Page 81 - 1963-01

PAÎ3. * ORUMUl SOCIALISMULUI Nr. 55K

sansas

Sâ manifestăm mai multă grijă

faţă de.gospodărirea

(Urmnre 'din pag. l-a) Este în puterea tovarăşilor de la văd în avuţia gospodăriei un bun al —- Ce atîta caz pentru un fleac de
S.M.T., (cliractor tov. Ilie Chişerău) lor, al tuturora. Un astfel de exemplu fin ori de paie? Ş-apoi, doar nu-s
teze o adresă pentru o nouă tocătoa­ să-l aiute pe «olectiviştii din satul ni l-a oferit colectivistul Avram An­ ale mele sau ale celor ce le trans­
re. Adresa s-a trimis, dar pînă tn pre­ Aurel Vlaicu. Şi trebuie s-o facă cit gliei. portă. Sînt ale gospodăriei (? 1).
zent la gospodărie n-a sosit nici o Acasă-i cu totul altceva.
...De Ia şirele care se află la circa

tocătoare. mai curind I 7C-80 m. de grajduri se transportau Bine este însă că nici unul din Telroşanl : Vede­
continuu paie şi fîn pentru animale. cei de fată n-au împărtăşit pararea re spre Institutul
U n a s ;h i i i ş i a l f a f a c In urma căruţei sau a colectiviştilor greşită a lui Angliei Avram. Dimpo­ de mine.
sădeau însemnate cantităţi de furaje. trivă, au condamnat-o făgăduind con­
— Am asigurat, e drept, peste un plină iarnă, consiliul de conducere al Dar nimeni nu le ridica. Erau căl­ ducerii gospodăriei să manifeste mai Foto : V. ONOIU
milion de kilograme de furaje, ne G.A.C. Turdaş nici pină în prezent eşte tn picioare şi apoi acoperite de multă grijă fată de furaje, fată de
spunea tov. Alexandru Acs, preşe­ n-a luat măsuri «a să transporte co­ zăpadă. Faptul ne-a indignat cu atil avuţia obştească a gospodăriei, care
dintele G.A.C. din Turda?. Aceasta cenii de porumb care au (ost legaţi mai mult cu cît ştiam în ce situaţie do fapt este a lor, a tuturora.
In afară de concentrate. Totuşi tre­ snopi şi lăsaţi în grămezi mici, dis­ se află gospodăria cu baza furajeră.
buie să avem mara grijă fată de persate, pe tarlaua din apropierea se­ Cum era şi firesc am intervenit alră- ...Da tovarăşe Anghel. Şi furajele,
gospodărirea lor, să respectăm cu diului. gînd atenţia celor care făceau trans­ şi animalele, şi construcţiile, tot se
stricteţe raţiile stabilite. portul furajelor. aveţi în gospodăria colectivă sînt
Cit priveşte gospodărirea silozu­ ale voastre, ale tuturora. Păstrati-le
Aceeaşi părere am auzit-o şi de la lui, aceasta se face intr-un mod cu In discuţia noastră a intervenit insă deci, aşa cum se cuvine, folositi-le
colectiviştii care lucrează în sectorul totul neadmis. Din groapa de siloz în­ colectivistul Avram Angliei. chibzuit I
zootehnic, în frunte su brigadierul cepută, în loc să se folosească chib­

