Page 80 - 1963-01

mulsocialismuluiM$L8?'Á® Sfii?' «A« fAffiÉ,ÜMTÍ-VXÍ

Anal XV. Nr. 2515 Stmbătă 26 ianuarie 1963 pagini 20 bani

Toată atenţia învăţămîntului Oameni de nădejde
agrozootehnic de masă! os/OO&OQGOOOQq
>ooooo<xxx
16 ianuarie 1963. O 'de mişcare al staţiei rcle telefonice rupte O
din cauza viscolului o
1'dată cu lăsarea nopţii Simeria.

fi viscolul a început Ajungind aici elec­ puternic. q

Din ultimele situaţii statistice În­ desfăşurarea învăţămîntului agrozoo­ să se înteţească. Ză­ tromecanicul Cornel iSus pe vîrfurile stil- O
pada viscolită începea Bădica, Umorii Ion pilor de telegraf mun- $
tocmite de consiliile agricole raiona­ tehnic de masă cu durata de 3 ani. Se să se strângă pe anu­ Trufaş, Sabin T udo- ca lor nu a fost de- O

le, privind desfăşurarea învăţămîntu- constată însă aă nu peste tot comite­ mite locuri. Pe traseul sin fi Dumitru Iftoc loc uşoara. Cu centura o

lui agrozootehnic cu durata de 3 ani, tele executive ale sfaturilor populare liniei ferate, firele de au rămas tare heliniş- de siguranţă fi scări- <s

reiese că în unele unităţi agricole, raionale, orăşeneşti şl comunale, or­ telegraf fi telefon au tiţi deoarece la aceas­ (ele de la picioare în- Y

această activitate se desfăşoară Ia un ganele tehnice agricole au aplicat început să şuiere. Tre­ tă oră nu mai aveau fipte în stilp, înfrun- 6 M u n c ito r i i N ic o la e 1MOfţa ţ i Y ţr s tle P r ic o p d i n s e c ţi a v o p s i t o r i e a î n t r e p r i n d e r i i ,,S e b e ş u l"

nivel necorespunzător. aceste instrucţiuni. In unele sate se cuse de miezul nopţii. nici un tren spre De­ tînil viscolul fi gerul L d in S eb eş s în t fr u n ta ş i In p r o d u c ţie . D a to r ită bunei, o rg a n iză ri a lo c u lu i de m u n că c it şi a co n ­
tro lu lu i m in u ţio s al calităţii, su b sta n ţelo r coloran te îşi d ep ă şesc siln ic plan u l ăe p ro d u cţie cu cile
In cele 411 cercuri de Invăţămînt obişnuieşte ca problema mobilizării La sectorul telefonic al va. Ce era de făcut ? au reuşit ca în mai g 12 la su tă , ex ecu tin d în acela şi tim p o v o p sire de c a lita te bună.
agricol, care funcţionează în regiu­ cursanţilor la lecţii să fia lăsată pe secţiei C.T.4 Simeria Deranjamentul trebuia puţin de două ore să
lucrul se desfăşura restabilii imediat spre restabilească deran­ IN F O T O G R A F IE : T o v a r ă ş ii N ico la e M oga şi V a sile P ric o p la locu l de m u n că .
