Page 78 - 1963-01

ßHUMUl SOCIALISM
P | '! Cu sprijinul cetăţenilor
V\ <•’ •^"%. ‘ v'-'/X-X
1 ••: •':.. á .• UM w f iß ' .••• •' ¦•• >I
' _,V ' >, »V*\ ” w , 's' v/ .<>/
ÉÉ!!Éille lü i :i.:Ii I iiI i.mmËBmm
Postul de corespondenţi voluntari
de la laminorul de 1000 mm. comunică: Nu putem vorbi despre trans­ mal frumoasă.
Spre o calificare
mereu mai înaltă 100 tovarăşi. In prezent se fac Astfel, de ia Începutul lunii,
ultimele pregătiri de ordin prac­ plnă tn prezent, s-a coleotat şl
Ridicarea calificării la locul de tic la locurile de muncă.
muncă constituie cea mai bună
garanţie a Îmbunătăţirii muncii
colectivului, constituie chezăşia
succeselor noastre de viitor.
Sub Îndrumarea comitetului
de partid, la bluming s-au or­
ganizat cursuri speciale pentru
ridicarea calificării muncitorilor
pe locuri de muncă.
Astfel, au fost organizate
cursurile la cuptoare, linia de
laminoare, ajusta], precum şl
pentru lăcătuşi şi electricieni.
Majoritatea cursurilor slut la
lecţia 3-a. Frecvenţa muncitori­
lor este bună.
Pentru buna desfăşurare a
cursurilor s-a ales ziua de marţi
cînd nu se organizează şi alte
acţiuni: lecţiile sint predate de
către ingineri şl maiştri de spe­ 1953 inclusiv, procentul de rebut
cialitate cu experienţă în pro­ pe secţie a fost redus cu 15,6 la
ducţie şl aptitudini pedagogice. sută, iar la unele poziţii, îndeo.
Conducerea administrativă a
secţiei a elaborat atît tematica
l^itfW’Otfrşurile wde ridicare a
calificării, cit şi teme speciale
pentru fiecare maistru in parte
pe care ei le studiază conform
bibliografici şi prezintă referate
lunar în cadrul unor seminarll.
In curInd linia de laminoare
de la bluming va fi Întregită
prin Intrarea in funcţiune
a unul nou agregat. Pentru
punerea iul In funcţie au fost
pregătite din timp cadrele teh­
nice necesare.
De asemenea, au fost deschi­ marea comitetului de partid, in S70 funlculare. Au fost luate, de
«Ws**»*?Kisisvfs'xns^sxrtmtfonWHBKwwHgnMMwnwPWWwWBBHBi— —r-n rm-rn amr ri-nr — — —— iimammmmmmmmgimmmmmmmi
PE TEME EXTERNE
53iui<»««i»!i»n ri« r yggqst*t\:gaMyaa'fgig -* lt
P resiu n ile S.U.A. asupra,
C eylo n u lu i
Nu o dată s-a întâmplat ca In­
teresele monopolurilor petrolie­
re americane să determine în
mare măsură politica guvernu­
lui S.U.A. Că aşa se întlmplă o
dovedesc recentele luări de ati­
tudine ale Washingtonului faţă
de Ceylon. După cum se ştie,
Departamentul de stat a decla­
rat că incepînd de la 1 februarie
va Înceta să acorde ajutor Cey­
lonului, dacă guvernul ceylonez
nu va achita societăţilor petro­
liere americane „compensaţiile
cuvenite'* pentru naţionalizarea
proprietăţilor lor. Este vorba de
reţeaua staţiilor de distribuţie
a produselor petroliere, de re­
zervorul de ţiţei din Colombo,
ca. 3 deserveşte vasele maritime
şi de o conductă petrolieră —
toate trecute acum sub contro­
lul Corporaţiei naţionale petro­
liere din Ceylon.
Istoria dominaţie! firmelor
petroliere americane in Ceylon
este caracteristică pentru unelti­
rile monopoliştilor care încearcă
să-şl menţină Influenţa în eco­
nomia statelor Independente.
