Page 8 - 1963-01
P. 8
?AG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2496 t
ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI Cu prilejul aniversării victoriei revolujiel cubane
iii Grandioasa manifestare
de la Havana
v sa m
HAVANA 3 (Agerpres). — mate cubane care a durat a pia (4
La 2 ianuarie la Havana a avut jumătate.
km loc o grandioasă manifestare in cins Parada a fost deschisă de elevii
tea celei de-a 4-a aniversări a vic şcolilor militare. In rînduri strînsa
toriei revoluţiei cubane. şi perfect aliniate au trecut eubu-
N. S. Hruşciov a prim it pe ambasadorul U.R.S.S. a depăşit S.U.A. în ce priveşte O nouă victorie Dis-de-dimineaţă in Piaţa Revolu nitâţile de Infanterie şl marină ale
R. P. Chineze ţiei „Jose Marti“ s-au adunat mii Armatei Revoluţionare. In acest timp
producţia globală de ciment a trupelor yemenife de locuitori ai Havanei. Piaţa este deasupra tribunelor au apărut «s»
inveşmîntată de sărbătoare. Flutură cadrile de elicoptere militare ei
MOSCOVA 3 (Agerpres). — dorul Republicii Populare Chi MOSCOVA (Agerpres). TASS tone. Intr-o perioadă de nouă ani, împotriva agresorilor drapelele de stat ale Cubei. Pe zi avloane-şcoală, urmate de escadrU
TASS transmite : transmite: producţia de ciment a Uniunii Sovie durile clădirilor din jurul pieţei se le de avioane de vlnătoare ca'
neze în U.R.S.S. tice a crescut de 3,5 ori. Iar cea ame SANAA 3 (Agerpres). — află portretele lui V. I. Lenin, Fidel reacţie.
La 3 ianuarie N. S. Hruşciov, Uniunea Sovietică a produs în a- ricană cu numai 25 Ia sută. Statelor Potrivit unei declaraţii dată pu Castro, ale eroilor naţionali ai Cu
prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., A avut loc o convorbire cor nul 1962 peste 57 milioane tone de ci Unite ale Amerlcii le-au trebuit 49 de blicităţii de guvernul Yemenului şi bei. In fata monumentului lui Jose Prin faţa tribunelor ad tre*
preşedintele Consiliului de Mi ment. Ţinînd seama de datele statis ani pentru a atinge nivelul actual al transmisă la postul de radio Cairo, Marti, unde au fost instalate tribuna cut subunităţi ale artileriei antt*
niştri al U.R.S.S., l-a primit la dială, prietenească, la care a tice americane, aceasta înseamnă că producţiei de ciment, pe cînd U.R.S.S. „forţele armate ale Republicii Ye guvernamentală şi tribunele pentru aeriene, antitanc şi de clmp, unităţi
Kremlin pe Pan Ţzl-li, ambasa luat parte A. A. Gromîko, mem U.R.S.S. a depăşit S.U.A. în ceea ce a realizat aceasta în nouă ani. men au primit ordin să se desfăşoa invitaţi, se află portretele lui K. de aruncătoare de mine, puternice
bru al C.C. al P.C.U.S., minis priveşte producţia globală de ciment, re de-a lungul graniţelor Yemenu Marx şi F. Engels. mijloace motorizate, tancuri de dl*
iar în ce priveşte producţia cimen In prezent industria de ciment a lui pentru a respinge orice agresiu feri.te tipuri. Parada s-a încheiat cui
trul afacerilor externe al U.R.S.S. tului cu priză rapidă, folosit în special Uniunii Sovietice este dotată cu mori ne saudito-iordaniană. De asemenea, La tribuna oficială au luat loo t prezentarea rachetelor, cele mal mo«
ia prefabricate din beton armat, a- şi cuptoare rotative foarte puternice, declaraţia subliniază că o nouă în Osvaldo Dorticos, preşedintele Repu derne mijloace ale apărării antt«
T ra ta tiv e în tr e Ciu En-laf, ceasla este de două ori mai marc de- care nu-şi au egal in lume în ceea cercare a trupelor saudite de a pă blicii Cuba, primul ministru Fidel aeriene şl de coastă.
