Page 83 - 1963-01
P. 83
PAG. 4 DRUMUl aastooBaaosax Nr. 2515
S u ccesele iaidtasirlei şi a gricu ltu rii
savi<etice îu 1962
MOSCOVA 25 (Agerpres). — TASS Toate republicile unionale şi con
transmite: siliile economiei naţionale ale tutu
Industria Uniunii Sovietice a de ror regiunilor economice au depăşit
păşit planul pe anul 1962. Potrivit da planul anual al producţiei industriale
telor preliminare, producţia industria în ansamblu şi Ta majoritatea princi
lă a crescut cu 9,5 la sută în com palelor tipuri de produse.
paraţie cu anul 1961. Volumul pro Producţia globală de cereale, de a- PENTRU ACORDAREA Guvernul chinez acceptă propunerile conferinţei ^ C o lo n ia lism u l ts*ebtaie
ducţiei industriei sovietico a repre nul trecut a fost o producţie record fa
zentat aproximativ 63 Ia sută din ţă de întreaga perioadă de existenţă INDEPENDENŢEI KENYEJ de ia Colombo ea bază pentru tratativele cu India să dispară'“
producţia S.U.A. (în anul 1957 — a U.R.S.S. — 9 miliarde puduri. Şep-
47 la sută. telul de vite comute mari a sporii I.ONDRA 25 (Agerpres). PEKIN 25 (Agerpres). nice ale ţărilor participante Ia con —cer africanii din Rhodesia de nord—
cu 4,7 milioane capete. Primul ministru al Ugandei, Mil Guvernul chinez acceptă în prin ferinţa de la Colombo, Ciu En-lai a-
Direcţia centrală de statistică a co ton Obote, şi vicepreşedintele Repu cipiu propunerile elaborate la con rată că cel mal important lucru pen LUSAKA 25 (Agerpres). Rhodesia de nord. După cum rela
municat la 25 Ianuarie că în ultimii Potrivit datelor preliminare, venitul blicii Tanganika, Rashidi Kawawa, ferinţa celor şase state de la Co tru obţinerea soluţionării paşnice a Richard Butler, prlm-ministru ad tează agenţia France Presse, aceştia
patru ani producţia globală a indus naţional al U.R.S.S. a fost de 161,5 mi care se află la Londra, s-au -întîlnit lombo, drept bază iniţială pentru o problemei frontierei chino-indiene ii junct al Angliei şi ministru pentru vor prezenta un memorandum in
liarde rublo, ceea ce reprezintă o cu primul ministru Macmillan, cu întîlnire a reprezentanţilor oîiciali constituie în prezent începerea cit problemele Federaţiei Rhodesiei şl care se cere desfiinţarea Federa
triei a sporit cu 45 la sută în loc creştere de 6 Ia sută (aproximativ ministrul afacerilor externe, lordul ai R.P. Chineze şi Indiei în vederea mai grabnică a tratativelor între Nyassalandului, a fost primit la so ţiei Rhodesiei şi Nyassalandului şi
Home, şi cu ministrul pentru rela examinării problemelor privind con R.P. Chineză şi India. In această sirea sa în capitala Rhodesiei de adoptarea unei noi constituţii care
de 39 la sută, cît prevede planul sep- 9 miliarde ruble) în comparaţie-cu ţiile cu Commonwealth-ul, Duncan solidarea stării de încetare a focu scrisoare, care a fost transmisă de nord, Lusaka, de demonstranţi care
anul 1961. Sandys, lui şi dezangajarea forţelor armate agenţia China Nouă se arată că par scandau: „Colonialismul trebuie să să prevadă instituirea votului uni
te.ial pentru această perioadă. ale ambelor ţări şi pentru a se con tea chineză este gata — ca răs dispară“. versal, sporirea de la 45 la 60 a
După cum relatează agenţia Asso tribui la sprijinirea tratativelor din puns la chemarea paşnică a confe numărului de deputaţi şi constitui
Consultări soviets-ámenme în problema ciated Press, în cadrul acestei în- tre China şi India. Despro aceasta se rinţei de la Colombo — să facă Butler va avea întrevederi cu re rea unui guvern condus de un prlm-
încetării experienţelor cu arma nucleară tilniri liderii africani au cerut gu arată intr-o scrisoare a premierului încă un pas înainte pe calea conci prezentanţi ai populaţiei africane din ministru african.