Timp de mai mulţi ani firmele
¦americane „Caltex" şi „Esso
Standard Eastern", împreună cu
firma engleză „Shell", au stăpl-
nit nestingherite piaţa ceyloneză,
bucurîndu-se în exclusivitate de
dreptul de a desface produsele
petroliere. Aceste companii fi­
xau preţuri de monopol pentru
producţia lor. Potrivit unor cal­
se şcoli de calificare pe diferite luna ianuarie a Iniţiat mai mul­ aportul ne oare locuitorii satelor
meserii ca: lamlnatorl, lăcătuşi, te acţiuni patriotice pentru co­ aparţinătoare l-au adus tn toate
electricieni şi absolvite de peste lectarea fierului vechi.
Ing. PĂDUREAN AUREI 67 tone fier vechi. In aceste ac­ ® La fabrica din Sighişoara a fost din fire sintetice. Primele cantităţi
ţoiul secţiei cuptoare
Calitatea produselor
Atenţia deosebită de care se
bucură problema îmbunătăţirii
continue a calităţii produselor
noastre este demonstrată şl de
faptul că de la începutul anului
şi plnă in prezent, procentul de
rebut continuă să se menţină
sub cifra admisă. Un alt factor
care reflectă indicele calitativ al
laminatelor este şl acela că. in
ultima perioadă nu s-a primit
nici o reclamaţie de la benefi­
ciari.
De la începutul lunii ianuarie
şl plnă în ziua de 21 ianuarie
sebl Ia schimburile conduse de
ing. Czltrom Avram şl Columban
Vasile,~nu s-~a-înregistrat nici 'un
gram de rebut. Acest rezultat se
datoreşte In bună parte şl colec­
tivului de cuptorarl care au res­
pectat cu ma! mult simţ de răs­
pundere procesul tehnologic de
Încălzire al materialului.
Icg. OLAH DEZIDERIU
tehnolog omului şî în alte lucrări din pă­
Acţiuni patriotice
Organizaţia U.T.M., sub îndru­
cule incomplete, societăţile pe­
troliere străine din Ceylon obţi­
neau anual profituri care depă­
şeau 45 de milioane de rupil
ceyloneze. După cum se vede,
aceste societăţi au o mare dato­
rie faţă de statul ceylonez.
Legea adoptată în vara anului
trecut de către guvernul ceylo­
nez, prin care se înlătura do­
minaţia companiilor petroliere
străine în Ceylon, prin preluarea
instalaţiilor societăţilor străine
de către Corporaţia petrolieră
ceyloneză, prevedea în acelaşi
timp acordarea de compensaţii
respectivelor societăţi. Pe aceas­
tă bază, Corporaţia ceyloneză
s-a adresat firmelor respective
cerlndu-le să-şl formuleze pre­
tenţiile. Firmele americane nu au
răspuns însă plnă In prezent. în
nici un fel, în locul lor acţlonînd
In schimb Departamentul de
Stat al S.U.A.
Ignorînd normele Îndeobşte
recunoscute ale practicii inter­
naţionale, Departamentul de
Stat al S.U.A. a pus de fapt Cey­
lonul în faţa unui ultimatum.
Sau va fi Intru totul de acord
cu pretenţiile monopolurilor a-
mericane, sau va fi privat de
„ajutorul** american, Aşadar în
schimbul „ajutorului" american
se pretinde Ceylonului să re­
nunţe la drepturile sale suve­
rane.
Acţiunile SJTA nu oot fi con-
şiuorg<-e (ipcît ca gn amestec în
treburile interne ale Ceylonului.
Departamentul de Stat al S.U.A.
a demonstrat încă o dată că
„ajutorul'* american este folosit
TinSrul Rumuîm
Urs este conducă­
tor auto la E. M turaie. La început erau multe de tăţeni, prin contribuţie volunta­
Tcliuc. El îşi de­ făcut. De aceea au fost începu­ ră şl prin muncă patriotică, a
păşeşte lunar nor­ te cele mai importante obiective. fost e'eotrificat întregul sat. In
ma cu S5-40 la su­ Pentru construcţia noului cămin satul Topiiţa, tn toamna anului
lă, realizînd în a- cultural cu 6 săli. cetăţenii, mo­ 1962, a fost dat tn folosinţă noul
cclaşi timp însem­ bilizaţi de depu­
nate economii de
cauciucuri. Prin bu­
na întreţinere a paş şi alţii, au
maşinii realizează prestat 2.500 ore
lunar economii la muncă patrioti­
reparaţii în medie că efeetuînd lucrări In valoare perativei, s-a reamenajat parcul
de 2.500-3.000 lei. de peste 74.000 Iei.