S . B a n d a r a n a ik e şi dr. S u b a n d rlo cit cea americană. ce priveşte productivitatea. trunde pe teritoriul Yemenului a Castro, membrii conducerii naţio
fost respinsă de trupele yemenite. nale a Organizaţiilor Revoluţionare După încheierea parăzll militar«!
PEKIN 3 (Agerpres). — cerilor externe al Indoneziei. Trebuie subliniat că în anul 1953 Anul acesta U.R.S.S. va produce Agresorii au suferit mari pierderi Integrate, miniştri, corpul de coman a avut loc o demonstraţie a oa«
Tratativele au decurs într-o au fost produse în U.R.S.S. numai 16 peste 63 milioane tone de ciment, Sn oameni şl materiale, fiind siliţi dă al armatei revoluţionare a Cu menilor muncii eubani. Sutele dai
Agenţia China Nouă anunţă că milioane tone de ciment, în timp ce din care aproape 60 la sută ciment să se retragă In panică. bei, conducătorii organizaţiilor ob mii de demonstranţi au salutat cti
la 3 ianuarie au avut loc la Pe atmosferă de prietenie. producţia S.U.A. era de 45 milidane portland. şteşti. căldură pe Fidel Castro, pa ceilalţi
kin tratative între Ciu En-lai, In aceeaşi zi, Liu Şao-ţi, pre CONFERINŢA PROFESORILOR conducători al Cubei, pe invitaţii din
premierul Consiliului de Stat al Luptele din Vietnamul de sud DE LA ŞCOLILE MEDII După salvele de tun trase in semn străinătate.
R. P. Chineze, S. Bandaranaike, şedintele R. P. Chineze, l-a pri DIN NORVEGIA de salut, a răsunat imnul naţional
primul ministru al Ceylonului, şi mit pe dr. Subandrio, ministrul Patrioţii opun o rezistenţă dirză trupelor diemlste a! Republicii Cuba. In încheiere, primul ministru al
dr. Subandrio, locţiitor al mi afacerilor externe al Indoneziei Cubei, Fidel Castro, a rostit o am»
nistrului prim şi ministrul afa cu care a avut o convorbire ami A urmat apoi parada forţelor ar plă cuvîntare.
cală.
SAIGON 3 (Agerpres). — americane din Vietnamul de sud, a SrOCKHOLM 3 (Agerpres). — M esa je! d e A nul meat a l P.C.
fost nevoit să vină la faţa locului La Stockholm îşi desfăşoară lu
Sess'unea an u ală a A s o c ia ţie i a m e r i c a n e Agenţiile de presă americane pentru a conduce direct operaţiu crările conferinţa profesorilor de la din Japonia
nile militare ale trupelor diemisto- şcolile medii. In cadrul acestei con
anunţă că în noaptea de 2 spre 3 americane. Noile întăriri trimise ferinţe participanţii au declarat că în
Suedia învăţămînlul mediu nu cores
pentru prom ovarea ştiinţei Ianuarie, forţele armate ale dicta imediat in ajutorul diemiştilor la punde cerinţelor contemporaneităţii. TOKIO 3 (Agerpres). •— rităţii In Întreaga lume, se spune în
torului Ngo Dinh Diem, comandate
NEW YORK 3 (Agerpres). — cială consacrată „consecinţelor eco de ofiţeri americani, au lansat în Poporul japonez, forţele democra mesajul de Anul nou către popor al
Luînd cuvintul la sesiunea anuală nomice ale dezarmării". delta fluviului Mekoug cea mai mare
a Asociaţiei americane pentru pro ofensivă militară împotriva forţelor tice din ţară au întîmpinat Anul nou Partidului Comunist din Japonia.
