Page 82 - 1963-01

*
m 2515
¦iuHH»w«BWBTOPBM3Bagt!B3ggiggBa8gge«gg8WHHasKZM3äiaag^JWBM
C a lifica re a — ia nivelul tehnicii m o d e rn e
La şcoala brigăzii
E Petre Măciaşă stătea neclintit. Prin
gînd i se perindă multe amintiri. I-Io-
tărîrea de a se face turnător, anii de
ţcoală, prima zl de lucru, a doua, a-
poi„; Dar lată că cineva ii deranjase..
— Petrică 1 Hai să vedem ce trea­
bă ai făGUt.
Măciaşă tresări: Uitase că turnase
o piesă. Trezit parcă dintr-un vis,
porni spre locul turnării.
; •— Ce zici, o scoatem la „zi" ?
Î MezinîH brigăzii dădu din cap. De
'emoţie li pieri graiul. Roşise. Şi vir-
furile urechilor 1se înroşiseră. Atent,
urmări cum Petre Cosmescu, aplecat
asupra formei, scormonea pămintul.
Era nerăbdător. In acest timp scurt
se întreba: am respectat oare toate
indicaţiile? Piesa nu se lăsă aştep­
tată. După puţin timp a fost scoasă
la lumină, curăţată si controlată amă­
nunţit.
— Ei, Petrică, Petrică... Iar o fă­
cuşi I N-ai vrut să mă asculţi.
— Să ştiţi tovarăşe Cosmescu că..:
—*Hm !? Te înţeleg. Şi eu am fost
ca tine. Dar vezi lu, azi, trebuie să
„creşti" mai repede. Piesa turnată de
line are defecte.
După ce auzi aceste voibe, tînărul
lăsă capul in jos. Apoi, printre dinţi, tinerilor.
îşi şopti i altă piesă rebutală...
Văztndu-1 supărat, turnătorul Cos­
mescu ti lncurajă.
— Nu fi necăjit, băiete I Azi, mii-
ar, al să lucrezi şi tu ca noi.
— Nu cred, c-am să reuşesc, tova­
răşe Cosmescu I Meseria de turnător
e grea, complexă.
— Nu-ţl face griji de pe-acum. Mal
bine cheamă toii „bobocii" şi hai să
discutăm cile ceva despre meseria
noaslră.
Care este rostul creării unei aşa-
zise forţe nucleare de şoc france­
ze? Ce se va întîmpla dacă veto-ul
Franţei va împiedica adorarea An­
gliei la Piaţa comună ? Declaraţiile
făcute de preşedintele de Gaulle la
14 ianuarie au iscat în presa occi­
dentală discuţii aprinse in jurul a-
cestor întrebări. Cu foarte puţine
excepţii, ziariştii occidentali consi­
deră că poziţia guvernului francez
în problema înarmării nucleare este
si periculoasă şl lipsită de sens.
Joseph Alsop a explicat cu lux do
amănunte în ziarul american „New
York Herald Tribune" că forla nu­
cleară franceză esle depăşita de teh­
nica nucleară contemporană încă
Înainte de a fi (ost in tnorl practic
creată, anuntindu-se a fi pe cit de
costisitoare pe atit do ineficientă.
Intr-un articol intitulat „Generalul şi
apocalipsul“, Henri Schajilt demon­
strează in ziarul francez „Combat"
cît de Ilogică esle înarmarea ato­
mică a Franţei". „Şeful statului,
scrie „Combat", angajează Franţa
într-o politică în acelaşi timp pericu­
loasă deoarece contribuie la înmul­
ţirea aripelor nuclearo şi ruinătoa­
re, iar forla naţională va costa su­
me fabuloase
Trebuie să încercăm s3 discernem
care esle situaţia căreia strategia
gaulllstă înţelege să-i facă fată si
ce mijloace si măsuri ore ea in ve­
dere penlru aceasta. Generalul de
Gaulle a afirmat că forţa franceză
trebuie să poată interveni „pretu­
tindeni în lume" unde Franţa ar fi
ameninţată. El nu poate să ignoreze
că, de fapt. tara noastră nu mai are
de apărat, interese vitale proprii de
cît în Europa. In America. în Asia
si chiar în Africa — acest lucru
se vede în Congo —- Statele Unjle
sînt acelea, care intervin în pre­
zent în numele lumii pe care ţinii
o nmneso liberă, iar alţii capita­
listă“.
