice mai susţinute. In urma
ne permite Irigarea Întregii su precizam mal sus — venituri de Deşi au existat unele greutăţi, anul propunerilor făcute s-au luat măsuri Anul trecut gospodăria a obţinut
prafeţe. Toată suprafaţa de gră peste 700.000 lei. care vor ajuta In mod deosebit la rezultat® bune şl din sectorul legu
dină a fost arată adine din trecut a fost Încheiat cu rezultata îndeplinirea obiectivelor stabilite. micol. Ca urmare, suprafaţa ce va fl
toamnă, iar pe 30 hectare din cultivată cu legume şl zarzavaturi In
MIMAI CIBAN bune. De pe Întreaga suprafaţă cul Printre acestea se numără reorgani acest an va fl mărită la 30 hectare. ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOSALA
preşedintele gospodăriei colective tivată cu grlu s-au obţinut aproape f î 1 MAI DEVA"
1.500 kg. la hectar, Iar la porumb
»Unirea* Alba Iulia s-a recoltat 1.400 kg. boabe. Pe unele A N G A JEA ZA :
F e s tiv a lu l film u lu i p e n tru s a te tarlale am avut producţii care au da- — d@l abs©lv@fîf! s! ş e d ii pr©f@®l©r!sh de
păşit mult media realizată pe gos lăcăfuşi-^meeanîcl.
In cadrul manifestărilor cul cadre didactice. De asemenea, podărie. Brigada condusă de comu Noi vom vinde statului 47 tons
turale de masă organizate în pe s-au organizat discuţii cu spec grlu, 30 tone porumb, 9 tone cartofi informaţii suplimentare se pot primi de la $
rioada de iarnă, Intre 1-31 ianua tatorii. nistul Trandafir Lăzăronl şl echipele zarea brigăzilor şl echipelor şl apli 3 tone floarea soarelui, 110 bl, lapte, serviciul de cadre al întreprinderii, între orele 10-13.%
rie 1963 se desfăşoară etapa a conduse de Iacob Mihălesc, Clari carea în toate sectoarele a retribuţiei 14,9 tone earne de bovine, 80 de
In această perioadă a crescut Lada şl Lăscuţ Babeş, au obţinut re suplimentare pentru depăşirea sarci porci şl alte produse. OOOOOOOOO0 0 0 0 0 -0 <XK>0<5!>00'!>O<>0O00<M>fr0-0<MX><>^^Ol>0^A©-0CO
Ii-a a „Festivalului filmului la numărul spectatorilor la sate. La zultate frumoase In sporirea produc nilor de plan. Aceasta va duce la
sate". Iscroni, de pildă, au vizionat fil ţiei agricole la hectar. executarea la timp a lucrărilor, la Colectiviştii noştri' doresc ca în
mele prezentate în perioada 1-13 sporirea producţiei vegetale şt ani «cest an gospodăria lor să devină
Pînă acum, în această a doua ianuarie peste 1.200 de specta Tn acest an colectiviştii slnt ho- fruntaşă pe raion. Sintem siguri că
etapă, spectatorii din satele1Văii tărîti să-şt sporească eforturile pen male, la reducerea numărului de
Jiului au putut viziona o serie tori, la Cimpa 1.200, la Jieţ 1.100. tru realizarea unei producţii mari de zile-muncă. prin o muncă susţinută vom reuşi să
de filme valoroase ca: „Străzile Rezultate bune s-au obţinut şi cereale la hectar şi să dezvolte ne Pentru a stimula şl mal mult In facem ca această dorinţă să devină
au amintiri", „Celebrul 702“, la Bănlţa, Dtlja Mare, Clmpul încetat sectorul zootehnic — colea teresul colectiviştilor pentru îndepli faptă.