movarea ştiinţei, care a avut loc la Arătind că în cadrul forţelor ar patriotice. La aceste operaţiuni par
Philadelphia, Gerard Piei, editorul mate ale S.U.A. şl în ramurile in ticipă mii de soldaţi diemişti şi zeci indicaţiile lui Harkins nu au schim Manualele şcolare de fizică şi mate 1963 în condiţiile luptei dlrze împo In mesajul său, Partidul Comunist
revistei „Scientific American“ a re dustriei de război sînt ocupaţi in de elicoptere americane, precum şl
cunoscut puternica dependenţă a prezent 6,3 milioane de oameni şi sute de tunuri, maşini blindate ele. bat situaţia. In prezent continuă matică, au declarat ei, sînt atît de triva ofensivei capitalului asupra in din Japonia cheamă pe oamenii mun
economiei Statelor Unite de produc r.ă, în afară de aceasta, milioane de luptele de hărţuire între trupele die- învechite incit volumul cunoştinţelor iei eselor vitale şi a drepturilor fun cii să desfăşoare mai larg lupta pen
ţia de ărmament. In această ordine oameni sînt ocupaţi cu deservirea Spre surprinderea ofiţerilor ame miste şi patrioţii sud-vietnamezi. pe care le tratează corespunde nive damentale ale oamenilor muncii, ale tru zădărnicirea tratativelor japono-
de idei, Gerard Piei a declarat că acestui giup al populaţiei, un alt ricani, relevă agenţiile, patrioţii lului ştiinţei din secolul al XVIIl-lea. luptei pentru apărarea păcii şi secu- eud-coreene, îndreptate spre înjghe
„economia americană este un bol vorbitor, Emile Bonoît, profesor eco sud-vietnamezi in ioc să recurgă la
nomist la Universitatea Columbia a tactica de hărţuire, au primit lupta barea unui nou bloc militar în Ex
nav care trăieşte numai prin per subliniat că guvernul S.U.A. trpbuio deschis, opunind o rezistenţă dirză.
S c u rte ştiri — Scurte ştiri tremul Orient, să ceară cu hotărîre
evacuarea trupelor americane şi li
chidarea bazelor militare ale S.U.Av
fuzii sub forma finanţării dificitaie. să cheltuiască mari sume de bani Lupte grele au continuat ore în şir. COTTBUS, — In regiunea Cottbus, —- va veni în vizită în Statele Uni că numeroase articole şi materiale de pe teritoriul Japoniei şl al celor
Aceste perfuzii au ascuns simptome- pentru proiectele civile, urmînd să Potrivit agenţiei Associated Press, pe cursul superior al fluviulu te ale Americii. El va duce trata în care comentează greutăţile finan lalte ţări în Asia, să intensifice miş
le bolii, insă pacientul continuă să asigure plasarea in clmpul muncii peste 100 de soldaţi diemişti au fost Spree — anunţă ADN, a fost con tive cu preşedintele Kennedy, cu ciare ale ţării. Ziarele ,,l'Humanité“ carea pentru încheierea cît mai grab
(ie bolnav“. Potrivit relatărilor săp- a acelora care vor rămîne fără lucru ucişi. De asemenea, au fost ucişi strait un baraj şi un lac de acu reprezentanţi ai Departamentului de şi „Liberation“ denumesc in mod nică a unui acord eu privire la inter
tăminalului „Newsweek“, în cursul trei militari americani, iar alţi opt mulare pentru asigurarea debitului Stat, precum şi cu reprezentanţi ofi ironic noile greutăţi financiare pe zicerea armei nucleare.