Henri .Schalli! arală că singura
ipoteză în care ar fî posibilă inler-
Strinşi în jurul turnătorului, tinerii
din brigadă ascultau cum acesta lc
explica cauzele cîtorva defecte de
turnare. — Priviţi — le spuse Petre
Cosmescu — la piesa turnată de Pe­
trică al nostru se văd bine fisurile.
Piesa e lipită. Printre cauzele care au
dat naştere acestor defecte e şi în­
treruperea turnării, lucru Inadmisibil.
Şi turnătorul Cosmescu le explică pe
larg cauzele acestui defect, eontro-
lîndu-i dacă au Înţeles.
In zilele următoare, turnătorii din
brigadă, care au o experienţă boga­
tă în producţie au hotărît să se ocu­
pe mai mult de ridicarea calificării
I ramele de turnare, formă miezul ca
— Trebuie să-i ajutăm mai mult —
spuneau unii. Ce,ar fi să transfor­
măm brigada într-o şcoală de cali­
ficare. Ne-ar ajuţa mult. Am lichi­
da cu rebuturile.
După ce întreaga brigadă a anali­
zat propunerile turnătorilor s-a tre­
cut Ia fapte. Fiecărui „veteran" i-a
fost dat să se ocupe de calificarea u-
nui lînăr.
La început, turnătorii cu experienţă
le-au arătat tinerilor cum tre­
buie să-şi organizeze locul do mun­
că cum să controleze şi să verifice
calitatea sculelor şi materialelor ne­
cesare. Apoi, le-au explicat practic
cum trebuie să lucreze. După demon­
straţia practică, fiecare linăr era pus
să repete lucrarea făcută da cel ca­
re le-o arătase. Cine greşea era pus
să repete operaţia, piuă o executa
bine. In afară de aceste măsurii ti­
nerii din brigadă au fost îndrumaţi
să citească cărţi şi reviste tehnice.
— Trebuie să lucrăm ca la carte,
băieţi. AUfel nu vom reuşi nicioda­
tă să obţinem rezultatele dorita — le
Confradicfli, neînţelegeri,.»
ventia forţei de şoa franceze — o
invazie sovietica In Germania occi­
dentală — este absolut „neverosi­
milă". Amintind recenta declaraţie a
Iui N. S. Hruşpiov că comunismul
nu se va clădi pe cenuşe şi po rui­
ne, autorul articolului scrio „Aceas­
tă concluzie este atit de evidentă
incit no pulem întreba cum pot unii oa­
meni cu bun simţ să-i mai creadă
pe cei care pretind contrariul". Su­
bliniind totodată că arma nucleară
franceză coslă mult fiind totodată ab­
solut ineficientă, autorul articolului
conchide : „Ireală şi iluzorie, ruinătoa-
ie şi periculoasă, aşa apare forla nu­
cleară a generalului de Gaulle".
Ziariştii occidentali sint, de ase­
menea, de părere că, prin poziţia sa
obstrucţionistă fală de admiterea
Angliei în Piaţa comună, preşedinte­
le de Gaulle primejduieşte in mod
serios alianţa atlantică şi pune, toto­
dată, intr-o poziţie foarte critică gu­
vernul Angliei care şi-a legat soarta
de aderarea la Piaţa comună, „Pră­
buşirea aproape certă a tratativelor
de la Bruxelles, serie coresponden­
tul din Londra al ziarului francez
„Figaro", ar constitui în primul rind
un grav eşec personal pentru Mac-
millaiţ. Intr-adevăr, el mizase aLit
pentru el insuşi cît si pentru parti­
dul său pe intrarea Angliei în Piaţa
comună".