Suba Adam. Iată de pildă, ce spu­ zuit de pe o suprafaţă eît mai mică,

neau Viorel Burz şi Avram Jurj.doi (cel mulţ un metru pălralj şi de sus

dintre cei mai vechi îngrijitori de în jos pe ţoală înălţimea gropii, în­

la gospodărie : grijitorii au descoperit mai bine de I I m ÉÉÍm M

— Nică se face risipă, n-o să ne 6 m.p. Aşa cum se vede şi din ca­

ajungă furajele nici pînă la stirşitul ricatura alăturată, deşi a mai rămas CANDIDAŢI A! F. D. P. O biectiv feafraear
lunii martia. Şi noi am planificat ra­ în groapă un strat înalt de aproape fa Sebesş
ţiile în aşa fel ca să putem hrăni ani­ un metru, unii colectivişti, în loc să Colectivistul Aurel Lazăr
malele pină în luna mai... folosească din acesta, il calcă în ioOOOO
Zilele Iretuli in cadrul unei adu­ Cultivind cartofi pe o suprafaţă de 6,5
Fără îndoială că aşa stau lucrurile. picioare, luînd din cel nedcscoparit.
Condiţiile mai puţin favorabila din
Şi mai râu este faptul că pînă acum

anul treaut n-au dat posibiltatea să nu s-a gîndit nimeni ca porţiunea nări populare, comunistul Aurel La- ha., prin efectuarea cu regularitate şi 0 întreprinderea de goşpodă- >
se realizeze cantităţile de furaje pla­ din care s-a folosit o parte de siloz zăr a iost propus pentru a tloua oară la timpul optim a lucrărilor de între­ 0 rire orăşenească Sebeş a ter- 0
nificate. Oamenii, deci, gîndesc şi vor­ candidat a! F.D.P.. pentru circumscrip- ţinere a cultul ii, brigada condusă clc
besc bine. Rău este însă că unii nu să fie acoperită cu paie sau coceni !itl electorală nr 13 7 duş. Colectiviş­ Aurel Lazăr a realizat 28.170 kg. q minat instalaţiile pentru da- ^
fi® totdeauna seea ce spun. pentru ca silozul să-şi păstreze ca- tii au susţinui cu căldură propunerea cartofi la ba De asemenea, cca mai g rea în exploatare a băilor cal- .0
litălile nutritive. făcută. Malti dintre vorbitori nu sub­ mare recolta clin gospodărie. Dove­ 0 de în interior, iar pentru vară 0
Cu prilejul raidului s-a constatat liniat meritele harnicului colectivist. dind un bun spirit clc organizator, re-
ca furajele nu sînt îndeajuns de bine Vinovaţi de această stare de lu­ pctrlizlncl oamenii potriviţi la locul po­ X în bazine exterioare. Apa mi- ^
îngrijite. Bunăoară, o parte din co­ In comuna leinş. Aurel (.azur este v nerală provenită de pe Valea t>
cenii aduşi de pe cîinp au fost uzi. cruri se fac in primul rînd îngrijitorii,
Dacă se manifesta mai multă grijă, în frunte cu brigadierul zootehnic bine cunoscut. Ca deputat tn sfatul trivit de muncă, împreună cu brigada 6 Slatinei este cloruro-sodică, cu >
aceştia puteau fi depozitaţi în po- Suba Adam, care deşi cunosc impor­ popular comunal a luat iniţiativa tic re o conduce, a înregistrat o economie a un conţinut apreciabil de fier, ^
Cum să înrăire fîiw-n car 5 sulfat de magneziu, clorură de >
tanta bunei gospodăriri a furajelor, Dar că pe drum l-nu risipii a gospodări şi 'înfrumuseţa străzile. Mo­ de 3.600 zile-muncă.

Au stal un ceas şi-au chip-nit De asta <Huşii n-au habar. bilizaţi de deputat, cetăţenii circum­ Viata lui se împleteşte armonios eu .0 calciu si cantităţi mici de iod 0