sesiunii a avut loc o şedinţă spe- in cazul dezarmării. Deşi acest pro de apă necesar noilor hidrocentra ciali americani care răspund pentru care guvernul intenţionează să le
au fost răniţi. Patrioţii sud-vietns- le Luebbenau şi Vetschau. Noul lac îndeplinirea programului „Alianţa arunce asupra oamenilor muncii, aşa Referindu-se la situaţia politică in
gram de cheltuieli, a spus prof. Be- de acumulare, are o capacitate de pentru progres“. după cum reiese din proiectul legii ternă, Partidul Comunist din Japo
mozi au lovit 14 elicoptere ameri 41 milioane de metri cubi şi un de financiare pe anul 1963, drept „un nia arată că în anul 1963 sarcinile
noît, nu este pe placul unora, el bit de 100 m.c. pe secundă. PARIS. — Guvernul francez a în cadou de anul nou făcut poporului principale ale oamenilor muncii ja*
călcat din nou libertăţile sindicale francez“. ponezi rămln lupta Împotriva raţio
trebuie preferat depresiunilor. cane, care aduceau întăriri diemişti- ATENA. — Sub presiunea opiniei ale oamenilor muncii. El a anunţat nalizării capitaliste a producţiei pe
publice democrate din Grecia şi a că îi va forţa să lucreze pe func WASHINGTON. — Agenţiile de seama înrăutăţirii condiţiilor de viaţă
Ş e dinţa Consiliului Prof. Seimour Malman de la ace ior, dintre care cinci au fost dobo- cererilor tot mai pronunţate ale for ţionarii din domeniul invăţămintului presă americane anunţă că în clă ale poporului, împotriva tendinţelor
eaşi univeisitate a propus ca gu rite. ţelor progresiste internaţionale, gu public care se pregătesc ca să or direa centrului de experimentări se reacţiunii de a revizui actuala con
de Miniştri francez vernul S.U.A, să pregătească de ur vernul grac a fost nevoit să pună ganizeze la 4 ianuarie o grevă in crete a combustibilului pentru ra stituţie a Japoniei, lupta In apărarea
gentă planurile privind rezolvarea Agenţia citată relevă că, rezisten în libertate alţi 20 de deţinuţi po apărarea revendicărilor lor. chete, situată la 30 de mile sud- drepturilor democratice şt a Intere
PARIS 3 (Agerpres). — problemelor economice legate de ta patrioţilor sud-vietnamezi a fost litici greci. vest de Washington, s-a produs selor vitale ale poporului.
La 3 ianuarie, Ia Paris a avut loc dezarmare. atît de puteri.ică incit generalul LONDRA. — „Construcţiile navale miercuri noaptea o puternică ex
o şedinţă a Consiliului de Miniştri Paul Harkins, comandantul forţelor LONDRA. — Luînd cuvintul la engleze sînt ameninţate de o criză plozie. Uriaşa clădire a centrului de In mesajul său, Partidul Comunist
Cambridge, tn cadrul conferinţei care sub raportul amplorii nu poate cercetări, relevă agenţia UPI, a fost din Japonia cheamă Ia lupta pentru
francez, la care a participat preşe Asociaţiei profesorilor de limba rusă, fi comparată decit cu criza din anul complet distrusă. Datorită exploziei, crearea unul guvern democratic de
profesorul James de la Liceul din 1930 — relatează agenţia Reuter. geamurile clădirilor situate la jumă coaliţie.
dintele de Gaulle. Intr-o declaraţie In urma răscoalei câin Brunei Oxford, a declarat că în prezent tate de milă de jur-împrejurul cen
făcută presei după terminarea şedin limba rusă se predă în 600 de şcoli Societăţile engleze continuă să fie trului, au fost sparte. P ersp eeîîvele economice
din Anglia. O limbă atît de impor
ţei, Alaii Peyrefitte, ministrul infor Nelirv^te şi îndoiala în cercările tantă ca limba rusă, a subliniat Ja supuse unor presiuni crescînde din jesisor m a r a ale jărîlor occidentale
maţiilor, a arătat că obiectul princi mes, trebuie să fie predată pretu
tindeni. partea firmelor rivale străine, in iglieS în 1963
pal al discuţiilor l-au constituit acor engleze inieicsate special cele japoneze“.