„Oameni pe pod", „Start către Iul Neag. cea mai sigură pentru Întărirea pu
necunoscut", „Alibiul nu ajunge" In cadrul activităţilor cu fil terii economice a gospodăriei. Pe nirea şl depăşirea sarcinilor de plan t, ALEXANDRU MAGUREANU DEŢINĂTORI DE OI!
etc Aceste spectacole au fost baza planului de producţie colecti se va organiza o Intreaare tn care Instructor al comitetului raional
completate cu o serie de filme mul, In a/ceastă perioadă se or viştii şi-an propus să realizeze pro vor fl antrenate toate brigăzile şl de partid In p e rio a d a 20 ia n u a rie — 15 fe b ru a rie 1963
documentare cum ar f l : „Con ganizează săptămlna filmului ducţii mat mari la toate culturile, echipele. Obiectivele principale ale TRANDAFIR LĂZĂRONI
pentru fruntaşi In muncă, săp- să sporească numărul bovinelor cu întrecerii vor fl i sporirea producţiei secretarul comitetului de partid puteţi în ch eia ,
strucţii cu mijloace locale", tămlna filmului pentru tineret, 20 la sută şi al ovinelor cu 30 la la heetar, a producţiei de lapte, car- din G.A.C.
„Ritm In construcţii", „Sănăta săptămlna luptei pentru pace şl Slltă. ne, ouă şl lină, cit şl reducerea zi PAVEL TURCU , CONTRASTE BE VÎNZĂRE A iÎN ll CĂTRE STAT '
tea e In mîlnlle noastre“, „Ce prietenie între popoare. lelor muncă la principalele lucrări. preşedintele gospodăriei
tăţi ale Industriei socialiste", întocmirea planului de producţie La sflrşiiul Întrecerii celor mai bune colective prin org a n ele D.C.A. din fie c a re com ună.
De asemenea, se organizează şt stabilirea de sarcini concrete nu brigăzi şi echipe li se vor Inmlna DRĂGHIN BĂIUŢI Primiţi prefurl avantajoase şs avansuri în banf. |
„Clntecul tractoriştilor", „Cură premiere festive, simpozioane, ne dă insă dreptul să lăsăm ca lu drapelul de brigadă şi echipă frun secretarul comitetului executiv
ţenie şl dezlnfecţle". recenzii etc. crurile să se r ’zolve de la sine. Avem taşă, iar eolîctlvlştilor premii stimu al sfatului popular comunal
acum mat multă experienţă şi ştim (din postul de corespondenţi
In jurul acestor filme S-au or CATANA TUDOR că trebuie să organizăm mal temel- voluntari din G.A.C. Toteştl)
ganizat o serie de expuneri şl
ş«ful secţiei clneficare
prezentări de către specialişti şl
Petroşani
Intelectualii satelor— sprijin prefios Un fapt pozitiv este şi acela că o mare contribuţie cadrele tehnica lesluall! din oraşul Sebeş. Sub iri»
majoritatea formaţiilor «ultural-artis- din agrlaultură — ingineri agronomi, drumarea comitetului raional da
tlce nu se mărginesc să prezinte medici veterinari, tehnicieni. In lnvă- partid, majoritatea profesorilor, în
programe numai In comunele lor ct, ţămintul agricol de masă cu durată văţătorilor, medicilor şi juriştilor, sînt
în munca cultural-educativă de mas; sub îndrumarea organizaţiilor de de 3 ani şi prin ciclurile de confe antrenaţi In susţinerea de conferinţe
partid, ele prezintă programe şl In rinţe agricole ce se tin la căminele ştiinţifice la căminele culturale sau
satele din Împrejurimi. In această aulturale tn fata co’ectiviştilor neau- în cele trei brigăzi ştiinţifice care
fncfîeierea colectivizării agricultu- partid ţi organiza HOMOŞTEAN GEORGE Majoritatea inte la vot"! învăţătoarea Moga Elisabe- privinţă, exemplul cel mal «onclu- prinşl tn tnvătămtnt, aceştia desfă activează pe lingă comitetul pentru
Mi, eveniment deosebit Se Important ţiile de bază, care, prim-secrefar al Comitetului lectualilor din sa ta, Împreună cu Maria Cretu din co dent îl constituie comitetele eomu- şoară o muncă rodnică pentru ridi cultură sl artă. Apreciem dragostea