nea noastră, pină in ziua de 24 ianua­ seama lectorilor, iar în alte părţi co­
rie a.c„ numai 234 erau. cu lecţiile la lectiviştii vin la cursuri dar nu se normal, cînd deodată a nu se provoca per­ jamentul. Foto i V. ONOIU
la repartitor s-au sem­ turbaţii in bunul mers Cu asemenea oa­
zi. prezintă lectorii. nalat deranjamente la al serviciului. Văzîn- meni de nădejde sec-

Destul de anevoios se desfăşoară Datoria cadrelor care au primii sar­ firele telefonice. La du-Ie frământarea, cei ţiu se poale mândri, L TELEGRAM E
Snvăţămîntul agrozootehnic în cercu­ cina să conducă aceste cercuri este centrala telefonică a- de la mişcare le-au iar exemplul lor in )
rile de pe raza raionului Orăştie un­ de a se prezenta în faţa cursanţilor numite becuri nu se sărit in ajutor fi cău­ muncă a fost urmat \

de, din cercurile existente, numai 17 bine pregătiţi, de a face expuneri mai aprindeau fi fă­ tând toate posibilităţi­ de întregul colectiv fi y Excelentei Sale Excelenţei Sale
sînt cu lecţiile la zi, iar la 11 nu s-a clare, atractive, folosind în acest scop când verificarea cu a- le le-au pus la dispo­ datorită bunei organi- L
Dr.SÂRVAPALLl RADHAKRISBNAN Domnului JÂWAHARLAL NEELRU
predat încă nici 50 la sută din lec­ material didactic. Expunerile vii, julorul aparatelor s-a ziţie o locomotivă izo­ zări prin stabilirea de L
ţiile planificate. La gospodăriile agri­ concrete, comentate cît mai explicit constatat locul deran­ lată cu care s-au de­ posturi fixe f i ,perna- C Preşedintele Republicii India primul ministru al Republicii India
jamentelor care se plasat la staţia Deva. nente s-a reuşit ca în X
cole colective din Romos, Vaidei, Şi- atrag oamenii, le stimase interesul, găsea între staţiile In urma controlului ciuda intemperiilor $ NEW DELHI NEW DELHI
Cu prilejul celei de-a XtlI-a aniversări a proclamării
bot şi altele s-au predat abia 5-6 lec­ îi fac pe cursanţi să vină singuri, la făcut s-a constatat că atmosferice chiar în X Republicii India, in numele Consiliului de Stat, al po­ Cu prilejul sărbătorii naţionale a Indiei, transmit
porului romîn şi al meu personal, adresez Excelenţei Excelenţei Voastre călduroase felicitări din partea gu­
ţii, cu toate că în situaţia trimisă la 1 cercuri. Aportul lectorilor la acţiunea Deva fi Brănifca. Voastre cordiale felicitări şi urez marelui popor indian vernului roinin şi a mea personal şi urez poporului in­
consiliul agricol raional au fost ra­ de mobilizare este incontestabil mai Imediat au fost a- defectul s-a produs în­ cazul cînd, sc iveau de- y prieten fericire, prosperitate şi pace. dian prieten noi succese în dezvoltarea paşnică a tă­
ranjamenlc ele să fie c, rii sale, prosperitate şi progres.
portate peste 10 lecţii predate. mare dacă se ţine seama de cele a- nunţaţi liniarii de la tre staţia Brănifca fi restabilite imediat. x Păslrind o vie amintire despre vizita Întreprinsă in
posturile fixe care Ilia-Cîmpuri Surduc. minunata dumneavoastră ţară, îmi exprim încrederea că Sînt încredinţat că relaţiile de priclenie şi colaborare
In gospodăriile colective de pe ra­ mintite mai sus. Mobilizarea însă, nu Imparţindu-se cile doi EMIL CREŢU C dintre Republica Populară Roniînă şi Republica India se
za oraşului regional Hunedoara, nu­ trebuie lăsată numai pe seama lec­ prietenia şi colaborarea multilaterală romîno-indiană se
mai 3 cercuri sînt cu lecţiile la zi, torilor. Consiliile de conducere de înarmaţi cu sculele fi in staţia Brănifca fi impiegat de mişcare X vor dezvolta continuu, în avantajul ambelor popoare,
iar în 3 s-au predat sub 50 la sută G.A.C. şi comitetele executive ale vor dezvolta continuu, spre binele ambelor noastre po­
din material. In satele Leiese, Lin- sfaturilor populare, au sarcina de a materialele necesare se Ilia au început să în­ staţia C.F.R. g poare şi al înţelegerii internaţionale. in interesul apărării păţii şi al promovării colaborării
gina, Bunila şi altele, lectorii nu s-au acorda cea mai mare atenţie acestei internaţionale.