durile de la Nassau, încheiate între PARIS. — După cum a anunţat la litare-industriale influente care stau NEW YORK 3 (Agerpres). —
3 ianuarie Ministerul Afacerilor Ex PARIS. — Ziarele franceze publi- tn spatele lor), Thorneycroft a anun Departamentul de cercetări eco
preşedintele S.U.A., Kennedy, şi pri LONDRA 3 (Agerpres). — Iege să-şi abandoneze interesele din terne al Franţei, Sn zilele de 21 şi ţat holărîrca guvernului de a construi nomice ale uneia dintre cele mal
mul ministru al Marii Britanii, Macmil Corespondeulul din Londra al a- regiunea Brunei, sau din nordul insu 22 ianuarie, cancelarul Germaniei C r a: area c suplimentar în următorii doi ani 20 mari societăţi de publicitate ame
lan, precum şi propunerile făcute de genţiei United Press International re lei Borneo". După cum se ştie, aceste occidentale Adenauer va vizita Pa de bombardiere „Auro-Vulcan-B-2“, de ricane, „McGraw-Hill", a dat pu
preşedintele Kennedy generalului de latează despre încurcătura care dom teritorii urmează să fie înglobate în risul unde va duce tratative cu pre ale a continua producerea şi perfecţiona blicităţii un raport cu privire la
Gaulle în problemele politicii nuclea neşte in cercurile din Ministerul Bri Federaţia Malayeză a cărei constitui şedintele Franţei, de Gaulle şi cu perspectivele economice ale ţărilor
re. In legătură eu aceasta, a decla tanic al Coloniilor în legătură cu si re se pregăteşte de mai multă vre membri ai guvernului francez. LONDRA 3 (Agerpres). — occidentale industrializate tn anul
rat Peyrefitte, guvernul francez a ho- tuaţia creată în urma răscoalei din me la Londra. Insă, atît în teritoriile Creşterea continuă a cheltuielilor 1963. Potrivit concluziilor raportu
tărît să informeze guvernul S.U.A. Brunei. „Recenta revoltă din Brunei menţionate mai sus, cit şi în regiunea NEW YORK. — După cum a anun militare ale Angliei — iată ce preves lui, evoluţia economică In acesta
că va continua „eforturile în vederea — scrie corespondentul — a dat naş Sarawak, populaţia şi-a exprimat teşte întîlnirea care a avut loc între ţări, „apare mai puţin favorabilă In
creării forţei sale nucleare proprii". tere Ia îndoieli serioase in legătură cu protestul împotriva acestor planuri ţat Departamentul de Stat al S.U.A., membri influenţi ai Comitetului pen 1963 decît în anul 1962“.
Ministrul francez a adăugat că Fran posibilitatea aplicării rapide a pianu şi manifestaţiile de împotrivire şi re tru problemele militare ale fracţiunii
ţa nu intenţionează să abandoneze lui de integrare a acestui teritoriu în voltele împotriva regimului colonia la 3 ianuarie noul preşedinte al
eforturile făcute pînă acum şi că po Federaţia Malayeză“. La Londra, adau list au creat aici o situaţie care Ia
ziţia guvernului francez faţă de pro gă ziaristul american, se afirmă Sn Londra este considerată, după cum
blema unei forţe de şoc nucleare
Republicii Dominicane — Juan Bosch parlamentare a Partidului conservator rea rachetelor nucleare „Blue Steel“ „Problemele principale ale lumii
multinaţionale rămîne neschimbată. continuare că Marea Britanie „nu înţe- scrie corespondentul, „Nestabilă". şi Peter Thorneycroft, ministrul de si totodată de a realiza noi rachete (în raport se vorbeşte numai des
război. Comentatorul pentru proble nucleare pentru bombardierul englez pre puterile occidentale — ca S.L! A.,
STADIUL ACTUAL specia1 nemulţumiţi de faptul că cre mele militare al ziarului „Daily He de tip „TCP-2“. Anglia, Franţa, R. F. Germană —
ditele S.U.A. acordate guvernului de rald“ arată că tn urma discuţiilor N.R.), continuă «ă fie inflaţia şi ba