In fotografie:
Conducătorul auto
R. Urs se pregă­
teşte pentru o noua
cursă.
predat oţelărlei din C.S.H. peste
ţiuni s-a evidenţiat in mod deo­ organizat un centru de creaţie pen­ din noile produse au şl fost livrate
sebit organizaţia U.T.M 1 (se­ tru obiectele de menaj din faianţă. comerţului.
cretar tov. Ştefan Mihai) şi ti­
neri ca Bolea Vasile, Cosma Va.
sile, Zamfir Ioan şi alţii.
Tot in acest timp, muncitorii
din cadrul secţiei blumlng-semi-
fabricate, au pariicinat şi parti­
cipă la descărcarea vagoanelor cu
cărămidă şi la curăţirea llnîPor
de zăoadă din cadrul depozitu­
lui Peştiş.
îndrumate In permanenţă de
comitetul d9 partid, organizaţia
U.T.M şl cea sindicală organi­
zează acţiuni patriotice, ajutînd
astfel oţelarH din cadrul combi­
natului siderurgic Hunedoara.
ARMAŞU VIOSE1
Se mecanizează munca în exploatările
forestiere
Munca in exploatările forestie­
re devine mereu mal uşoară, mai
spornică. In prezent, doborltul
şi secţionatul arborilor se face
mecanizat In proporţie de aproa­
pe 50 la sută. Utilaje de înaltă
productivitate Înlocuiesc munca
dure.
Anul acesta se prevede dota­
rea întreprinderilor forestiere
cu o serie de noi utilaje printre
care 1.500 fierăstraie mecanice,
ca un Instrument In slujba Inte­
reselor marilor monopoluri- Este
lesne de înţeles Indignarea opi­
niei publice ceyloneze faţă de a-
Creierul electronic
îm potriva raţiunii
Imense slnt foloasele pe care
cibernetica le poate aduce pen­
tru uşurarea munci] omului, de
pildă., efectuarea In cîteva cli­
pe a unor calcule matematice
complicate pentru care ar fi ne­
voie de clteva săptămîni sau
luni de muncă încordată a unor
specialişti. In timp ce în ţările
socialiste cibernetica îşi arată
în întregime roadele binefăcă­
toare, se constată însă că în
America, de pildă, creierele elec­
tronice au început să fie folosite
pentru scopuri care degradează
condiţia umană sau pur şl sim­
plu pentru şarlatanie. Cum poa­
te fi altfel calificată maşina e-
lectronică pentru alegerea unui
soţ sau unei soţii ? Sau maşina
electronică care, pe baza „anali­
zării" scrisului, explică trecutul
şi prezice viitorul persoanei res­
pective ?
Uneori însă, folosirea maşini­
lor electronice de calcul în ţările
burgheze şi, în primul rînd, în
Statele Unite ale Amerîcll ţin­
teşte mal departe. Este vorba de
aplicarea acestora în domeniul
psihotebnlcii, pseudoştllnţă cu
un caracter de clasă bine defi­
nit, care pe baza răspunsurilor
la unele întrebări meşteşugite
(teste) Îşi propune să desco­
pere „aptitudinile" oamenilor.
Acestei aşazise ştiinţe 1 s-au
pus acum la dispoziţie mijloace
moderne ale ciberneticii. Se tin­
de ca întreaga populaţie a unei
ţări capitaliste să fie supusă tes­
telor de tot solul pentru a ! se
PAG. S
I î iată cultural
tn ultimii doi ani, peste 35 de acţiunile întreprinsa de sfatul înţările socialiste
locuitori din Cortej s-au mutat popular.