mai prezentat de cîteva săptămîni în probleme. Organizaţiile de bază au îndreptară spre biroul locuiască fi să lege fi- Simeria 1! c GHEORGHE GHEORGI1IU-DEJ
faţa cursanţilor. sarcina de a antrena organizaţiile Preşedintele Consiliului de Stal al ION GHEORGHE MAURER
iJ.T.M. şi comisiile de femei în mun­ <XX»<>0<XXX>0000.00000'C>OCkX>OOC>00000<XX>0<>C<XX/> 00«^o4>AO<V.> Preşedintele Consiliului de Miniştri ai
Organele agricole din raionul Brad, ca de mobilizare a colectiviştilor la Republicii Populare Romîne
în urma semnalelor presei, în loc să cercuri. ŞTIRILE ZILEI Republicii Populare Romîne
ia măsuri concrete şi eficace pentru
îndreptarea situaţiei nesatisfăcătoare Există numeroase forme de a ex­ Pentru ocrotire® trodus iluminatul fluorescent. Prin ftA L M s Să manifestăm mai multă grijă
a învăţămîntului agrozootehnic, au plica oamenilor necesitatea frecven­ sănătăţii aceasta se realizează o iluminaţie
întocmit şi continuă să întocmească tării cu regularitate a cursurilor agro­ mai puternică, apropiată de cea a 'á40téM m .: faţă de gospodărirea furajelor
situaţii eronate, pe care le comunică zootehnice. In adunările populare, la oamenilor muncii zilei. Fireşte, o dată cu aceasta lu­
apoi consiliului agricol regional. Ast­ căminul cultura], în convorbirile agi­ crul va fi mai spornic. De aseme­ Condiţiile de climă din anul trecut au diminuat în fi
fel, ing. Mircea Oprişa, a raportat tatorilor, în adunările generale ale In anii regimului democrat-popu­ nea, se realizează şi o importantă bună măsură producţiile de furaje, au creat unele greu­ a tuturor colectiviştilor care muncesc în sectorul zoo­
că la cercul agrozootehnic ce-şi des­ G.A.C. etc. trebuie explicat oameni­ lar, în Valea Jiului s-au obţinut tăţi unităţilor agricole in privinţa asigurării bazei fu-
făşoară activitatea la G.A.C. din ora­ lor că participînd cu regularitate la în domeniul ocrotirii sănătăţii oa­ economie de energie electrică. rdjete necesară animalelor \in perioada de stabulaţie. Ítehnic, este să folosească cît mai economicos furajele
şul Brad, s-au predat 13-14 lecţii, iar cursuri îşi îmbogăţesc nivelul de cu­ menilor muncii, realizări de sea­ R. HUMIŢA Tmtji, acolo unde a existat preocupare, unde au fost de care dispun, să ia atitudine hotărîlă împotriva risi­ t
în realitate nu s-au predat decît 6 noştinţe profesionale, pot aplica pe mă. Numărul unităţilor sanitare a corespondent folosite cu chibzuinţă toate sursele de furaje, gospo­ pei de furaje, astfel încât cu ceea ce există in prezent,
lecţii. Destul de defectuos decurge baze ştiinţifice regulile agrozootehni­ crescut de 9 ori faţă de 1938. Au
învăţâmîntul şi la G.A.C. din satul ce pentru a spori producţia vegeta­ fost înfiinţate 17 circumscripţii sa­ Spaeiaeol cu piesa dăriile colective au asigurat cantităţi corespunzătoare de să se asigure o hrănite corespunzătoare fi cit mai ra­ *
Ociu, unde nu s-au predat decît 2 lec­ lă şi animalieră care, implicit, duce nitare urbane şi 4 circumscripţii ţională a animalelor pînă cel puţin la inceputuj lunii
ţii, iar la G.A.C. din Sălişte (lector !a creşterea bunăstării lor materiale. rurale. A luat fiinţă o secţie T.B.C. „Zambilica e martoră" hrană pentru animale, fi de bună calitate. Altele însă
medic veterinar Ioan Aldea) numai De mare importanţă este şi felul cum şi cinci sanatorii de uoapte. La tmai. /
4-5 lecţii. consiliile agricole raionale îndrumă şi Lupeni şi Petroşani a luat fiinţă In cadrul căminului chitural din sa­ au asigurat doar minimul de furaje necesare. Pentru a cunoaşte felul în care se preocupă condu­ /
controlează activitatea cercurilor a- cite o maternitate. Faţă de 1938 lul Tirnava, raionul Ilia, s? desfăşoară cerile unităţilor agricole de această problemă, redacţia
Făcind o privire de ansamblu asu­ gricole. Atunci cînd tovarăşii de la cînd în Valea Jiului existau doar o activitate culturală bogată, De cu- Principala sarcină ce stă acum în faţa conducerilor ziarului nostru a organizat un raifl-anchetă în gospo­ t
pra felului cum se desfăşoară invâ- consiliile agricole raionale fac de­ 17 medici, numărul lor se ridică rind, formaţiile de teatru, dansuri dăriile colective (lin raionul Orăştie.