AL PROBLEMEI CONGOLEZE Ia Leopoldville (care au atins 5 mi purtate cheltuielile militare ale gu Aceasta înseamnă că, în afara ce lanţele internaţionale de plăţi" —
liarde franci belgieni) sînt condiţio vernului englez vor creşte şi mai lor 300-400 milioane de lire sterli se spune în raport. Se indică, de
Situaţia din Congo care a ţinut în trimiterea în Congo, la puţin timp du buie însă să lase impresia că ele şi-ar nate de achiziţionarea de Către acest mult, asemenea, că, după toate probabi
guvern a unor mărfuri americane. Da ne care, după părerea ziarelor, vor lităţile, ritmul de dezvoltare a eco
repetate rînduri afişul în cursul anu pă aceea, a generalului Truman, în fi schimbat dintr-o dată poziţia şi că că înainte Belgiei îi revenea între 30 După cum relatează ziarele, pentru fi cheltuite de Anglia pentru construi nomiei Statelor Unite va fl mal lent
şi 35 la sută din importul congolez. a satisface pe criticii din rindurile a- anul acesta decît al altor ţări occi
lui 1962, a cunoscut spre sfîrşitul a- sărcinat să aprecieze, chipurile, ne acţionează în favoarea intereselor în 1962 acesta s-a redus la 15 la sută. ripii drepte a partidului conservator rea submarinelor şi înzestrarea lor dentale. Şi In celelalte ţări occiden
(şi, după cit se pare, cercurile mi- cu rachete americane „Polaris“, con
cestui an o evoluţie rapidă. In urma cesităţile de material militar ale for poporului congolez. Ca şi pină acum, In acelaşi timp, grupurile politi- tribuabilul britanic va fi nevoit să tale, se subliniază In raport, se vor
co-financiare sprijinitoare ale lui TipografSI dsn New York
acţiunilor provocatoare ale jandar ţelor O.N.U, în Congo. Un prim re Statele Unite ale Americii acţionează Chombe atacă şi acţiunile O.N,U. facă noi sacrificii financiare pentru preciza în cursul anului „tendinţe
Săptâffiînalul britanic „Sunday Tele eorciinuă cu hoîărîre mărirea profiturilor fabricanţilor de inflaţioniste“.
graph1 consideră ocuparea centre arme.
lor katangheze ca fiind „o demon greva
meriei lui Chombe împotriva trupelor zultat al misiunii lui Truman a fost pe linia sprijinirii propriilor lor in straţie de forţă periculoasă şi lipsi
tă de răspundere“, iar ziarul francez NEW YORK 3 (Agerpres). —
O.N.U. din Katanga, acestea au dai anunţul dat publicităţii la Washing terese. Semnificativă în această pri „Le Figaro“ scrie că aceasta repre Agenţia UPI anunţă că la New
zintă „o răsturnare a politicii York continuă greva muncitorilor ti
o ripostă energică. In scurt timp, re ton că S.U.A. vor livra unităţilor vinţă este suspendarea pe trei luni O.N.U". Se ştie că atît timp cit uni pografi de la cele nouă mari ziare,
tăţile O.N.U. din Congo se mulţu începută la 8 decembrie. încercările
zistenţa detaşamentelor lcatangheze O.N.U. din Congo o cantitate de ma de către gruparea Adoula-Kasavubu miseră cu simplul rol al unui spec proprietarilor ziarelor de a pune ca
tator pasiv la evenimentele din păt grevei n-au reuşit, întruclt mun
din Elisabethville, capitala statului terial militar, inclusiv vehicule blin a parlamentului congolez, care în ul această ţară, aceleaşi cercuri nu au citorii tipografi sînt hotăriţi să nu
avut nimic de obiectat, ci dimpotri renunţe la nici una din revendică
marionetă al lui Chombe, a fost în- date pentru transportul de trupe şi timul timp formulase puternice cri vă elogiau întreaga „operaţiune“ rile lor. Sindicatele muncitorilor şi
O.N.U. funcţionarilor de la redacţiile celor
frîntS, oraşul aflindu-se în momentul autocamioane militare. tici Ia adresa politicii net proame- nouă ziare, sprijină revendicările
Actuala desfăşurare a situaţiei din tipografilor.