In case noi. De asemenea, între­ Rezultate frumoase s-au (Aţi­
gul sat a fost radioflcat. cetă­ nut tn satul Măgura. Alei in ul­ Restaurarea unui tablou al lui Tizian
ţenii, antrenaţi de deputaţi au timii doi ani a fost construit un
participat prin muncă patriotică nou cămin cultural, s-a con­ L a Bratislava te ter­ la Bratislava stereoroentgen tn do­
şi contribuţie bănească la reali­ struit o şcoală de 4 ani, Iar tn mină lucrările de res­ meniul cercetărilor de
zarea unor obiective social-cul- urma propunerilor făcute de ce­ taurare a tabloului lui In curtul lucrărilor restaurare permite să
7izian „Ecce homo“, da restaurare, a fost se stabilească cu c-
descoperit la sfîrşitul efectuată o roentgeno- xactitate autenticitatea
anului !960 in Galeria gramă <t întregii ptnzo tabloului fi toate de­
naţională slovacă din cart are dimensiunile fectele lucrării.
acest oraş.
local al şcolii de de !10,3 X 31,4 cm.
4 ani. La Săcă-
taţii Petru Su­ Din carn etu l rîmb s-a reno­ Aplicarea metodei
san, Avram Fill-
d so u ta tu iu i vat clădirea ve­ O ediţie naţională a operelor
chiului cămin
cultural şl a coo­ Iui Chop'n in Polonia
existent. Cetăţenii satului Nojag, Cu prilejul împlini­ lui Chopin“. Editarea vor apare com poziţiile
A fost dată în folosinţă noua prin cotribuţie bănească, au rii a 150 de ani de la acestei importante o-
şcoală medie ou un Internat pen­ strtns suma de 49 000 Iei, au pro­ naşterea marelui com­ pore a fost încredin­ cunoscute încă din tim ­
tru elevi. In acelaşi timp a în­ curat din surse locale stîlpi şi a pozitor polonez Fr, ţată Societăţii Freda-
ceput şi construcţia clădirii com­ fost adusă reţeaua electrică Dină Chopin, Consiliul de ric Chopin din Varşo­ pul vieţii com pozitoru­
plexului de deservire a popu­ la marginea satului. In anul Stat al R.P. Polona a via. Ediţia va cuprin­
laţiei ce va cuprinde secţii acesta tn casele lor va arde kotărît publicarea unei de în total 30 de vo­ lui, iar a doua — lu ­
„Ediţii naţionale a o- lume formate din două cră, ie care nu au fo st
perelor complete ale serii: în prima serie publicate d ecit d u p ă
de croitor'e, frizerie, cizmă­ becul electric.
rie, bufet şl localul magazi­ Particinarea In masă a cetăţe­ m oartea sa şi care în
general nu fuseseră
destinate publicării.
nului universal. Şi aloi, pentru nilor prin muncă patriotică Ia Teatrul de pantomimă din Praga
ca lucrarea să fie executată In­ construirea de noi şcoli, cămine
tr-un r'-'-’c cit mal scurt şi la culturale, electrificare, rena.rări Teatrul de pantomi­ locuri. Si astfel, pen­ Pornind de la form a
de drumuri a dus la economisi­ mă „Na Zabradli" din tru prima dată în ia­ clasică a pantom im ei
un p i cost scăzut, cetăţenii rea de 182.000 lei. Praga este cel mai ti- nuarie 1959 pe scena lui Dcbureau ei an în­
au dat un preţios ajutor, pres- năr şi in acelaşi timp noului teatru a fost văţat elem ente din
tînd sute de ore de muncă pa­ Pentru viitor sînt prevăzute a cel mai mic dintre prezentată prima sa dansurile naţionale, din
se înfăptui pe raza comunei şî cele 23 teatre perma­ premieră. arta cinem atografică,
triotică. Pentru înfrumuseţarea alte construcţii, unele din fon­ nente ale oraşului. Is­ din jocul perfecţionai
continuă a satului CerteJ, cetă­ durile statului, altele prin con­ toria lui datează nu­ Sub conducerea regi­ al păpuşilor, din fil­
ţenii au amenajat un parc, au tribuţia bănească a cetăţenilor. mai da 4 ani. După zorului Ladislav Fial-
reparat drumul dintre Certej şl Prin construirea acestor oblectî. un turneu in 1956 în ka, distins cu Premiul mele lu i J ir i T r n k a .