! (LUZII scripţiei au spoit, faţadele (tiselor şi munca desfăşurată în G.A.C. şi pe lă- X, şi brom. Avînd mineralizarea a
Cu prilejul raidului întreprins s-a constatat că in gospodăriile eo-j s/ilpii. au curăţat şanţurile. Pentru ca
strada lor să fir cca mai frumoasă rîm obştesc. In acelaşi timp el esle 'f totală de peste 35 gr. la litru 5
j leclive în care organizaţiile de parlid şi consiliile de conducere se ingri- clin comună, cetăţenii. în frunte eu preocupat şi pentru ridicarea neconte­ > dc apă, se aseamănă cu apa >
^ jesc de folosirea raţională a furajelor, unde au fost stabilite din timp | deputatul lor. au transportat zeci tic nită a nivelului de cunoştinţe in ve- VX din sondele 3 şi 4 ale staţiunii 0
mc. de piatră din Valea Genagia!ui şi dercci obţinerii ele recolte cît mai mari. q balnco-climalice Bazna, cu 0
I raţii în funciie de nutreţurile exis tenie, animalele au asigurată hrana f şi-nu pavat strada Uc a sulircifeilă de In permanentă el >tudinză rele mai noi O0 calităţi terapeulice importante. "S
j necesară pe întreaga perioadă de slabula|ic. Aspecte pozitive în aceas- t 3.0(10 m.p.. efectui/id lucrări in va­ probleme de agi !cultură. este cursant, qQ Această apă este Indicată sul)
loare de aproximativ 30.000 Ici fruntaş la învălumînlul agrozootehnic. 0 formă de băi calde in Irata-
/ lă privinţă s-au întîlnil la qospodă riiie colective Spini, Aurei Vlaicu, j Numeroasele broşuri, cărţi de agricul­
( Geoagiu, Orăştie, Şibot ele. Aici, pe lingă faptul că au fosl luate rnă- f Fiind mereu' in mijlocul oamenilor, tură şi cărţi de literatură beletristică