vernului britanic să urgenteze acor Consiliului de Stat al R.P. Chineze, lierii — să nu creeze într-o scrie
WASHINGTON 25 (Agerpres). — ţiei pentru dezarmare şi control asu darea independentei Kenyei. Cîu En-lai, adresată Ia 19 ianuarie de regiuni de frontieră posturi ad In G u in e e a p o rtu g h eză
TASS transmite: pra armamentelor, şi Ch. Stclle, loc d-nei S. Bandaranaike, primul minis ministrative, cu condiţia ca fn aceste
ţiitor al delegatului S.U.A. în Comi Ei au arătat că statele lor, vecine regiuni să nu fie trimis personal Ciocniri în ire patrioţi şi trupele coloniale
La 24 ianuarie Ia New York a avut tetul celor 18 state pentru dezarmare. cu Kenya, intenţionează să forme tru al Ceylonului administrativ şl trupe aparţinind In
Ioc cea de-a 7-a întîlnire a lui N. T. La întîlnire a participat de asemenea ze, o federaţie a Africii de est, în LISABONA 25 (Agerpres). ale teritoriului. Ultima şi cea mal
Fedorenko, reprezentantul U.R.S.S. în Ormsby Gore, ambasadorul Marii Bri care urmează să fie indusă şi Ke Relevînd că guvernul R.P. Chineze diei. In Guineea portugheză, situată tn importantă luptă a avut loc, potrivit
O.N.U., şi a lui S. Ii. Ţarapkin, re tanii în S.U.A. Intîlnlrea a fost con nya independentă. a sprijinit totdeauna eforturile paş Africa de vest între Republica Gui comunicatului, în regiunea locali
prezentantul Uniunii Sovietice în Co sacrată discutări problemei încetării neea şi Senegal, pe coasta Oceanu tăţii Fulacunda la 23 îauuarie, în
mitetul celor 18 state pentru dezar experienţelor cu arma nucleară. întrevederile secretarului lui Atlantic, se desfăşoară cu o
mare, cu W. Poster, directorul Agen cursul căreia au fost ucişi doi mi
Dezbaterile din parlamentul indian
!n intimpin area Congresului general al N.A.T.O. DELHI 25 (Agerpres). — îndemnat să se respingă încercările deosebită vigoare lupta de eliberare litari portughezi. Comunicatul nu
de solidaritate cu Cuba la Londra Luînd cuvîntul în cadrul dezbateri de a submina politica indiană de neu a populaţiei africane. După cum re precizează pierderile suferite de pa
lor parlamentare, primul ministru tralitate şi de a lega ţara Ia remorca cunoaşte un comunicat al Ministe trioţi. Ca de obicei, autorităţile co
LONDRA 25 (Agerpres). alianţelor militare ale Occidentului.
RIO DE JANEIRO 25 (Agerpres). — Venezuela, Peru, U.R.S.S. şi S.U.A., La 24 ianuarie au Început Ia Lon Nehni a cerut parlamentului să caute Camera Populară a parlamentului rului de Război al Portugaliei, intre loniale portugheze pretind că detaţa-
„Apărarea Cubei — este o chestiu precum şi din numeroase alte ţări dra tratativele între secretarul ge Sără încetare o modalitate de a re detaşamentele de patrioţi înarmaţi mentcle de partizani ar fl fost or
ne urgentă a tuturor popoarelor“ — din întreaga lume, in care este apro neral al N.A.T.O., Dirk Stikker, şi glementa pe cale paşnică litigiul de indian a aprobat cu o majoritate co- şi trupele coloniale portugheze au ganizate, instruite şi înarmate fu
sub această lozincă se desfăşoară o bată convocarea congresului. Ţelul a- oficialităţile britanice. frontieră. El a afirmat că guvernul vlrşitoaro de voturi politica guvernu avut loc ciocniri in diverse regiuni străinătate.