de faţă în întregime sub controlul Căutînd să se substituie O.N.U. ricane a grupării amintite. Reducerea Katanga, subliniază ce rol impor Directorii ziarelor newyorkezo au
tant revine misiunii O.N.U. in Con fost sprijiniţi în efortul de a pune
forţelor O.N.U. Importantele baze ale din punct de vedere militar, S.U.A. îşi Ia tăcere a acestui principal for, prin go. Nu este un secret că oscilaţiile capăt grevei de primarul oraşului
manifestate în repetate rînduri de New York, Robert Wagner. Acesta
lui Chombe de la Kamina şi Kipushi continuă totodată acţiunile pentru a care poporul congolez îşi putea face această misiune au provocat o se s-a întîlnit cu reprezentanţii proprie
rioasă doză de neîncredere în rin- tarilor de ziare şi muncitorilor ti
au fost, de asemenea, ocupate. Un alt auzit glasul, a intervenit la scurtă pografi dar, după cum a declarat el,
durile opiniei publice internaţiona „nu a putut determina nici o schim
centru important de rezistenţă al se- vreme după întrevederile dintre ge le. Aflată actualmente în faţa unui bare a poziţiei celor două părţi".
dublu pericol — pe de o parte, în
cesioniştilor, oraşul Jadotville, se află I om eotaS . 1 neralul Truman şi Adoula, ceea ce a cercările S.U.A. de a obţine un rol în Peru: CIOCNIRI ÎNTRE
încercuit. determinat pe mulţi observatori să preponderent în cadiul comanda
mentului O.N.U. în Congo, pe de GREVIŞTI Şl POLITIE
Rapiditatea cu care forţele O.N.U. facă o apropiere logică între ele. altă parte presiunile anglo-franco-
beigiene de a se pune capăt imediat LIMA 3 (Agerpres). —
au scos în mod practic din luptă Dacă pînă nu de mult cercurile operaţiunilor' militare împotriva Iui Pe plantaţiile de trestie de zahăr
Chombe, — misiunea O.N.U. trebuie de pe coasta de nord a statului Pe
majoritatea unităţilor jandarmeriei lua locul monopolurilor anglo-franco- occidentale se străduiau să păstreze ru continuă greva generală a peste
să ducă la capăt acţiunile începute 3.000 de muncitori declarată in urmă
lui Chombe demonstrează că dacă mi belgiene, care sînt în prezent prin măcar aparenţa „solidarităţii atlanti şi să lichideze secesiunea katan- cu 20 de zile. De la 1 ianuarie au
gheză, contribuind astfel Ia resta început ciocniri singeroase între gre
siunea O.N.U. în Congo ar fi dat de cipalul exploatator al bogăţiilor con ce" în problema Congoului, actual bilirea unităţii Congoului. In mo vişti şi forţele poliţieneşti care au
mentul în care această etapă ar fi intervenit pentru a pune capăt grevei.