tn viaţa poporului nostru, a pus In tn elaborarea pla tele noastre sînt an muna Săsciorl, pregăteşte textul „Azi nale de partid din Săsciorl, Gîrbova, carea nivelului profesional si cultu şi aportul «u care muncesc atlt în
fata ţărănimii noastre colectiviste nurilor lor 'de mă raional de partid Sebeş trenat! tn colecti belşugu-i pentru noi". Asemenea tex Pian şl Petreşti, precum şi organiza ral al «olectiviştilor. Rezultate bune cadrul brigăzilor ştiinţifice, eît şl \u
saralnl noi, măreţe. înfăptuirea cu suri pentru desfă te întocmesc cu regularitate intelec ţiile de bază din Apoldul d» Sus, In această direct'e au obtinut medi general tn propaganda ştiinţifică,
succes a acestora, Impune ridicarea şurarea muncii cul iarnă, au con echipe de teatru ve de conferenţiari, tualii din Petreşti, Apoldul de Sus, Ohaba, Sprlng şl altele care au În cul veterinar Dura loan din Miercu profesorii Drăghită Simion, Raica
permanentă a nivelului de conştiinţă turale tn perioada de formaţii corale, Ohaba, Secăşel, Gîrbova etc. drumat formaţiile artistice de a face rea, inginerul agronom Lascu loan loan, Muntean Maria, Tlrlea loan,
ai maselor de colectivişti, a nivelului şi dansuri, tn bri cit mai multe deplasări. Echipa de din Pianul de Jos şi alţii, care prin medicul Urlau Nicolae, juriştii Miga
lor profesional şl da aultură gene sultat Învăţătorii, profesorii, medicii găzi artistice de agitaţie, in colecti Pentru stimularea acestui gen de teatru din Săsciori, de pildă, eon- calitatea lecţiilor, tnsotiie de un bo Savu şi Sandra Mihal, care se depla
rală. Iată de ce ridicarea muncii eul- şl inginerii agronomi, antrenîndu-i vele bibliotecilor comunale şl săieşii, arlă, comitelui raional de partid a dusă de învăţătorul Creangă, cu pie gat material intuitiv şi de demon sează des pînă tn cele mai îndepăr
tural-educative In rîndul ţărănimii la înfăptuirea sarcinilor propuse. recomandat comitetului pentru ad- sa „Meci la Chităoani", care a c!ş- straţii practice, au reuşit să trezeas tate comune sl sate, dtnd răspunsuri
colectiviste, la un nivel din ce tn ce oa responsabili ai cercurilor de cilit, tură şt arlă să iniţieze In perioada tigat la cel de-al IIT-lea Festival bie că interesul cursanţilor. competente la Întrebările puse de ţă
mai Înalt, potrivit multiplelor proble lunilor de iarnă un concurs al brigă nal de teatru de amatori „I. L. Cara- ranii colectivişti.
me pe care le ridică azi viaţa sa © metodă pe care biroul comite lucru ce face cn activitatea lor să fie zilor arlistice de agitaţie, care in giale", premiul II şi Medalia de ar Un tnsomnat număr de medic! şl
tului eolectlvlzat, trebuie să consti acest moment se află tn faza inter- gint. a făcut 14 deplasări in raion: ingineri din satele raionului sînt an In antrenarea intelectualilor tn
tuie o preocupare de seamă In acti tului raional de partid o foloseşte tn multilaterală şl ¦cu un continui cit eomunală şi la care au participat un la Gîrbova, Sebeş, Petreşti, Daia, trenat! la organizarea altor activităţi munca rultural-educativă, în raionul
vitatea noastră. număr de 42 de brigăzi. Răhău ete. Asemenea deplasări au culturale, ca seri de calcul, seri de noslru mai există si o seamă de lip
scopul Îmbunătăţirii activităţii «ultu mai bogat. făcut .şt artiştii amatori al «ăminu- Întrebări şi răspunsuri, concursuri suri care. de altfel, au fost scoase