ţâmîntul agrozootehnic de masă în plasări pe teren să se documenteze in prezent la 175, iar al cadrelor populare şi brigada artistică de agita­ unităţilor agricole, a organizaţiilor de partid de aici,
regiunea noastră, rezultă că situaţia bine asupra felului cum se desfăşoa­ ţie au prezentat un frumos program lată cîteva din constatările făcute cu acest prilej.
nu este satisfăcătoare. medii sanitare a crescut de la 32 artistic. A plăcui îndeosebi piesa de
ră învăţămîntul agrozootehnic, să teatru prezentată cu acest prilej, inti­ € h g rijă d e bunii g o sp o d a ri nind astfel nefolosite. Cu toate că
In raionul Alba, numai 9 cercuri participe la cursuri, să spună lec­ cîtc erau în 1938 la 659 în prezent. tulată „Zambilica e martoră". Dintre tehnica preparării nutreţurilor gro­
sînt cu lecţiile la zi. In satul Beldiu, torilor şi colectiviştilor părerile des­ interpreţi s-au remarcat tinerii Matei Paralel cu creşterea efective­ s-a stabilit următoarea raţie zilnică : siere este bine cunoscută la această
bunăoară, au fost predate pînă în pre­ pre felul cum s-a desfăşurat predarea, R. BALŞAN Petru, Matei Ecaterina, Ursa Maria lor de animale colectiviştii din 20 kg. siloz, 2—3 kg. concentrate, 5 gospodărie, nu s-au luat măsuri pen­
zent numai 7 lecţii, iar la cercul vi­ dind în acelaşi timp şi recomandă­ corespondent şi Dobrei Ion. Spini s-au preocupat cu grijă şi kg„ fînuri şi 5 kg. nutreţuri grosiere.