Ziarul francez vorbeşte deşpre
, descumpănirea cercurilor oficiale",
iritate de „barajul masiv" ridicat
de Franţa. „Este cert, şe spune în
articol, că relaţiile franco-britanice,
pentru ca să nu vorbim deeit despre
ele, vor trece prin momente critice";
In absenta unor indicaţii precise des­
pre intenţiile guvernului britanic în
cazul cînd se va vedea silit să re­
nunţe la Piaţa comună, coresponden­
tul ziarului „Le Figaro“ trece în re-
ÖRUMÜI SOCIALlSMlílOl
r u secţia de re-
paraţii mecanice a
Uzinei de reparat
utilaj minier din
Petroşani şe exe­
cută lucrări de re,
paraţii la diverse
instalaţii mecanice
din minele Văii
Jiului.
IN CUSEU: As-'
pect de la monta­
rea unui eulbuior
vibrant,
spunea deseori turnătorul Traian Po­
pa. Tinerii au înţeles că practica lor
trebuie legată sţrîns de teorie. Au în­
ceput să înveţe cu sirguinţă. Şeful
echipei le verifica cunoştinţele. Pe
rînd ei treceau de la p operaţie mai
simplă la una care cerea cunoştinţe
mai multe.
Intr-una din zile, utemistulul Con­
stantin Doholaru i se dădu şă toarne
o piesă care îl puse pe gîndurl. In
sinea Iui îşj spunea: şeful vrea să
mă verifice... Eu însă trebuie să reu­
şesc. Constantin îşi pregăti ameste­
cul de turnare după cum învăţase,
îl cernu bine, alese şi montă cprecţ
Ia carte, presără grafit pe toată su­
prafaţa miezului, apoi puse modelul
la uscat. După ce termină toate ope­
raţiile, sigur pe sine, turnă fonta
in formă şi aşteptă o bucată de vre­
me. La exterior, totul şe comporta
bine. Dar înăuntru ? Fonta lichidă va
lua oare modelul dorit? >,
— Aşa lucru, zic şl eu — î l ,îm­
bărbăta şeful de echipă. Dacă res­
pecţi desenul, indicaţiile şi procesul
tehnologic, faci treabă bună.
Fata tinărului, presărată cu broboa­
ne do sudoare, şe îmbujpră. Reuşise
De acum ştia ce trebuie să facă pen­
tru a lucra mai bine.
...Timpul s-a scurs. Tinerii au în­
văţat mult. Ei se numără acum prin­
tre turnătorii cu experienţă. O parte
sint inovatori şi elevi la şcoala me­
die serală. Petre Măciaşă, „mezinul“
de ieri, e inovator, fruntaş în pro­
ducţie, elev la şcoala serală dasa
X-a. Acum se ocupă şi el de ridicarea
calificării profesionale a altor tineri.
I. DEMETER
vistă diversele curente, ale opiniei
publice britanice, El arată că în
partidul conservator şe întrevede „o
regrupare combativă a diferitelor e-
leinente do dreapta în favoarea li­
nei poziţii pur britanice. Pînâ in
prezent, aceste elemente fuseseră
linute ia distantă de primul minis-
tru, dar sentimentul de a fi fost tră­
date de Franţa după ge au fost trŞt
date de Casa Aibă cu prilejul afa-
R ăsfo in d ziarele
o ccid en tale
cerii Skvbolţ le-ar da evident o
nouă virulentă“. In Partidul labu­
rist s-a pregătit, după părerea ace­
luiaşi corespondent, „o cristalizare
in favoarea unui neutralism care ar
îndrăzni să-şi spună pe nume". „La
slinga ca şi la dreapta opiniei pu­
blice. se spune în continuarea arti­
colului, se observă de altfel indicii
care fac să se creadă că aceste doua
tendinţe ar putea să se unească
preconizând o politică bazată pe un
efort intens în vederea dezvoltării
schimburilor comerciale aie Angliei
cu ţările comuniste în aceeaşi mă­
sură ca si cu Commonwealthul şi cu
partenerii Angliei din Asociaţia eu­
ropeană a liberului schimb“.