Comitetul raional ’de partid Sebeş Sub îndrumarea organizaţiilor de lui cultural din Petreşti, cu montajul cine ştie cîştigă etc., toate militînd tn evidentă si in plenara comitetu
a acordat In această perioadă o aten rale, este şl organizarea periodică a Expunerea conferinţelor din ciclul partid, tn raionul nostru Îşi mai des literar „Sub biciul lui Caragiale", pentru dezvoltarea proprietăţii ob lui raional de partid din decembrie
ţie deosebită munaii eultural-eduaa- unor plenare, la care stnt Invftati un ştiinţific este o preocupare de seamă făşoară activitatea 35 formaţii corale, text prelucrat sl pus In scenă de şteşti a G.A.C. Asemenea manifes 1962. Aşa de exemplu, comitetele co
tive de masă, punînd un accent deo Important număr de Intelectuali, a organizaţiilor de partid, care au 65 echipe de dansuri, 18 formrtil in profesorul Vasile Zdrenghea. tări au loc aproape în toate comu munale de partid si organizaţiile de
sebit pe conţinutul muncii şl antre- membri de partid, «are, prin discu reuşit să antreneze la susţinerea lor strumentale, 48 echipe de teatru şi nele sl satele raionului, dar mal cu bază din Miercurea, Ludos si Drasov,
nind In majoritatea lor pe intelec ţiile purtate şl propunerile făcute, pe cei mai competenţi intelectuali numeroşi solişti vocali, instrumentişti întărirea economico-organlzaforlcă seamă tn Aooldul de Sus. Miercurea. nu s-au preocupat tn suficientă mă
tualii din raion la desfăşurarea aces aiută organul de partid în luarea ca : Duşe Ionn, Cretu Benedich, Şer- şi dansatori. a G.A.C., preocupare de bază a or* Gîrbova, Pianul de Sus, Pianul de sură pentru a atrage la viata cultu
tei activităţi. unor măsuri menite să ducă la dez bănesou Mircea, Păcurar Florin si ganizatiilor de partid, este o temă Jos etc. rală pc toţi intelectualii din sat. Tn
voltarea conştiinţei socialiste a oa alţii. Aceştia au sustiriut tn această Ţinînd eont de indicaţiile comite actuală şi importanta a activităţii Miercurea există 28 de învăţători si
In luna octombrie a anului trecuf, menilor muncii din raion. De exem perioadă cile 6-7 expuneri din acest tului raional de partid, de a se des formaţiilor cultural-artistice. Sub' în O preocupare a organizaţiilor de profesori care. dacă or fi fost antre
comitetul raional de partid a anali plu, la plenara ce a avut loc în de ciclu, eum sîn t,1 „întreaga tară un făşura activităţi culturale diferen drumarea Învăţătorului Zarnora Pavel partid o constituie sl răspîndlren cu nat! in această muncă, activitatea că
zat temeinic felul cum se desfăşoară cembrie anul trecut, profesorul imens şantier“, „Locul pămîntului în ţiale, tn raport cu specificul comu din satul Sebeşel, de pildă, a fost noştinţelor de educaţie sanitară a minului cultural ar fi fost mult mai
activitatea cultural-educativă de masă Zdrenghea Vastle, tu cuvtntul său, univers", „Viata şi moartea“ şi alte nelor şi a problemelor ce le ridică prezentată piesa „Un laz şl o poves maselor, fiind antrenate in această bogată. Sub nivelul posibilităţilor se
in raionul nostru şl a Întocmit un a arătat metodele folosite de Intelec le, care, datorită calităţii lor, au fost fiecare, şi mai ales că populaţia ra te cu haz", iar la căminul cultural activitate cadrele medico-sanitare de desfăşoară activitatea şi în comunele
plan de măsuri pentru Îmbunătăţi tualii din comuna Petreştl, «are, sub audiate de un însemnat număr de ţă ionului nostru este mixtă, organele din Dala (director Timariu Llvtul, se ia circumscripţiile sanitare comunale. Ludoş si Diaşov.