ticol din Cricău (lector tehnician Ana rile necesare. de asigurarea furajelor necesare. Din tru punerea ei în practică. Rău este
Comănici) nu s-a predat nici o lec­ Condiţii de muncă In viitor formaţiile artistice ale că­ cauza secetei însă, în anul trecui nu Pentru animalele neintrate în pro­
Organele şi organizaţiile de partid minului cultural „Tudor Vladhnirescu" s-au putut produce cantităţile de fu­ ducţie, această raţie a fost redusă la că lipsurile semnalate mai sus se
ţie trebuie să-şi îndrepte atenţia în mod tot mai bune din satul Tîrnuva vor prezenta pro­ raje planificate. Cu toate acestea, jumătate. De asemenea, pe lîngă frun­
deosebit asupra conţinutului şi efica­ grame şi în satele din raion printre după cum ne spunea tov. Angheluş zare, s-a avut grijă ca din hrana petrec şi sub ochii îngrijitorilor de
La Ilia numai 13 sînt cu lecţiile la cităţii lecţiilor, asupra felului cum se Pentru îmbunătăţirea condiţiilor care Brănişca, Boz, Sulighete şi altele. Căndroiu, preşedintele gospodăriei oilor să nu lipsească concentratele
zi. La 4 din cele 11 cercuri de meca­ face mobilizarea la cursuri. Se impu­ de muncă, în secţia vagoane a A- colective, printr-o bună gospodărire şi fînul de bună calitate, deoarece animale Alexe Loga, Simion Todo-
nizare existente în regiune au fost ne deci, o preocupare mai multila­ TOMUŢA TRAIAN a nutreţurilor existente s-a asigurat acum ele - intră în perioada fStări­
predate abia 4-6 lecţii (exemplu terală, mai sistematică a organelor telierelor R.M.R, Simeria s-a in- corespondent o hrănire corespunzătoare a fiecărei lor. ran, Iosif Tomoşescu şi alţii, care au
G.A.S. Călan, G.A.S. Petreşti, S.M.T. şi organizaţiilor de partid faţă de o bună experienţă în creşterea ani­
Orăştie). desfăşurarea învăţămîntului agrozoo- O seară la căminul cultural categorii de animale pe întreaga pe­ întocmirea unor raţii judicioase, malelor.
tehnic de masă. rioadă de, stabulaţie (pînă în luna administrarea lor la ore fixe dă po­
Instrucţiunile elaborate de Consiliul La căminul cultural din Jieţ, oraşul de tineri şi vîrstnici, cunoscuţi spec­ mai cînd se va trece la furajarea a- sibilitate colectiviştilor să obţină zil­ S .M .T . O ră ş tie
superior al agriculturii au dat din regional Petroşani, se desfăşoară o ac­ tatorilor şi din alte spectacole. nimalelor cu secară-masă verde şi nic în medie o producţie constantă
tivitate cultural-educativă bogată. lucernă). de cîte 7-8 litri lapte pe cap de vacă poate şi trebuie
timp indicaţii precise cu privire la A. DAVID Muncitorii, ţăranii şi intelectualii de Programul artistic începe. Intii se furajată. îngrijitorii de animale, ţi- să ajute!
aici sprijină acţiunile căminului cul­ prezintă brigada artistică de agita­ Pentru a asigura o folosire cit mai nind seama de sfaturile primite de
Tot mai puţine rebuturi tural şi participă cu interes la ele. ţie. întregul text prezentat de brigadă economicoasă a furajelor, la începu­ la brigadierul zootehnic Ioan Roman La gospodăria agricolă colectivă din
scoate in evidentă transformările ca­ tul lunii noiembrie, cînd animalele şi aplicînd în practică cunoştinţele satul Aurel Vlaicu, de la încăput s-a
La secţia sculărie a Fabricii chi­ exemplu, procentul de rebut a scă­ ...E seară. Sala căminului a devenit re au avut loc în satul Jieţ, în viaţa au intrat- în stabulaţie, la indicaţia acumulate la cercul agrozootehnic a- manifestat o mare grijă fată de fo­
mice din Orăştie lucrează un colec­ zut de Ia 1 la sută cît este admis, la neîncăpăloare. Locuitorii satului au locuitorilor lui. Un merit deosebit în organizaţiei de partid, consiliul de cordă o mare grijă întocmirii raţiilor losirea raţională a furajelor. După ce
tiv entuziast. Unul din obiectivele 0,5 la sută. venit să asiste la spectacolul pe care-1 alcătuirea textului şi pregătirea bri­ conducere al gospodăriei. împreună şi gospodăririi cu chibzuinţă a fu­ consiliul de conducere, preşedinte
principale ale întrecerii socialiste pe prezintă formaţiile artistice din loca­ găzii l-a avut tov. învăţător Benguş cu inginerul agronom şi medicul rajelor. Aure! Mariş, împreună cu Inginerul