Dar, după părerea lin Paul West,
care examinează această problemă in
ziarul vesţ-german „Frankfurter Al­
lgemeine“ „ţoale proiectele engleze
care puii Cgmmonwealthul pe prim-
plan trec peste fapţuj că colabora­
rea ţărilor de peste mjiri esle îndo­
ielnică, ţie sini interesate să-şi păs­
treze accesul pe piaţa britanică, să
capete capita} britanic, să aibă garan­
ţii in ce priveşte stabilitatea pieturi-
Pufem ex tin d e la m in a re a îmbunătăţirea calităţii cărbunelui
la toleranfe negative
î Laminam de mai multă vreme
la tolerante negative şi astăzi în-
i treg colectivul se mîndreşte cu
rezultatele obţinute. La început,
cînd am hotărît să laminăm la
tolerante negative unele prqfilc, au
existai şi păreri greşite, după care
iniţiativa nu ar ii valabilă şipen-
I tru laminorul de 800 mm., deoa­
rece produsele acestei secţii se li­
vrează beneficiarului la greutate,
nit la metru liniar. Organizaţia
de partid, comuniştii din secţie, au
desfăşurat o susţinută muncă po­
litică penlru a lămuri muncitorii
despre importanta ce o are pen-
\ tru economia naţională folosirea
chibzuită a metalului. S-a arătat
ca fiecare centimetru de metal
economisit la laminare duce la rea­
lizarea unui număr sporit de metri
liniari de laminate, la evitarea ri­
sipei. Pe asemenea, comuniştii au
explicat faptul că la fabricile pre­
lucrătoare metalul livrat în plus
prin laminarea la tolerante pozi­
tive se pierde şi ia din nou dru­
mul oţel&rillar dar sub formă de
şpon destinat retopirii. Deci. alte
cheltuieli, altă muncă ceea ce nu
poale duce la scăderea preţului
de cost.
Colectivul nostru de muncă a
I în ţe le s im p o r ta n t« c e 0 a re ^a ~ ia realizarea unor importante eco­
minarea la tolerante negative si
a trecut de îndată la punerea in
practică a acestei metode avan­
sate. Astfel s-a modificat calibra-
rca cilindrilor prin rectificarea
calibrelor pentru laminarea la
tolerante negative. De asemenea,
disbor.itivele de ghidare s-au mo­
dificat în funcţie de dimensiuni­
le cerule de noul brocedeu. In
rest procesul tehnologic a rămas
acelaşi,
Datorită aplicării acestui sis-
' tem de laminare, colectivul da
I muncă al laminorului de 800 mm.
a realizat în cursul anului tre­
cut o economie de 280 tone la­
minate. De asemenea am obţinui
A legerile de «Jepufafi în sit»îurile_populare
Pi*©l*iL*ra<es,,I d e c a n d i d a t s a ! F.D-P«
SEBEŞ
Adunările de susţinere a candida­
ţilor F.D.P. în circumscripţiile elec­
torale de pe raza oraşului raional
Sebeş au luat sfîrşit. Un număr de
27i2 oameni ai muncii au partici­
pat la aceste adunări iar peste Î90 au
luat cuvtntul la discuţii.
Printre candidaţii propuşi se numă­
ră tovarăşii Constantin Păcurar, sef
de secţie la fabrica „Sebeşul", mun­
citorul fruntaş Mihai Ciuhat, de la
Întreprinderea „Simion Bărnuţiu",
Danii Haneş, preşedintele G.A.C.
Sebeş, doctorul Gheorghe Chişu şi
alţii.
GHELAK
In toate cele 38 circumscripţii elec­
torale din Ghelar, au fost prezentate
propunerile de candidaţi ai F.D.P.