indian a acceptat în principiu propu lui Nehru în problema reglementă
După cum relatează agenţia France
vastă activitate de pregătire în vede cestui congres este de a contribui | Presse, în cadrul întrevederilor lui nerile conferinţei de la Colombo, su rii paşnice a conflictului do frontieră Guvernul japonez a luat măsuri pentru
rea Congresului continental de soli ia asigurarea securităţii şi indepen Stikker, cu ministrul afacerilor ex dintre India şl R. P. Chineză. controlarea exportului unor m ărfuri
daritate cu Cuba, care va avea loc denţei Cubei şi celorlalte ţări ale A- terne, lordul Home, şi cu ministrul bliniind totodată că guvernul Indieî în ţările socialiste
ia Rio de Janeiro între 28 şi 30 mar continuă să se pronunţe pentru resta La Deliii s-a creat Comitetul de
tie a.c. Convocarea congresului este mericii Latine. Congresul va discuta de război Thorneycroft, au fost a- bilirea stalu-qno-ului care a existat luptă pentru neangajare, democraţie
sprijinită pe scara cea mai largă în următoarele probleme: autodetermi bordate probleme legate de crearea la frontiera dintre India şl China la şl socialism, din care fac parte depu
narea şi neamestecul, solidaritatea cu forţei nucleare multilaterale a 8 septembrie 1962.
taţi ai parlamentului, reprezentanţi
toate ţările Americii Latine şi dinco poporul cuban şi apărarea libertăţii N.A.T.O. in conformitate cu acordu Politica neaderăriî la blocuri con de frunte a! vieţii politice şi obşteşti
lo de aceste ţări, In sprijinul acestui popoarelor din America Latină, suve rile anglo-amerirane de la Nassau. TOKIO 25 (Agerpres), TASS condiţii sînt prea „liberale“. Mari
forum al popoarelor Americii Latine ranitatea şi eliberarea naţională, pa Secretarul general al N.A.T.O. a tribuie Ia destinderea încordării in din ţară. Comitetul îşi propune drept lor societăţi de construcţii navale din
6e pronută numeroase sindicate, or cea si politica imperialismului mon ternaţionale, la cauza păcii generale, princinTă sarcină să grupeze într-un transmite : Japonia Ii se „recomandă" ca în viitor,
ganizatli de ţărani, culturale, studen dial. In ajunul Congresului continen avut de asemenea, o întrevedere în se spune în circulara primului minis sîngur front pe toţi patrioţii indieni în cadrul tratativelor cu organizaţii
ţeşti, cunoscuţi fruntaşi ai vieţii pu tal, la 26-27 martie urmează să aibă cursul zilei de joi şi cu Edward tru Nekru, pe care, după cum anunţă în lupta împotriva forţelor reacţiona Guvernul japonez a luat măsuri le comerciale ale Uniunii Sovietice,
loc la Rio de Janeiro o conferinţă ziarele, a adresat-o miniştrilor prin re care cer să se renunţe Ia politica să formuleze „condiţii mult mai se
blice, membri ai Congresului Naţio naţională de solidaritate cu Cuba. Heath, lordul sigiliului privat, şe cipali al statelor indiene. Nehru a neangajărlf. pentru stabilirea unui control sever vere“.'
nai al Braziliei. Convocarea con
gresului este salutată şi aprobată de ful delegaţiei Marii Britanii la tra asupra exportului unor mărfuri în
tativele de ia Bruxelles. ţările lagărului socialist. Pe lista
mărfurilor care sînt supuse contro
lului guvernului au fost înscrise ţe
fostul preşedinte al Mexicului, gene vile cu un diametru mare pentru
lormarea uniunii partidelor politice Apelul Uniunii revoluţionare a femeilorralul Lazaro Cardenas, de filozoful conductele de petrol, nave, oteluri Solidari cu lupfa poporului
africane din Swaziland din Ecuadorenglez Bertrand Russell, profesorul
speciale, fibre sintetice.
John Bernal, Lombardo Toledano,
preşedintele Confederaţiei oamenilor După cum anunţă ziarul „Asahi“, din Venezuela
muncii din America Latină.