Nojag ve enmunia* noastră va deveni tot Franţa, unde a luat de S ta t Element Got-
contact cu arta lui twald, care este in a- Repertoriul a fost m e­
Marcel Marceau, în celaşi timp autorul ce­ reu reînnoit şi com ple­
formările ce au schimbat faţa TRATAN URSTCA anul 1958 colectivului lor mai multe librete, tat cu noi num ere,
i s-au pus la dispoziţie
comunei fără să amintim de secretarul comitetului executiv citcva mici încăperi tinerii artişti care au printre care se num ă­
pentru organizarea
«1 Sfatului popular comunal unui teatru cu 175 de ales drumul spre pan­ ră pantom im a clasică
Certej, raionul lila tomimă au început să „ în d r ă g o stit d e L u n ă “,
Noutăţi dir, industria uşoară lucreze cu mult avînt. suita „Circul“ sau pie­
sa „ In s ta ţie “.
Premiera operei „Jucătorul“ de Prokofiev
Recent, la Casa de nică a R adiodifuziunii tra în fo n d u l da aur
înregistrări muzicale şi T eleviziunii din al înregistrărilor pe
Rezultatele au şi început să apară. ® La Întreprinderea „Textila* din din Moscova a fost în­ U R.S.S., a vtn d ca d i- plăci va fi audiată in
Ele sînl concretizate prin noile ser­ Piteşti s-a terminat montajul a 413 registrată o nouă sce­ clijor pe G henadi R o j- curind nu num ai la ra­
nă din opera „Jucă­ destvenski. Această o-
vicii de fursecuri, de turnat, de li­ războaie artomnto. Prin darea lor In torul“ de Serghei Pro­ peră compusă după dio. S cen a „ru le te i“ va
chior şl altele, cu un colorii variat exploatare, productivitatea muncii kofiev, interpretată de nuvela lui Feodor Dos­
şi atrăgător şl formal modern, care creşte de aproape 4 ori, Iar calitatea marea orchestră simfo- toevski şi care va in- fi transm isă şi de pos­
an fost trimise comerţului în ultime­ textilelor obţinute aici se Îmbună­ tul de televiziune din
le săptămfnl tăţeşte. M oscova.
® La fabrica d'> tricotate ..Drapelul ® Pentru sporirea producţiei de ; .Cv:'1 S':
roşu" din Sibiu, una din unităţile ciorapi lără dungă, la fabrica „7 No­
fruntaşe pe ţară tn ramura respec­ iembrie" din Sibiu se montează noi
tivă, au fost montate de curtnd 20 maşini circulare, cu o capacitate de
de maşini moderne pentTU fabricarea producţie de 400.000 perechi ciorap)
tricoturilor de ca’ltate superioară. pe an.
Cu ajutorul acestora, colectivul fa­
bricii a realizat 40 de noi modele 8 Fabrica do trtcolaje „Tfnăra gar­
de produse din lină, din lină in dă" din Capitală a pregătit pentru
amestec cu fire sintetice sau numai anul 1963 o variată gamă de sorti­
mente noi. Colecţia prevăzută pen­
tru semestrul tntf! al anului, cuprin­
de aproape t40 de modele de scam-
polourl, jachete, veste, pulovere.
Croiala şl contextura noilor obiecte,
din care multe an şl început a îl
asemenea, noi măsuri tehnice, de produse, precum şl varietatea culo­ In studiourile „MosiHia" în timpul turnării noului iiîra „Tragedia \
organizare a muncii şl a califi­ rilor, armonios combfnate, sînt meni­
cării muncitorilor forestieri ia te să satisfacă gusturile cumpărăto optimistă", pe baza piesei cu acelaşi nume a scriitorului sovietic V. VI»- )
lin nivel mai tnalt, în scopul u- rllor. Totodată, producţia de Jaclietp
nel mai bune folosiri a utilajelor din fire sintetice voluminoase, mult i nevskL ^
şi mecanismelor. solicitate, se prevede a creşte tn se­
mestrul tntîl cu 20 la sută faţă de i IN FOTO: (de la dreapta la stingă): Artistul Borls Andreev, artista
Potrivit planului Ministerului aceeaşi perioadă a anului trecut.