Peste 1.900 de oameni ai muncii au
participat Ia adunări, sustinind propu­
nerile făcute. Prinlre candidaţii pro­
puşi sint minerul fruntaş Arsenic Ilca
in circumscripţia electorală nr. 21,
lăcătuşul Tiberiu Dobra, in circum­
scripţia electorală nr. 6 şi Viorel Alic
in cadrul circumscripţiei electorale
nr. 9.
lor pentru materiile lor prima şi să
aibă certitudinea că vor putea să-şi
construiască o industrie proprie. Ţă­
rile de peste mări ale Commouwealt-
hului nu sint interesate într-o dez­
voltare a elementelor imperial — pre­
ferenţiale şi a instituţiilor Common-
wealthului. In momentul de fată ele
resping net ideea unei pieţe comuna
a Qommpnwealthului, dat fiind că a-
ceste tari vor să-şi dezvolte relaţiile
polilico-comcrciale şi să le extindă
şi asupra altor pieţe“. După ce trece
în revistă şi alte planuri cum ar fi a-
<elza referitoare la slringerea rela­
ţiilor economice dintre Anglia şi
S.U.A. sau dintre Anglia şi ţările zo­
nei liberului schimb, autorul artico­
lului scrie: „Contradicţiile de intere­
se din cadrul economiei britanice şi
din cadrul Commonweailhului sint
prea mari pentru ca asemenea pla­
nuri să poată fi realizate. Ţoale n-
cesle planuri şi propuneri demon­
strează insa, că în cazul neaderării
ia Piaţa comună Anglia va trebui să
dezvolte noi iniţiative politico-co-
nierciale".
Ce părere au Statele Unite despre
toate aceste lucruri ? Din comentarii­
le ziariştilor apropiaţi de Casa Albă
reiese că guvernul american conside­
ră poziţia guvernului francez ca un
dublu afront direct. Este semnificativ
in această privinţă articolul semnat
de James Reston în „New York Ti­
mes“. Chiar din titlul acestui articol
-- „ce îşi închipuie ei că sîntera ?“
— se manifestă violenta şi iritarea
cu care este scris. In acest articol,
Reston nici nu se mai referă direct
la Franţa, ei, peste capul ei, la Ger­
mania occidentală căreia îi atrage a-
ientia că alianţa ei cu Franţa va fi
importante economii prin prelun­
girea duratei de funcţionare a ci­
lindrilor.
Dar rezultatele obţinute pînâ
acum nu ne mulţumesc pe deplin.
Penlru a realiza economii de o-
tel mai sint încă rezerve pe care
trebuie să le folosim. Astfel, noi
laminăm diverse profile care ur­
mează apoi să fie cojite. Să luăm
un exemplu, pentru a clarifica în
ce constă rezerva nefolosită. La­
minăm un profil la dimensiunea
de 110 mm. După cojire el tre­
buie să aibă 100 mm. Aceasta în­
seamnă că se pierde mult otel la
cojit. Credem că este necesar ca
serviciul tehnic să studieze po­
sibilitatea dc a reduce toleranta la
laminare de la 110 mm. Ia apro­
ximativ 100 mm. Acest lucru cere
insă rezolvarea unor probleme in
organizarea şi desfăşurarea proce­
sului dc producţie deoarece noi
nu avem posibilitatea de a mon­
ta la agregat cilindri corespunză­
tori acestor dimensiuni concomi­
tent în cajc. Rezolvarea proble­
mei ar putea fi înfăptuită dacă
s-ar dispune ca laminarea otelu­
lui ce urmează a fi cojit să se
facă pe campanii şi anume la
începutul unei perioade dc timp
să laminăm toata cantitatea de
clei ce urmează a se coji şi nu­
mai după aceea să laminăm cele­
lalte profile. Acest lucru ar duce
nomii de metal.
NICOLAE NEDELCU
maistru
ANGHEL MARC
manevrant principal
BAIRAS TANTS
laminalor şef
AUREL MIHĂILESCU
strungar
din postul (le corespondenţi
voluntari al ziarului nostru
de la laminorul de 800 mm.
al C. S. Hunedoara
GURASADA
La cele 23 adunări timile în cadrul
circumscripţiilor, au participat 455 dp
cetăţeni. Cei prezenţi au susţinut can­
didaturile tovarăşilor Tiberiu Ilca, co­
lectivist fruntaş, pentru circumscrip­
ţia electorală nr. 6, colectivista Igrel
L., penlru circumscripţia electorală
nr. 11, Roman Nan, preşedintele co
miletului executiv al sfatului popu­
lar comunal, inginerul Ion Florea de
Ia centrul experimental din comună
şi alţii.