PARIS 25 (Agerpres). rat Simon Nksumaio, liderul parti HAVANA 25 (Agerpres). clin Ecuador cheamă, de asemenea, Ministerul Comerţului Exterior şi al HAVANĂ 25 (Agerpjres).-
Pe adresa organizatorilor congre Majorilatea partidelor politice a- dului democrat din acest teritoriu. „Femeile din Ecuador şi Peru tre femeile din ambele tari la luptă co Industriei, precum şi Ministerul Fi In Cuba a fost organizată
sului au sosit Ia Rio de Janeiro nu fricane din Swaziland au format o buie să se unească pentru a împie nanţelor au cerut societăţilor de con să,ptămina de solidaritate cui
meroase mesaie şi telegrame din Cos uniune care îşi propune drept scop S. Nksumaio a spus că partidele dica exploatarea crincenă a indieni mună împotriva imperialismului a- strucţii navale, care execută comenzi lupta poporului din Venezuela
ta Rica, Chile, Uruguay, Argentina, transformarea Swazilandului fntr-o care fac parte din uniune vor cerc lor, pentru ca copiii lor să aibă merican şi a clicilor militare din A-
ţară democratică în care nu va e- la apropiata conferinţă de la Lon dreptul la pîine, la cultură şi feri
Plenara C.C.dinal jPaaprotnidiaului SocialistTOKIO 25 (Agerpres).xista discriminare rasială, a deda-dra cu privire la organizarea consticire $i pentru ca noi, mamele, să merica Latină, împotriva mizeriei, pentru ţările socialiste, să revizuias pentru independenţa patriei
tuţională a Swazilandului, să i se putem fi sigure de un viitor paşnic pentru libertatea şi suveranitatea na că condiţiile contractelor încheiate. sale. Cu acest prilej Ia Havana
La 23 ianuarie Ia Tokio a avut loc Plenara a hotărît să organizeze acorde acestui teritoriu dreptul Ia şi liniştite pentru viaţa copiilor a avut loc un mare miting ai
o plenară ordinară a Comitetului pe întreg cuprinsul ţării marşuri autoadministrare internă, să se acor noştri", se spune fn apelul Uniunii ţională a ţărilor din America Latină. Potrivit părerii guvernului, aceste oamenilor muncii Arhella Hala,
Central al Partidului Socialist din populare de protest, mitinguri şl de independenţă totală. In prezent revoluţionare a femeilor din Ecua
Japonia. Participanţii la plenară au demonstraţii în marile oraşe din Swaziland împreună cu alte două dor adresat femeilor din Peru. Textul membru al C.C. al Partidului
luat în discuţie activitatea socialiş prefecturi, să iniţieze o campanie protectorate engleze din Africa de acestui apel, publicat în ziarul ecua- Comunist din Venezuela, care a
tilor în parlament şi în perioada o- de strîngere a semnăturilor pe ce sud, Basutoland şi Bechuanaland, dorian „Nuestra Paîabra“, a fost Situaţia din Brazilia în ajunul restabilirii luat cuvîntul la miting, a vorbit
rerea „de a se pune capăt imediat sînt administrate de ambasadorul transmis de corespondentul din Quito
fensivel de primăvară a oamenilor tratativelor cu autorităţile sud-co- Angliei in Republica Sud-Africană, al agenţiei Prensa Latina. oficial® a regim ului prezidenţial despre lupta curajoasă a popo->
muncii din Japonia, au stabilit pro reene". care îndeplineşte concomitent func Uniunea revoluţionară a femeilor rulul din Venezuela împotriva
gramul de luptă pe perioada alege ţia de înalt comisar al Angliei. tiraniei Iul Romulo Bentaaourt
rilor pentru organele autoguvernării Plenara a hotărît ca în cadrul lup RIO DE JANEIRO 25 (Agerpres). promova politica dictată de marile
locale, precum şl împotriva alian tei de primăvară, partidul socialist In ajunul restabilirii oficiale o re monopoluri internaţionale care obţin şl a Imperialiştilor americanii