Economiei Forestiere, în cursul \ Mărgărită Volodlna şi artistul V. Tlhonov.
acestui an, mecanizarea doborî- o La Fabrica de tricotaje din Ora­ -**--**¦“Hi •*>»¦*»*»¦«*» XV'*»>'** *«»^ “
dea a tncepnt Introducerea tn fabri­
tulul şi secţionatului lemnului caţie a unei colecţii de peste 100 de
urmează să atingă un indice de modele noi de tricotaje. Mat mult
de lumătate dintre acestea sSnt din
circa 56 la sută.
fibre sintetice.
(Agerpres). (Agerpres)
ceste presiuni ale S.U.A. Decla­ Mlckey Mouse?" Concluziile car® vre-o părere precizată, tn de­ gă care denunţă „Industria de
raţia Departamentului de Stat sînt trase pe baza unor aseme­ zacord sau cu totul împotriva ur­ miliarde de dolari" a pslhoteh-
se prezintă ca o încercare pre­ nea întrebări sint tot atît de mătoarelor puncte: a) nu trebuie nicii electronice. împotriva „con­
meditată de a împiedica Ceylo­ „ştiinţifice". Potrivit normelor să achiziţionezi mărfuri din ma­ diţionării" fiinţei umane cu a-
nul să-şl consolideze economia, de apreciere ale „Projet Talent", gazinele în faţa cărora se gă­ jutorul maşinilor de calcul se
să se dezvolte cu succes pe calea fiul unul om de afaceri este prin sesc pichete de grevişti; b) gu­ ridică şi scriitorul William White,
Independenţei naţionale. definiţie mai dotat dedt fiul vernul trebuie să asigure sub­ care arată In cartea sa „Organi­
unui muncitor sau funcţionar. zistenţa acelora care nu-şl gă­ sation Man“ („Omul organizat“)’
I. D. De asemenea, e considerat mal sesc de lucru; c) majoritatea a- că „pslhotehnizarea“ In masă a
verllor mari au fost strînse pe populaţiei conţine în sine ger­
inteligent acel tlnăr care pre­ căi cinstite?" Răspunsurile juste menii statului de tip poliţienesc,
feră să frecventeze o agenţie de sînt în ordine următoarele : cu subliniind că acesta este un ar­
publicitate decît un muzeu sau gument în plus pentru desfiin­
care socoleşte că gimnastica este totul împotrivă, foarte de acord. ţarea acestei metode Inumane şî
mai importantă dedt ştiinţele A da un răspuns care nu se neştiinţifice. Oamenii de rînd
determina o dată pentru tot­ umanistice sau sociale. potriveşte, înseamnă a-ţl risca protestează de asemenea împo­
deauna calităţile sau lipsa de în mod iremediabil cariera. triva metodei pslhotehnîce.
calităţi şi a îl încadrată lntr-un Abia plecat de pe băncile şco­ Curtea Supremă a S.U.A. s a
anumit grup social din care apoi lii, tinărul american se şl pome­ Iată cum se fabrică oamenii
să nu mal poată ieşi. In cartea neşte în faţa unor noi maşini în serie, conchide publicistul a- văzut nevoită să dea dreptate
electronice de a căror analiză merican amintit. Dacă se va cetăţeanului Edward van Allen,
sa „The Brain Watchers" („Su­ depinde admiterea sa într-o în­ merge pe această cale 20 de ani, care a refuzat să-şl lase fiul să
praveghetorii creierului") publi­ treprindere sau într-o instituţie întreaga populaţie a S.U.A, va răspundă Ia Întrebările unei ma­
cistul american Martin L. G-ross oarecare. Una din cele 36 de în­ fi fost analizată din punct de şini electronice, arătlnd că el
dă un strigăt de alarmă, ridieîn- trebări la care a trebuit să răs­ vedere psihotehnlc, înregistrată,
du-se împotriva acestei situaţii. pundă un astfel de tlnăr era: catalogată, împărţită pe grupe, „nu doreşte să aibă In familie o
Plnă în momentul de faţă, dez­ Ioană d-Arc“ (aluzie la întrebarea
văluie el, peste 50 milioane de „Iţi plac şerpii?" Răspunzînd transformată într-o masă amor­ despre „vocile stranii" — N. R.).