5 suri pentru înlăturarea risipei, in rnulle din aceste unităţi se acordă t cunascindu-le preocupările şi dorinlele din biblioteca personală a colectivistu­ 0A meniul bolilor aparatului loco-
r? lui Aurel I.azăr stan mărturie acestui 0 motor (reumatismarticular şi X
/ o mare alenjie valorificării mai bune a furajelor grosiere, prin prepararea ţ lor. deputatul Aurel I.azăr a venit eu lucru. 0O muscular, A
propuneri valoroase, in sesiunile sfa­ 0
{ aceslora. Prepararea s-a făcut fie prin saramurare, fie prin însiiozarea ( tului popular minunai. Pentru rezultatele hune obţinute in spondiloză, artrite
munca, el a fost distins eu „Medalia
| cocenilor, paielor şi a piovei în amestec cu alte furaje zemoase. ** lntr-una clin sesiuni, de pildă, a pro­ Muncii" şi medalia ..In cinstea colec­ 0 traumatice, urmări ale fraclu- ?>
pus extinderea reţelei electrice pe stra­ tivizării agriculturii“. 00
f In alle unităţi însă, cn toate că s-a asigurat abia strictul necesar de j da Petiifi Sondor. Cu sprijinul şiretu­ 0 rllor), inflamaţii cronice ale 0
1 iiiraje. nici nutreţurile exislente nu sînt gospodărite cu grijă. Se iace i lui' poptilar şi cu ajutorul cetăţenilor, Prin munca lui s-a făcut cunoscut 0O nervilor periferici (nevralgii, o0
J mare risipă la transportul acestora de la locurile de depozitare la graj- ^ propunerea s-a înfăptuit. şi apreciat în rhiclurile tuturor colec­
f duri, iui se tine o evidentă strictă a consumului, iar în unele unităţi gro- J tiviştilor. Fiecare tovarăş de muncă are 0 nevrlte, sciatică), boli cronice 0
I pile rămîn desroperile ziie întregi, ceea ce duce la scădera valorii nu- f Aurel Lazăr, este nu numai un bun cile un cvvînt ele laudă la adresa bri­
j trilive a silozului. Exisiă apoi upele gospodării colective care nici pînă ( deputat, ci şi un harnic colectivist. In gadierului de chnp Aurel I.azăr. Ce­ 0 la temei, iar sub forma băilor 0
} acum n-au adunai si transportai din eimp cocenii şi paiele care aslfel se | ultimii ani. brigada de eimp condusă tăţenii. cunoscând îndeaproape calită­ 00 reci şi călduţe înbazin, aso- AL
de el a obţinui- recolte sporite la hec­
I depreciază. Neajunsuri se manifestă şi in folosirea nutreţurilor grosiere. ^ tar. De pildă. în anul 1902 brigada a date cu băl de soare, pe lingă
a0 bolile dc mai sus, se pol
treia a obţinut în medie 2.048 kg. gria ţile şi puterea lui de muncă, au sus­
iJ In loc ca acesiea să fie preparate ele se dau netocale şi nesaramurate la ba. pe o suprafaţă de 108 ba., cca ţinut. cu căldură propunerea făcută. X trata cu succes: debilitatea fi-
durile grajdurilor, care şi In prezent manifestă încă neglijentă în munca L zică, convalescenţa, micropolia-
sint goale. Prin aceasta puteau fi lor. ^ în hrana animalelor. Asemenea as pec ie au iosl inliinile in majoritatea
păstraţi tn conditiuni mai bune, asi- t A. OARGĂ 0^ denopalia la copii şl allele.
gurlndu-se totodată şi o temperatură Aceeaşi răspundere o au şi tova­ f gospodăriilor colective din raionul Orăstie. i mai mare producţie clin gospodărie. Utilizarea apei sărale de aici
potrivită în grajduri, îndeosebi în cel răşii din consiliul de conducere al t
construit anul trecut. Au fosl însă G.A.C.. care trebuie să ia măsurile t\ Neajunsurile semnalate pot şi trebuie să fio înlăturate, Pentru aceas- I*
lăsaţi afară şi, bineînţeles, au în­ cote mai potrivite şi să controleze
gheţai. De asemena, deşi sîntem în cit mai des modul in care se fo­ ta insă este necesar caorganizaţiile de partid din gospodăriile agricole j Curs de calificare pentru muncitorii forestier!
losesc furajele.
I colective să desfăşoare o susţinuta muncă politică în rîndul celor care / ieri, 25 ianuarie 1963 a avui loo Lecţiile sînt predate de ingineri
la Baru Mare, raionul Haţeg, des­ şi tehnicieni silvici cu o bogată ex­
L muncesc la fermele de animale pentru a le dezvolta mai mult simţul t chiderea unui curs de calificare pen­ perienţă în producţie. După însu­
tru muncitorii forestieri. şirea noţiunilor teoretice, în pro­
f răspunderii îa|ă de folosirea economicoasă a furajelor, să creeze opinie ?

/ împotriva tuturor risipitorilor. ^

A \ u | u i e i i í&iítas#os*a< i La rîndul tor, consiliile de con ducere ale G.A.C. sa controleze per- 1 In 3 luni de zile, cît durează acest gramul cursului sînt incluse apli­
manen! felul în care se respectă indicaţiile date-cu privire la furajarea Jf curs, peste 40 de muncitori fores­ caţii practice pentru consolidarea