ţei dintre reacţlunea japoneză şi cea să sprijine revendicările oamenilor gimului prezidenţial în Brazilia şi datorită acestei politici profituri u* Ea a chemat poporul ouban şî
şud-coreeană. muncii cu privire la îmbunătăţirea acordării unor împuterniciri mai riaşe. Ţelul acestui Fond, scrie în popoarele din întreaga lume să
condiţiilor lor de trai, pentru redu largi preşedintelui Goulart, Fondul continuare ziarul, este de a împie sprijine lupta poporului din Ve-i
Plenara a subliniat că tratativele cerea preţurilor la bunurile de larg dica dezvoltarea ţărilor Americii La nezuela pentru libertate şl in*
Japono-sud-coreene constituie una consum, pentru micşorarea poverii Monetar International şi cei care tine şi consolidarea independentei lor dependenţă. La miting au luat
dintre măsurile periculoase în do fiscale şi încetarea concedierilor în îl sprijină au difuzat prin agenţia economice. „Fondul, scrie ziarul ar
meniul politicii externe luate de ca UPI o ştire că preşedintele Goulart .cuvîntul de asemenea Blas Ro«
Conferinţa de presă a preşedintelui
Kennedy ar fi cerut acestui Fond să trimită vrea ca tara noastră să se ocupe în ca, membru al conducerii na«
WASHINGTON 25 (Agerpres). — vi6iic. Kennedy a răspuns că însuşi în Brazilia o misiune specială pen permanenţă numai cu producţia de tlonale a Organizaţiilor Révolu*
La 24 ianuarie preşedintele Ken- faptul că Uniunea Sovietică acceptă tru studierea situaţiei financiare din materii prime pentru export“. Po
nedy şi-a deschis obişnuita conferin inspecţia la fata locului pentru con tară. După cum afirmă agenţia, pre porul şi guvernul spun „nu" şanta ţlonare Integrate din Cuba şî
ţă de presă prinţi o declaraţie spe şedintele Goulart ar fi cerut „să se jului Fondului Monetar Internatio J. Iglesias, secretarul general al
cială, în care a chemat Europa occi trolul asupra acordului referitor la restabilească" relaţiile dintre Fon nal" — subliniază în încheiere „Ultl Uniunii Tinerilor Comunişti dits
dentală la întărirea unităţii, în alian interzicerea experienţelor nucleare
ţă cu S.U.A., în cadrul blocului atlan „este foarte important". dul Monetar Iutei naţional şi Brazi ma Hora“. S Cuba.
Preşedintele a fost rugat apoi să lia şi şi-ar fi exprimat consimţămân
binetul Ikeda, tul „să urmeze cunoscuta orientare
tic. Kennedy a încercat să-şi înte comenteze informaţiile apărute in financiară a acestuia".
mas*
meieze prin sperietoarea răsuflată a presa americană şi reluate de o se Această ştire a provocat indigna
„pericolului comunist" chemarea adre rie întreagă de senatori cu privire la re şi proteste in cercurile oficiale
sată Europei occidentale cu privire pretinsele pregătiri militare din Cu şi obşteşti din ţară
la menţinerea unităţii. ba. Ziarul „Ultima Hora“, calificînd a- FRAGA 25 (Agerpres), Consiliul NA.T.O. a confirmat in mod
ceasta ştire drept o „provocare po După. cum transmite agenţia oficial la 24 ianuarie că tratatul
Corespondenţii i-au pus lui Kennedy După co. a subliniat în răspunsul litică“, declară că Brazilia nu va ac Ceteka, la Praga In zilele de 24 N.A.T.O. nu se mai extinde asupra
o serie de întrebări, solicitîndu-1 să- său că Statele Unite continuă să su- cepta să se subordoneze Fondului şl 25 ianuarie a avut loc sesiu Algeriei de la data de 3 Iulie 1962 —-
şi exprime părerea în legătură cu pravegheza Cuba, Kennedy a decla Monetar Internaţional, a cărui po nea Kdună-ril Naţionale a Repu ziua cuceririi Independentei de că
perspectivele de încheiere a unui a- blicii Socialiste Cehoslovace. Se tre Algeria.