care o desfăşoară este îmbunătăţirea In luna aceasta rezultatele sînt cu litate. Tov. Zegan Emanoil, directorul Gheorghiţă, neobosit activist cultural. veterinar de circumscripţia, au sta­ şi tehnicianul gospodăriei au stabilit
producţiei. Organizîndu-şi bine mun­ căminului cultural, prezintă progra­ In această primă parte a programu­ bilit raţii de hrană pentru fiecare ca­ De asemenea, avînd sprijinul şi raţiile zilnice, pe baza existentului
ca şi aplicînd măsuri bine gindite, el mult mai bune, în special la matri­ mul şi pe cei care au contribuit la lui au mai apărut pe scenă soliştii tegorie de animale. Aceasta s-a făcut îndrumarea organizaţiilor de partid, de furaje, îngrijitorii, sub îndrumarea
a reuşit să reducă rebutul în ultimele ţele de la maşinile „Nora" destinate realizarea lui. De pe scenă se aud nume şi recitatorii Munteanu Rafila, Mar- în funcţie de stocul de furaje exis­ conducerile gospodăriilor colective brigadierului zootehnic Ioan Boşoro-
luni ale anului trecut cu mult sub tineseu Florica, Hurez Irina, soţii A- tent ia acea dată, avîndu-se în ve­ din Geoagiu, Şibot şi altele, au al­ gan, au început administrarea hranei
norma admisă. In luna trecută spre produselor din mase plastice. melian şi alţii care, în cîntecele şi dere, de asemenea, şi mişcarea efec­ cătuit raţii echilibrate pentru ani­ căutind să nu facă nici o risipă.
IOAN BEŞTELEIE versurile prezentate, au cintat parti­ tivului de animale ce va avea loc male. Trebuie menţionat ca un lucru După fiecare transport de fin sau
corespondent dul nostru drag, patria noastră libe­ pînă la sfîrşitul perioadei de stabu- pozitiv exemplul colecliviştilor din paie, îngrijitorii Maria Iusca, Iosif
ră, viata nouă a oamenilor muncii. laţie. Astfel, pentru vacile cu lapte V. Borza, Vasile Ciolan, Valeri Guia
Geoagiu care, pe lingă cele 900 tone Si ceilalţi, adună cu grijă toi ceea
A doua parte a programului a cu­ ce rămîne in urma săniei.
prins sceneta ?Justiţia" — o satiră porumb siloz, au tocat şi saramurat
la adresa justiţiei burgheze care, de­ Silozul, de asemenea, este folosit
parte de a fi o instituţie a dreptăţii, circa 800 tone coceni, ceea ce a gospodăreşte. De fiecare dată nu se
încurajind jaful si nedreptăţile comi­ descoperă mai mult de 1 m.p. şi tot­
se de toţi cei care intrau în compo­ permis o folosire mai bună a nutre­ deauna se acoperă cu tulei de po­
nenta ei, şl piesa într-un act „Jos ţurilor grosiere. rumb porţiunea tăiată.
Tudorache, sus Tudorache“, iu care
se satirizează alegerile din trecui. R isipă sub ochii preşedinţieiui Consiliul de conducere, toti colec­
tiviştii sini mulţumiţi de felul in care
Conţinutul piesei şi al scenetei, Sectorul zootehnic al gospodăriei transporta furaje a rămas o dîră de îşi fac datoria tovarăşii din sectorul
precum şi interpretarea artiştilor a- colective din Vinerea se compune nutret care adunat ar fi putut con­ zootehnic. De un singur lucru nu sînt
matorl Satmari Petru, Bucur Ioan, din 316 bovine. 1.200 ovine peste 100 stitui cel puţin hrana unui animal mulţumiţi colectiviştii şj mai ales în­
Blaj Nicolae, Mateescu Dumitru, Ne­ porcine, şi 800 păsări, ue-a informat pe ziua respectivă. grijitorii. Este vorba ele folosirea co­
meş Petru, Popa Gheorghe, Ivancă tov. Nicolae, flerlea, preşedintele a- cenilor de porumb. Oamenii ar vrea
cestei unităţi. Cantităţile de fînuri, Şi, adevărul e că zilnic, cu fiecare să-i administreze in hrană animale­
Simion şi alţii, au fost mult aprecia­ grosiere, concentrate, suculente şi transport care se face se pierd can­ lor, tocaţi. Pentru aceasta au însă
ta de publicul spectator. siloz care au fost. asigurate, printr-.o tităţi însemnate de furaje. In afară nevoie de tocătoare. An spiis-o şi
folosire chibzuită după calculul sta­ de aceasta, sa observă şi o slabă tovarăşilor de la S.M.T. Orăştie, cînd
HOGMAN CORNEL bilit permit o ‘ bună hrănire a ani­ gospodărire a silozului. Una din gropi au ridicat-o pentru reparat.