„Nu", candidatul la slujbă a fost fă uşor de manevrat. Raţiunea Asemenea luări de poziţie, tot
americani au format obiectul respins întrucît maşina de cal­ umană se împotriveşte însă în­ mal numeroase, sînt îmbucură­
unor examinări pslho-tehriice cu cul a decretat: „Aversiunea faţă cercărilor de a îl încătuşată, fie toare, întrucît ele dovedesc că
ajutorul maşinilor de calcul. A- încercările de supunere a mintii
ceste examinări încep încă de la de reptile denotă lipsă de ca­ chiar prin mijloacele „subtile" umane cu ajutorul maşinilor sint
vîrsta cea mal fragedă, ele îm- lităţi virile**. Pentru promovarea ale electronicii şl ciberneticii. O menite să dea greş.
brăcînd în acest caz un caracter în funcţii, maşinile pun între­ dovadă In acest sens o constituie
oficial. In cadrul operaţiunii bări şi- mai complicate: „Sînteţl Însăşi lucrarea lui Martin Gross R. O.
denumită ,,Proiect Talent", fi­ do acord, foarte de acord, fără — doar una dintr-o serie întrea-
nanţată de Ministerul Invăţă-
mîntulul, Sănătăţii şl Ocrotirii şşMa-iîevre tis AIVîcaw
Sociale al S.U.A., toţi elevii şi „Manevre în Africa" — sub engleză pentru a-şl Întări pozi­ că pe ambasadorul S.U.A. la
studenţii între 12 şi 18 ani sînt aceid titlu căptăminalul „Tribune Leepoldvllle drept „sfătuitor1 al
obligaţi să se supună unor „son­ des Nations" a publicat In ulti­ ţiile sale în fostele colonii afri­ său, să renunţe la politica de
mul său număr un articol pri­ cane ale ţărilor europene. In „neaderare la blocuri", să ga­
dări" ale creierului. Centrul de vind contradicţiile intre puterile acest domeniu este caracteristi­ ranteze investiţiile americane de
coordonare al acestei operaţiuni imperialiste în Africa. că activitatea S.U.A. în Congo. capital şl să Încheie cu S.U.A. un
funcţionează pe lingă universita­ Washingtonul a manifestat tratat de prietenie ş! colaborare
tea din Pittsburgh, unde maşini In prezent, este îndeobşte cu­ care să prevadă crearea în Con­
electronice de calcul IBM-7.070 noscut, relevă săptămînalul, că deosebită perseverenţă pentru a go a unor baze militare ameri­
lucrează cu viteză supersonică, în Africa, la sud de Sahara, di­ cane.
sensiunile se profilează în pri­ reuşi să dicteze legile lor în
înregistrtnd şi analizînd răs­ mul rînd ca urmare a ciocnirii Congo. Operaţia O.N.U. din Ka­ Dezvăluind „rolul conducător"
punsurile tineretului american. dintre puterile occidentale, care tanga, scrie „Tribune des Na­ pe care îl are ambasada ameri­
in lupta lor imperialistă foloseso tions", a urmat după încheierea cană în Congo, „Tribune des
Care sint întrebările „ştiinţifice" cu abilitate binecunoscuta for­ acordului dintre guvernul ameri­ Nations" scrie că hotărlrea pri­
la caro trebuie să răspundă ti­ mulă a „primejdiei comuniste". can şi Adoula (primul ministru vind dizolvarea parlanipnti'i.ij
nerii Amerioii de astăzi? Mar­ al guvernului central congolez)
tin Gro^s citează cîteva dintre Creşterea contradicţiilor Impe­ congolez a fost adop’a’S la o
ele : unele josnice, altele pueri­ rialiste, arată săptămînalul, este Pentru sprijinul pe care SU.A consfătuire la care au participat
le : „Care sînt vocile stranii pe însoţită de intensificarea pene­ 1 l-a promis lui Adoula in dome­ Adoula, generalul Mobutu, minisi
niul creării unui partid congo­ trul afacerilor Interne şi... airv*
care le auzi cînd te afli singur? traţiei americane în Africa. lez unit, „în fruntea căruia se basadorul Statelor Unite.
S.U.A. folosesc rivalitatea franco- va situa sau va fl numit el",
Ce acţiuni nedemne comit tatăl
şi mama ta? Ce părere al despre Adoula s-a obligat să recunoas-