rea acestei activităţi pe perioada lu Îndrumarea comitetului comunal de rani colectivişti. Numai la conferinţa şi organizaţiile de partid au antre pregăteşte In prezent piesa „Baba Pe baza unei planificări concrete,
nilor de iarnă. partid, au avut o preocupare perma „întreaga ţară un imens şantier" au nat la viaţa culturală a satelor atlt Dochia şl brigadierul“, piese ee mili acestea susţin tn mod regulat confe Si in desfăşurarea propagandei
nentă pentru Îmbunătăţirea calităţii partieipat peste 25.000 de cetăţeni. Intelectualii de naţionalitate romtnă tează pentru întărirea economlco-or- rinţe sanitare ca „Prevenirea şi com agricole, a Invătămtntulni agricol de
Pentru a fi suprin.se cele mai efica Si a conţinutului aailvîtătit mltural- cit si pe cei de naţionalitate germa ganizatorică a G.A.C. baterea bolilor". „Vitaminele si rolul masă. mai avem incă multe de fă
ce măsuri, au fost consultaţi in educative tn rlndul maselor. Aceasta Un sprijin preţios tl adus intelec nă şl împreună au format echipe lor", „Puiem Învinge durerea fizică", cut pentru ca acestea să se ridice !a
această direcţie numeroşi intelectuali cu atlt mai mult, ai cit populaţia tualii in alcătuirea textelor brigăzi cultural-artistice care prezintă spec O bună orientare au dovedit-o ma „Zahărul, o necesitate a organismu nivelul sarcinilor actuale.
re fac parle din activul de partid lor artistice de agitaţie. Acestea tacole in ambele limbi. joritatea intelectualilor ce activează
al comitetului raional, precum si comunei este formată din muncitori oglindesc viata nouă a satului colec ca instructori de formaţii de teatru, lui" si altele. Pentru viilor, In atenţia comitetu
activişti culturali cu experienţă În La căminele culturale din Clinic, dirijori de formalii corale şl instru lui raional de partid va sta perma
delungată şi rezultate bune în mun care lucrează la fabrica de hîrtie din tivizat, contribuie la dezvoltarea en Felreşli-, Gîrbova, Reci, Apoldul de mentale, care aleg cu mult discer- De o bună apreciere în susţinerea nenta îmbunătăţire a activităţii cul
ca lor, cum stnt Iov. Bogdan Titu, Sus şi altele, activează formaţii în nămînt repertoriul, gîndindu-se întot de conferinţe cu caracter sanilar în tural-educative de masă. atranerea în
Mircea Maria, Preja Toan, Dumbra localitate şi din ţăranii «olectivişti. tuziasmului colectiviştilor pentru a limba romină si germană care pre deauna pentru ce militează acesta şl fata ţărănimii colectiviste se bucură această muncă în si mai maro m3,
vă Mibai şl alţii, rare şi-au adus zintă lunar spectacole In faţa colec care este scopul alegerii lui. medicii Breazu Octavian din Miercu sură a tuturor inteiecinaiiloT f e
aportul lor, sugerlnd diferite măsuri iar din punct de- vedere al naţiona munci mai cu spor şl a smulge pă- tiviştilor, asestea bu«urlndu-se de rea, Panaitescu Liviu din Ludos, rea formelor eficace, atractive carp
şi forme de muncă in vederea Îmbu aprecierea ţărănimii colectivisie atil Întărirea economlco-organizaiorieă Sanda Toan din Apoldul de Sus şl să contribuie la formarea omului
nătăţirii activităţii sulturale la sate. lităţilor — din romîni şi germani. mîntului roade bogate, iar pe de altă pentru interpretare cit şl pentru re a G.A.C. este strlns legală de ridi alţii, a căror expuneri sînt vil,
carea pregătirii culturale şl profe atraative. nou, luptător activ în opera de desă-
Această metodă a fost folosită şl Metode bune folosite în munca parte combat manifestările negative, pertoriul lor, axat pe preocupările sionale a ţărănimii colectiviste. In
In muncă ailtnral-e'ducntivă de la vîrştre a eonstrncitel socialismului în
culturală de către Intelectualii sa rămăşiţe ale Ideologiei vechi tn con
telor, au fost relatate si de directoa ştiinţa unor oameni. Aşa de exem
rea căminului cultural din Apoldul plu, tov. Clbu Nicolae, profesor la
de Fus, tov. Farcaş Elisabeta, de se şcoala de 8 ani din comuna Daia,
cretarul comitetului comunal de in eursul anului 1962 a Întocmit şi
partid din Vingard, tov. Munteann pus tn iaenă trei texte, iar In pre
de către comitetele comunale de loan, ţi de către alţii. zent pregăteşte un nou text — „Rai satului. acest sens stnt chemate să-şi adusă sate o contribuţie tşl aduc şl tnte- patria noastră.