secretar al Comitetului pentru cul­ malelor în perioada de stabulaţie. Ce a1 fost descoperită in întregime,, cu
tură şi artă — oraşul regional se întîmplă insă în realitate Ia a- toate că nutreţul din ea se consumă — Vă rugăm să n-o ţineţi' mult, a
ceastă gospodărie colectivă? în mai mult.de o săptămînă. Desigur
Petroşani că acest .lucru nu poate fi decîl dău­ intervenit preşedintele G.A.C. pe lin­
Furajele se află depozitate la graj­ nător. Lăsat descoperii, silozul - îşi gă conducerea S.M.T. Avem mare ne­
Brigada condusă de minerul Francisc Sclmeider, de la sectorul III al Exploatării miniere 'Aninoasa, este de Conferinţă penfru duri. Dar, .din lipsă de spaţiu pentru pierde o mare parte din valoarea sa voie de ea.
adăposlirea înfrggului efectiv de ani­ nutritivă, nu mai este consumai cu
multă vreme una dintre brigăzile fruntaşe pe bazinul carbonifer al Văii Jiului. Ea dă peste plan cărbune mult, colectivişti mate, o parte din animale se află în plăcere de către animale,' ceea ce In cileva zile-i reparată şi o
alte grajduri situate în comună. influenţează' negativ şi asupra pro­
în special pe seama creşterii productivităţii. Zilele trecute, ta căminul cultura! Pentru acestea transportul furaje­ ducţiei. trimitem. Nici o grijă!... Răspunsul a
din Rîu de Mori, raionul Haţeg, a fost lor. se face cu atelajele de Ia locul
In prezent brigada lucrează cu mult succes într-un abataj cu trepte răsturnate. In prima decadă a lunii organizată o nouă conferinţă pentru de depozitare. Neexiştînd nici un fel De asemenea, deşi gospodăria dis­ venit prompt.. Numai tocătoarea stă
.colectivişti. Este vorba de expunerea de evidenţă. asupra furajelor care se
ianuarie a extras. în afara planului de producţie, 534 tone cărbune. conferinţei cu tema „Mecanizarea lu­ transportă, sau >se consumă, se face pune de mijloacele necesare pentru de mai bine de două săptămîni in
crărilor agricole asigură creşterea o mare risipă.: De pildă,’în ziua în
IN FOTOGRAFIE: O scurtă consfătuire înainte de intrare în şut. Concluzia: brigada poale încă spori producţiei“. care am întreprins raidul, sub ochii prepararea cocenilor şi a paielor, atelierele S.M.T. şi tovarăşii de aici
nici gînd s-o trimită.
productivitatea, dar, sarcina cea mai importanţi e.sţg ttetim îmbunătăţirea calităţii- cărbunelui. '— Cei peste o sută-de participanţi au gţrşş^jnjekiL fa urffla g p î v v gjj acest lucru nu se face. Cocenii şi
urmărit cu viu interes problemele tra* Consiliul de conducere, văzind a-
tsfe ţ.ţi e&drul paiele se dau netocate Ia animale, o
ceastă situaţie, a hotărit să inainr
S8ar$ paite gh) aceste furaje rţjmlv
,v ’{Continuare în pag. ,M