Iia c i A v r a m u l î ^ animalelor, să intervină operativ ori de cile ori esle nevoie, luînd dacă * tieri vor învăţa să rainuiască fierăs- cunoştinţelor asimilate.
ţ este cazul chiar şi masuri de sancţionare a acelora care dovedesc ne-J iraiele mecanice „Drujba“ precum
în raidul întreprins am vizitat şi mele de animale dovedesc deosebită / glijenţă sau pasiv !laie fală de întrebuinţarea chibzuită a furajelor. f şi caracteristicile tehnice al acestor \ G SE N O &
sectorul zootehnia al gospodăriei a- grijă faţă de furaja, le drămuiesc cu t Esle bine ca şi tovarăşii din Consiliul agricol raional Orăşlie să con- f utilaje.
griuole colective din salul Balomir. multă chibzuinţă. Există însă şi unii ( 1rolc-ze şi să vegheze ca raţiile sla bilile in fiecare gospodărie colectivă i ((ludio- tră — cin em atografu l „P a­
Aici ara constatat că alit conducerea colectivişti care nesocolesc indica­ j in raport de existentul de furaje—să fie respectate cu strictele, aslfel / Tot cu acest prilej muncitorii fo­
gospodăriei, inginerul agronom, bri­ ţiile date de consiliul gospodăriei cu restieri îşi vor îmbogăţi cunoştin­ 27 IANUARIE 1963 tria “ ; H UNEDOARA; M iste­
gadierul zootehnic, cit şi majoritalea privire la grija ce Irebuie să o ma­ I încîl acesiea să asigure hrănirea anim--' !or pină la noua recoltă de fu- i ţele profesionale cu regulile de ex­ PROGRAMUL 1: 6,00 O zi de
colectiviştilor care muncesc ia for­ nifeste faţă de hrana animalelor, nu raje. ploatare ale pădurilor, cn norme odihnă cu voie bună — program r u l c e lo r doi. d o m n i „ N ‘* —
de tehnica securităţii muncii şi cu de melodii populare romineşti;
noţiuni igenico-sanitare. 7,10 Concert de dimineaţă,- 8,00 cin em atografu l „V ic to r ia " ,-