P UI
Şi aici, cetăţenii de pe raza comu­
nei au susţinut propunerile de candi­
daţi ai F.D.P. penlru sfatul popular
comunal. Apreciind cum se cuvine ac­
tivitatea celor propuşi, oamenii mun­
cii prezenţi la adunări, au aprobat in
unanimitate propunerile făcute. Cu
multă căldură au fost susţinute pro­
punerile de candidaţi ale tovarăşilor
Mihai Costea, vicepreşedinte al
G.A.C. Pui, pentru circumscripţia e-
lectorală nr. 30 şi Mihai Vastion, pen­
tru circumscripţia electorală nr. 21,
satul Galaţi.
privită ca o alianţă îndreptată împo­
triva Statelor Unite.
„Momenlul de faţă, scrie Reston,
este un moment solemn in relaţiile
dintre S.U.A- Şi Germania. Preşedin­
tele de Gaulle cere cancelarului A-
clenauer să bazeze viitoarea sa poli­
tică europeană pe suspectarea S.U.A.
— chiar pe o presupunere de raa
credinţă din partea S.U.A. — şi răs­
punsul cancelarului la această cerere
va fi urmărit la Washington cu cea
mai mare atenţie". „Adenauer, se spu­
ne in articol, trebuie să aleagă. El şl
de Gaulle mai au Încă puterea de a
se opune intrării Marii Britanii în
Europa (în Piaţa comună — NR). Dar
in politică la fel ca în fizică orice
forţă creează e contrafortă şi aceas­
lă contraforţă se va dezvolta in S.U.A.
ia fel de sigur cum Rinul curge spre
mare“.
Articolul se încheie pe un ton încă
şi mai categoric: „Dacă de Gaulle şi
Adenauer ne cer să colaborăm la
răspindirea armelor nucleare naţio­
nale întii in Franţa şi apoi în mod
inevitabil potrivit tezei lui de Gaulle
în Germania, dacă ei se aşteaptă ca
noi să colaborăm cu o Europă gaullls-
tă care respinge şi umileşte Marea
Britanie şi manifestă dispreţ faţă de
ţoale „puterile maritime", dacă îşi
închipuie că vom colabora cu o Eu­
ropă proteclionistă, închisă în sine,
care pune continentul mai presus de
Atlantic, atunci ei cer si aşteaptă lu­
cruri care nu au existat şi nu vor
exista niciodată. Căci alegerea în faţa
căreia se află Adenauer nu este doar
între Franţa şi Marea Britanie, ci, în
ultimă instanţă, intre Franţa şi S.U.A.*
Aceste citate şi multe ailele care s-
ar putea da din presa occidentală,
demonstrează cil de indirjită a deve­
nit in momentul de faţă lupta penlru
poziţii de conducere în eadrul blocu­
lui atlantic,
F. A.
PAO. S '
cocsificabil — preocupare de
seamă a preparatorilor
Necesitatea sporirii producţiei de utilaje cum a fost cazul pompelor de
fontă a ţării este strict legată de îm­ circulaţie sau elevatoarelor. Multe
bunătăţirea calităţii cocsului. La lucruri, considerate mărunte şi lipsite
cocserie şi furnalele de la Hune­ de importanţă, au dăunat destul do
doara şi Reşiţa se depun mari efor­ mult calităţii cărbunelui.