la început dovadă de fermitate pe li goleze. Monopolurile americane, pe mente reprezentanţii cercurilor de a- atinsă, foate trupele străine de pe In semn de protest împotriva repre
teritoriul congolez trebuie să fie siunilor poliţieneşti greviştii au incen
nia aplicării rezoluţiilor Consiliului de o parte, şi cele anglo-franco-bel- faceri şi politice engleze, franceze şi retrase, rezolvarea problemelor in diat plantaţiile din departamentul
terne ale acestei ţări urmînd să re Lambayeque. Muncitorii de pe alte
de Securitate, secesiunea provocată giene, pe de alta, acţionează, după belgiene îşi exprimă deschis nemul vină congolezilor înşişi şi nu dife plantaţii din împrejurimile departa
ritelor grupări monopoliste care îşi mentului amintit ati declarat greve de
de Chombe ar fi luat de mult sfîrşit. cum este bine ştiut, prin intermediul ţumirea faţă de acţiunile Statelor U- dişpută interesele pe socoteala po solidaritate,
porului congolez
Aplicarea în continuare a unor mă politicienilor locali: in timp ce S.U.A. nite. Oficiosul conservator britanic
R. CĂPLESCU
suri energice din partea forţelor mizează pe Adoula, grupul monopo „Daily Teîegraph“ publică un articol comentator Agerpres
O.N.U. ar juca, de asemenea, un rol list rival îl sprijină, In primul rind, pe un ton violent în legătură cu po
de seamă in rezolvarea spinoasei pro pe Chombe. Situaţia se complică şi ziţia americană în problema katan-
bleme lcatangheze. Opinia publică in prin aceea că există şi în S.U.A. gheză: „Iată-ne ajunşi intr-o fază de
ternaţională, care a salutat atitudinea cercuri influente, al căror exponent cisivă a relaţiilor anglo-americane,
manifestată în ultimele zile de mi este senatorul Dodd, care se pro scrie ziarul. Interesele celor două ţări
siunea O.N.U., cere excluderea ori nunţă în favoarea lui Chombe (aşa- nu sînt paralele... Statele Unite îm
căror manifestări de „indulgenţă“ fa zisul „lobby katanghez"). Planul ping Anglia spre o abdicare în Afri
ţă de Chombe. O.N.U. pentru Congo de inspiraţie a- ca pe plan politic şi economic. Faţă
Un element caracteristic al situaţiei mericană a reprezentat o înţelege de aceasta, afacerea de la Abadan
actuale din Congo ii reprezintă încer re temporară intre aceste interese („Daily Teîegraph“ se referă la în
cările S.U.A. de a-şi crea o poziţie contradictorii în sensul că, recunos- cercările din deceniul al cincilea ale
militară proprie în Congo, menită să cînd lui Adoula dreptul de a condu monopolurilor americane de a lua
consolideze manevrele de preluare a ce o federaţie congoleză, în care să lecui celor britanice in exploatarea
controlului în această ţară. Incercînd intre şi Katanga, căuta totodată să îl resurselor petrolifere ale Iranului —
să justifice aceste încercări într-o menţihă şi pe Chombe. Manevrele a- N.R.) reprezenta un simplu joc de
declaraţie făcută cu puţin înainte de cestuia din urmă, care la ordinele societate puţin costisitor“.
sfîrşitul anului 1962, Chester Bowles, protectorilor săi nu şi-a respectat pro Un ton similar este adoptat şl în
s-a referit fără ocolişuri, ca la o po misiunile în ce priveşte împărţirea cu paginile presei belgiene. Ziarul bel
sibilitate concretă, la trimiterea de guvernul Adoula a veniturilor socie gian „Le Soir“ scrie astfel că întregul I X -, JSm ¦
trupe americane în Congo pentru a tăţii Union Miniere, au dus la rupe complex al politicii americane din In Spania Iul Franco — ţara fără soare.
preveni o „răsturnare“ comunistă. A- rea acestei înteleaeri temporare. Locuinţe în localitatea Larado de pe coasta nordică a Spaniei.
Congo este îndreptat spre „distruge
genţi'le de presă au făcut o legătură Faptul că S.U.A. şi-au retras pro rea poziţiilor economice ale Belgiei".
directă intre declaraţia lui Bowles si tecţia acordată lui Chombe nu tre Oamenii de afaceri belgieni sînt, in
Redacţia si administraţia ziarului :str. 6 Martie nr, 8, Telşfon: 188, 189, 75. 674. laxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.Ţ.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiaarul; întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.