C u m instruim şi e d u că m tineretul şco la r mentare pe care le arăt copiilor — Conform programei, lei tura supli S IM E R IA : 49 dc zile in P a­
de exemplu o vizită a noastră la mentară o cer să fie tratată în ca­
casa memorială de la Hordcii Pris­ ietele de lectură. cific — cin em atografu l ,.t,
lop sau Mirceşti, constituie pentru P tnttU e“ ; PETRO ŞAN I : S en ­
elevi un imbold şi interes penlru cu­ Am dat posibilitatea elevilor ca tin ţa se v a d a joi. — c in e m a to ­
noaşterea scrisorilor ce au trăit munca să fie cît mai variată. Nu nu­
T OT DES P R É..IN DRUM AR E A acolo. mai analiza literală integrală a ope­ Sumarul presei centrale; 8,10 Şcoa­ g r a f u l ..A l, S a h ia “ ; C o n te le dc
rei poale fi tratată în caietele aces­
In vară, la casa memorială a ini tea. Se poale lua numai subiectul la şi viaţa ; 8,30 Dansuri do estra­ M o n te C r is to . s e r ia l - n — cin e
Cnlislrat Hogaş, am stat mult de operei, caracterizarea personajelor dă ,- 9,00 Bucureşti de altădată — m a to g r a f u l „7 N o ie m b r ie “ ,- AL­
vorbă, în fata elevilor, cu Sidouia
Hogaş, fiica scriitorului, despre anu­ sau nn singur personaj. Elevii au pu­ schiţe simfonice,- 9,30 Teatru la BA IU LIA : P erm isie pe ţrm n
iuţ motiva în cedrul unei aslfel de microfon penlru copii: „Enigma
EECTERII ELEVILOR mite îniîmplări ale lui Calistrat si lucrări de ce le-a plăcut cariea, sau lui Talnnasib"; 10,30 Ansambluri cinem atograful „V ictoria“ ;
felul cum şi-a scris opera. Un elev artistice de amatori; 11,00 Muzică
care 1111 citise nimic din opera lui ce personaj i-a impresionat Deci o populară romînească pentru frun­ Ş a m p a n ie şi m elo d ii — cin e­
întrebare de felul celei din chestio­ taşii recoltelor bogate,- 11,30
Hogaş, a fost alit de impresionat narul amintii -- a dat ocazie elevilor Vorbeşte Moscova; 12,37 Orches­ m a to g r a fu l „23 A u g u st“ ;
de cele spuse de fiica scriitorului. de a face o întreagă lucrare. tre de muzică uşoară; 13,10 Dc
Consider ca foaite bine venită Aceasta înseamnă că problema porani. Că învăţaseră literatura mai Incit ia ieşire mi-a cerut voie să toate pentru toţi ; 1-1,00 Melodii SEBEŞ : P laneta fu rtu n ilo r —
abordarea problemei lecturii elevi­ abordată a cuprins un mai mare nu­ mult din manuale şi pieţele, uegus- meargă la librărie,- să caule opera Lucrările au fosl verificate cu aien- populaie romiiieşli cerule de ascul­
lor în coloanele ziarului, aceasta ti- măr de profesori, în afară do cei care lînd asliei din frumuseţea şi origi­ aceasta şi cil mai curind să o ci­ tie, unele le-am citii şi analizai în tători ,- 14,40 Inlcrpreti de muzică cin em a to g ra fu l ..P rogresu l“ :
nînd direct de lărgirea orizontului predau literatura romfnă, şi atunci nalitatea operelor. tească. clasă, am făcut compui aţii dacă au
lor intelecslual. preocuparea esle cu atil mai lăuda­ fost mai mulle la fel ele. C ine-i de vină — cin em a to ­
bilă. De mai mulţi ani obişnuiesc să in­ Iată im prilej favorabil penlru a-i g r a f u l ,.M . S a d o v e a n u “ .-
Am citit cu mult interes scrisoa­ dic elevilor cărţile necesare penlru atrage pe copii să citească. Vizita­ M-am ocupat şi de îndrumarea pă-
rea grupului de profesori din Alba Programele de învălămînt la lile- lectura înaintea vacantei de vară, rea marilor biblioteci, concursul ,,lu- rinţilor, care au datoria să suprave­ O R Ă Ş T IE : O m ul dc lingă
Iulia cu tema „Îndrumarea lecliirii ralură romînă prevăd anumite opere, lectură pen'ru clasa ce urmează. Re­ biţi carloa“, sint tot nlîtea aspecte gheze, la rîndul lor, lectura copiilor.
elevilor, o problemă importantă“ şi la lectura suplimentară, de obicei 7-8 vin asupra titlurilor şi în loamnă prin care elevii noştri devin intere­ Aceasta am făcut-o în şedinje şi la tin e — c in e m a to g r a fu l ,.V.
de aceea mă angajez şi eu eu anu­ caro do mulle ori nici nu au tangen­ sau la început de fiecare trimestru saţi să citească. slalia de radioficarc.
mite discuţii, aspecte dia felul meu ta directă cu materialul cp. se slu- tocmai ca să aiăt că problema e ac­ Roa.ită “ : 7c.ee m ii de sc riso ri
propriu de muncă în direcţia orien­ tuală orieînd. Uneori le cer să scrie Am vorbii de multe ori elevilor In vizitele la elevi, am aprecia!