turi pentru rezolvarea acestei pro­ Privită sub aspectul calităţii, ac­
bleme. îmbunătăţirea calităţii cocsu­ tivitatea noastră pe anul trecut a
lui începe în abajaje, şi continuă la fost nesatisfăcătoare. In această di­
preparaţia cărbunelui şi la cocserie. recţie noi ăm rămas mult datori si-
Colectivul preparaţiei de cărbune dcrurgiştilor. Anul acesta va trebui
din Lupeni şi-n adus un substanţial să muncim fn aşa îel îneît să auzim
aport la rezolvarea acestor probleme. numai cuvinte r' audă din partea
Planul de stat pe anul 2902 a fost beneficiarilor. L. rile tehnico-orga-
îndepliuit cu mult mai devreme, iar nizatorice luate — parte din ele chiar
la sortimenlul cărbune cocsiiicabil, aplicate — ne îndreptăţesc să spe­
planul a fost depăşit cu 4,5 la sută. răm acest lucru. Dar să enumerăm
A fost îmbunătăţită mult recupera­ citeva dinîre cele mai importante.
rea, cărbunelui brut. Cu toate aces­ Pentru preluările ritmice de căr­
tea nu au fost folosite suficient bune de la exploatările miniere, cît
unele rezerve cum ar fi recuperarea şi a cărbunelui recuperat din apele
şlamului cărbunos din apele rezi­ reziduale, noi am prevăzut mărirea
duale. capacităţii de însilozare. In scopul
Curăţirea mai bu­ Sn sp rijin u l reducerii conţinu­
nă a vagoneteîor, sid e ru rg iştilp r tului de umiditate
automatizarea luă­
rii probelor la căr­ ,.!•'-'aqf-T.---«.y arj. -».va din cărbunele spe­
bunele de Uricani cial s-a înfiinţat o
şi cîntărirea sepa­ echipă de control
care urmăreşte zil­
rată a producţiei de cărbune de la nic, după graiic, respectarea timpului
Vulcan şi Uricani, s-au făcut mai afectat egutării cărbunelui. Paralel
bine decît in anii trecuţi. cil aceasta se va monta şi pune în
Dacă în îndeplinirea ritmică, can­ funcţiune un aparat „Cendrex“ pen­
titativă, a planului de producţie, noi tru luarea automată a probelor.
ara avut unele succese, ele nu re­ O atenţie sporită va fi acordată,
flectă pe deplin posibilităţile ce au tot timpul anului, revizuirii sistema­
stat la indeinîna coleclivuiui. Să tice a conductelor de apă din silo­
luăm, bunăoară, calitatea. Faptul că zuri, etanşeilăţii fianşelor şi înzestră­
la majoritatea sortimentelor de căr­ rii craţerelor cu şubere noi, uşor de
bune indicii de calitate n-au io»t manevrat. Intr-un cuvînt, evitarea
reaiizaţi luni de-a rîndul, nu no scurgerii de apă în siloz. Reducerea
poate mulţumi. De asemenea esle umidităţii cărbunelui se va realiza si
destul de regretabil fapiul, că în loc prin micşorarea vitezei filtrelor, dînd
să realizăm o reducere sistematică a posibilitate unei egutări normale.
procentului de rebut Ia sortimenlul Avîr.d în vedere că anul trecui au
cărbune special, el a crescut compa­ fost dese cazuri de amestec al căr­
rativ cu indicii realizaţi în anei 1901. bunelui normal cu cel special, s-a
Slabă fiind preocuparea noastră pen­ preconizat beionarea găurilor exis­
tru îmbunătăţirea calităţii cărbune­ tente în pereţii silozurilor.
lui, nu e de mirare că ia sfîrşilul Concomitent cu acţiunea de re­
anului 1952 am avut rebútate 42.391 ducere a umidităţii din cărbune, no
tone cărbune special. vom ocupa şi de executarea unei spă­
Rebuiarea acestei importante can­ lări corespunzătoare a cărbunelui.
tităţi de cărbune s-a făcut mai ales Spălarea cărbunilor va fi uşurată prin
ca urmare a nerealizării indicelui de înzestrarea ciururilor de preclasare
calitate Ia cenuşă şi umiditate. In şi a celor fixe cu tablă perforată.