tării şi îndrumării lecliirii. titlul operelor în caietele lor de loc- despre importanta bibliotecilor per­ de fiecare dată exi.sleida biblioteci­ — cin em atografu l „F iacă-n“ ;
lură pe prima pagină, sau afişez în sonale şi am reuşit ca la anumiţi lor personale chiar în forma lor mo­
clasă lisle permanente cu lectura, pe scriitori ca Eminescu, Caragiale, destă. uşoară; 15,20 Muzică de balet; H A Ţ E G : 9 z ile d in tr - u n
care ei Ie copiază. Creangă. Beniuc ele., toţi elevii din
clasă să vină cu ediţia respectivă. Cu fiecare ocazie în clasă sau Î11 15,57 Solişti de muzică populară a n — c in e m a to g r a f u l „ P o n n
Pun mult accent pe vacante, care alte împrejurări, le-am arătat elevi­
oferă cel mai potrivit prilej pentru Cind mă preocup mai mult de bi­ lor că lectura de cablate făcută cu romînească; 16,40 Jocuri populare I g r B R A D : Ş o f e r ii tari"
o lectură intensă. M-am ocupai mult bliografia dată elevilor, cind verific chibzuială, te dezvoltă vorbirea, le
de asigurarea elevilor cu operele ne­ prin întrebări direct din operele res­ îmbogăţeşte orizontul de idei şi cu- romineşti; 17,00 Din viaţa satelor lu i — c in e m a to g r a fu l. ..s l
cesare. Azi cărţile sint foarle răs- pective, de obicei, accşlia vin mai noşlinle.
Am considerat Întotdeauna lectura pindile. Totuşi din biblioteca şcolii bine documentaţi. Eleva Tăutu Cor­ patriei ; 18,00 Muzică de estradă; roşie“ : LONEA : Om ul nwfi-
lipseau anumite opere sau altele se nelia din elasa Xl-a B, a citit majo­ Cele c.'ileva procedee folosite au 18,20 Muzică populară romînească
elevilor ca un adevărat tezaur fără aflau înlr-un număr de exemplare in­ ritatea operelor radicale la leclură. In avut efect pozitiv în rîndul elevilor. intorprelată de Ion Cristoreami, b le — c i n e m a t o g r a f u l „M iin*-
suficient. Ţin legătura si cu alle bi­ ilie Udilă şi Darnian Unea; 19,35
de care profesorul nu-şi poate duce blioteci din oraş unde urmăresc răspunsurile care le-a dat la lecţii, Aş dori ca, privjnd îndrumarea lec­ ru l“ : ILIA : în vierea seria l-fi
uneori dacă elevii împrumută carii despre anumite opere literare, ea a turii elevilor, să pot afla în numerele
şi ce fel de lectură fac. venit cu date foarte numeroase şi viitoare ale ziarului alte metode şi — c in e m a to g r a f u l „ G h , p n ;a -‘,-
chiar de amănunt. procedee folosite de tovarăşii profe­
la îndeplinire nici una din sarcinile Am cumpărat cu elevii de la li­ Melodii, melodii — emisiune de 7 L A T N A : N u m a i o g l u m ă
brărie în citeva rînduri dilerite Rozii1laie bune consider că obţine sori din regiunea noaslră. împărtă­
sale principale, nu j)oale educa şi exemplare, mai ales din colecţia şco­ în urma bogatei lecturi ce o face, şite prin coloanele ziarului, ele vor muzică uşoară romînească; 20,00 e t n e m a to g r a f u l „ M ! m e i l o r ¦
larului, pentru aceia caro nu le elevul Teodorcscii Dorin, care pose­ deveni un bun comun, vor ajuta la
forma oameni cu o cultură înaltă. Cu aveau, deşi opera aceea o studiam dă o mare bogălie lexicală, sau ele­ Teatru la microfon premiera „Co­ TEIUŞ : C eleb ru l 702 • cine­
cil mult mai lîrziu. Ii puneam aslfel va Lupea Lia din clasa a X-a care, răsplndirea experienţei pozitive în rabia cu un singur pasager"; 21,07
toată ridicarea calitativă a manuale­ diază în anul respectiv ci îi ajulă în în situaţia să posede cartea, rămî- citind multe versuri din poeţii cla­ şcoala noaslră, la instruirea şi edu­ Muzică de dans. m atografu l „V, R ogirir :
nîndu-ie doar să o citească. sici şi contemporani, a ajuns să pu­ carea cît mai temeinică a tinerelului
lor şi oricît de bine ar învăţa copiii anii următori. blice citeva poezii foarle apreciat® şsolar. PROGRAMUL II: 7,00 Ciulă fan­ ziPO T.D U L DE R U S : M u r i m i ­
Ani organizat vil rine cu cărţi, al­ pentru imaginile ce le conţin, fara reprezentativă a Armatei;
lecţiile, totuşi, fără o lectură bogată Problema se pune mai accentuat bume literaro, ţoale acesiea cu sco­ prof. BACIU PETRU 7,30 Program de cînleca din fol­
pul de a-i atrage pe copii să citeas­ de ia Şcoala medie
în afară de clasă, ei nu vor căpăta legal de scriitorii şi operele ce se că. să prcluiască sarlea. „Aurel Vlaicu" — Orăştie tu l orb c in e m a to g ra fu l „23

o dezvoltare ştiinţifică multilaterală, predau în clasă, opere pe care ele­ In şedinţele festive ale cercului A u gu st“.
literar, am organizat expoziţii tema­
şi nici cunoştinţe profunde şi vii. vii trebuie neapărat să le silească tice cu opere noi sau ediţii mai clorul nou şi jocuri populare ro-
vechi tot cu acelaşi scop. mîne.şli; 8,00 Muzică uşoară de
Lectura esle aceea care lărgeşte acasă. (Baleiin
Adeseori, diferite fotografii 'doeu-
orizontul copiilor. îi ajută să .studie­ Nu pulem concepe ca un absolvent compozitori sovietici; 8,30 Clubul

ze viala în manifestările ei vii, le al şcolii medii, care a invălat despre voioşiei; 9,00 Muzică populară ro- m p f c c u fo l f ) q i ( '
mînească şi a minorităţilor naţio­
treze.şle interes pentru obiectul pe Rebreanu, Sadoveanu, Cezar Pelrescu

care-1 predă profesorul. Dragostea şi sau Delavrancea, să nu fi citit „Răs­ nale cerută de ascultători; 9.30

respectul penii 11 carte trebuie cnlli- coala“. „Nicoară Potcoavă“, „întune­ PENTRU 24 ORE

vat la copii din primele momente ale care“ ori nuvela . Hagi Tudose“, căci Concursul „Cine ştie cîşligă“,- 9,50

intrării lor în şaoală şi dezvoltate numai aslfel el va putea înţelege Jocuri populare romineşti; 10,30 Vreme schimbătoare cu cerul

tot mai mult pe parcurs. esenţa şi semnificaţia operei, frumu­ Revista presei străine; 14,30 Satira luai mult noros. Vor mai cădea

Metoda anchetelor în rîndul elevi­ seţea, ei, strădania scriitorului res­ şi umorul; 15,15 Din cinteceleşi ninsori slabe. Temperalura sta
dansurile popoarelor; 19,00 Program ţionară va. ii cuprinsă ziua intre
lor nu e singura cale pentru a ne pectiv pentru închegarea unor ima­ de românie; 19,30 Muzică din ope­ —8 şi —14 grade, iar noaptea
rete; 20,30 Melodii populare romi- înlre —17 şi —23 grade. Viului
tace o imagine completă asupra vo­ gini cil mai artistice. neşli,- 22,00 Muzică de dans. va sn îla din sectorul esl şi
sud-est.
lumului de cârti citite de ei, asupra A.ici se ivoşle problema cea mai
calitălii lor, sau influentei binefăcă­ gingaşă, ca profesorul să-i atragă pe
toare ce o au asupra copiilor.
elev, să-l facă şi chiar să-l determi­
PENTRU URMĂTOARELE
Esle pozitiv faptul că o oră de di- ne să citească. De multe ori am d i u r n i ci 3 ZILE

rigenţie ia una din clasele a Yii-a constatat, cu regret, la examenele de

de la Şcoala medie din Alba Iulia a maturitate că unii elevi nu eitiseră 27 IANUARIE 1963 Vreme nesiabilă cu cerul pu­

constituit cimpul unor frămîntări alit aproape nimic, sau foarle puţin din D E V A : S u b c u p o la a lb a s - ţin noros şi temperatura variabilă.

de serioase pentru elevi şi profesori.' scriitorii noştri clasici sau «onlem-