aceste condiţii fireşte că nici bene­
ficiarii noştri nu au fost mulţumiţi Se ştie ce mare importanţă aie
dozarea corectă a proporţiilor de căr­
de calitatea cărbunelui primit. bune cocsificabil. ,Do aceea, evitarea
Co'eetivul nostru, analizînd temei­ abaterilor în plus sau minus faţă dc
nic cauzele care au dus la rebuta- indicele stabilit va constitui o sar­
rea cărbunelui, a stabilit că ele se
detoresc şi frecventelor îr>c?i<"ărl a cină de căpetenie a fiecărui mun­
citor.
proporţiilor de dozare. De exemplu, Tn afară de măsurile amintite n-ai
numai Ia cărbunele de Vulcan au sus, conducerea tehnică a prep^ra-
fost înregistrate 54 de abateri, peste liei, cu sprijinul comitetului sindica­
iimita stabilită de plus sau minus 2 tului, vor deschide cursuri de califi­
Ia sută. care şi ridicarea calificării muncitc-
O lipsă de care se face vinovată rilor.
conducerea tehnică a preparaţiei este Colecllvu! nostru e hotărît să mun­
că s-au mobilizat toate forjele şi cească mai bine pentru a acorda în
asupra îndeplinirii cantitative a pla­ acest fel un preţios ajuior siderur-
nului, scăpînd din vedere problema giştilor.
caii lăţii cărbunelui. La aceasta au VICTOR ARDELEAN
contribuit şi deficienţele în aprovi­ şeful preparaţiei de cărbune
zionarea cu piese de schimb pentru din Lupeni
Reduc continuu media de staţionare
Muncitorii staţiei C.F.B. Ilia timpului ele încărcare-deşcărca-
au încăput noul an de muncă re a vagoanelor. In primele 20
hotărî ţi să-şi depăşească cu re­ de zile ale lunii ianuarie ei au
gularitate sarcinile de plan. îmbunătăţit media de staţiona­
Astfel, in primele două decade re la încărcare şl descărcare cu
ale lunii ianuarie au fost în­ 5,6 Ia sută. La aceasta o contri­
cărcate peste plan 415 tone măr­ buţie însemnată şi-au adus-o
furi. In acelaşi timp ei luptă muncitorii loan Bârbulesou,
Gheorghe Bala şi Iaeob Pintea.
pentru reducerea continuă a
srenul... rece
r—r-~. r-«r-*r-*
Gerul dc afară te face să iuţeşti paşii. S-ar părea că nimeni nu ar
[ timp de pierdut. Aşa-i şi in gara C.F.R. Şibot. Personalul staţiei de-abi
( apucă să plece trenurile ca s-o zbu ghească la căldură. Ce să-i faci,
! de preferat căldura. Şi călătorii stau acum liniştiţi în sala de aşteptar
ţ pină vino trenul.
ţ Do aici pleacă spre Cugir şi tre nul mixt nr. 2.410, dimineaţa !a orele
| 9,26, care se reîntoarce Ia orele 13,12 cu nr. 2.420. Dar deşi-i local,
^ trenul nu-şi primeşte călătorii decît cu citeva minute înainte de ple
[ care, Care-i motivul ? 1. II ştiu toţi călătorii. Trenul circulă neîncălzit
Iţ deloc. In tren e parcă mai frig ca afară şi toţi călătorii, de voie de
[ nevoie... joacă sirba. Joacă pentru că tovarăşii din staţia Şibot, unde
i locomotiva stă ore în şir în manevră ca şl cei din Cugir nu se îngrijesc
1 să respecte un normativ Sn vigoare, de a încălzi din timp garnitura.
Executarea la timp şi de calitate a reparaţiilor la utilajul minier
este un obiectiv important al întrecerii pe care o desfăşoară muncitorii
de la atelierul mecanic al E. M. Petrila.
Printre fruntaşii atelierului se numără Rudolf Cozma si Nicolae
Tincă, care, aşa cum se vede în fotografia de faţă, lucrează cu multă
atenţie la executarea reparaţiilor încredinţate.