cord cu privire la interzicerea expe rat că, potrivit datelor de care dis litică nu corespunde intereselor na siunea a adaptat planul de dez
rienţelor nucleare, ca rezultat al re voltare a economiei naţionale şl BONN. — Organizaţia soclal-demo-
centului schimb de mesaje pe aceas pune guvernul, în Cuba nu se intro ţionale ale tării. Ziarul arată că pre bugetul de stat’ pe anul 1963. erată de tinaret „Şoimii" din landul
tă temă între preşedintele S.U.A. şi vest-german Bremen a luat atitudine
N. S, Hruşclov, şeful guvernului so- duce armament ofensiv şi în acest şedintele Goulart a lăsat să se în DJAKARTA. Joi, preşedintele In împotriva promulgării legislaţiei ex
sens acolo nu se fac pregătiri mili doneziei, Sukarno, a oferit în palatul cepţionale in R, F. Germană şl împo
I1 ţmnei•lceiaguăn în mod precis că nu există Merdeka un prinz în cinstea cosmo
motiv pentru reluarea legă nautului sovietic, Andrian Nikolaev. triva serviciului militar obligator;
Membrii acestei organizaţii s-au pro
tare. I turilor cu acest Fond, cît timp va MOSCOVA. — In continuarea tur nunţat de asemenea, pentru partici
neului său prin U.R.S.S., tenorul Ion parea tineretului social-democrat la
Uruguayul în ghearele crizei Pico a' interpretat rolul principal în marşurile de primăvară organizate in
operele „Rigoletto“, „Traviata" şi R. F. Germană de către adversarii
Aspect din viaţa grea a mineri lor japonezi şi din lupta lor împo Criza economico-financiară prin timp ce pesoul uruguayan şi-a pier realizeze un „armistiţiu“ politic nu „Faust“ la Perm şi Minsk. Turneul înarmării atomice.
triva politicii guvernului japonez tn problema cărbunelui. caro trece Sn prezent Uruguayul în dut mai mult de două treimi din numai pentru a se pune de acord lui Ion Piso s-a bucurat de mare suc
grijorează şi preocupă naţiunea în valoarea sa Sn ultimele 45 de luni, între ele (este vorba de partidele ces. HANOI. — In curs de 11 luni ale
IN FOTO: Mineri şomeri veniţi să viziteze pe tovarăşii lor aflaţi în treagă. Guvernul nu şti© ce să mai şomajul creşte neîncetat, afectînd în tradiţionale dominante), dar şi pen anului 1962 patrioţii sud-vietnamezl
greva foamei. facă pentru a acoperi cheltuielile in prezent 48 Ia sută din cei 320.000 tru a determina clasa muncitoare să NEW YORK. — La New York s-a au ucis, rănit şi au Jăcut prizonieri
terne şi datoriile externe. Conflic renunţe la lupta revendicativă şi să anunţat că secretarul general adjunct peste 36.000 de soldaţi şi ofiţeri din
tele sociale se ţin iaht şi cuprind de muncitori şi funcţionari din in accepte în mod pasiv o situaţie cri al O.N.U., G V. Narasimhan, va ple detaşamentele de represalii, între ca
în fapt aproape toate păturile popu dustria şi comerţul particular. Una tică a cărei greutate apasă tocmai ca la sfirşitul acestei săptămîni în In re peste 300 de militari americani, a-
laţiei. după alta se închid fabrici, ateliere, asupra maselor de salariaţi. donezia pantru a avea consultări cu nuntă agenţia „Eliberarea“. Patrioţii
prăvălii, săli de cinematograf, mari guvernul indonezian asupra măsuri
Comentîud această situaţie, ziarul şi mici. Pe o piaţă internă sărăcită Dar oamenii muncii nu dau do lor care urmează a fi luate In vede au doborît 55 de avioane si elicopte
conservator „La Manana“ scria: ca niciodată înainte, sporirea masivă vadă că intenţionează să accepte re americane, au distrus numeroase
„...Industria se prăbuşeşte, tara să a impozitelor nu a obţinut rezulta lin asemenea „armistiţiu“. Dimpotri rea transferării administraţiei Irianu- alte mijloace tehnice militare. In pre
răceşte şi venitul naţional scade ra tul scontat de experţii Fondului mo vă, luna decembrie a fost mărturia lui de Vest Indoneziei. EI va vizita zent arată agenţia, forţele patriotice
pid. Creşterea neîncetată a preţurilor netar internaţional. unor largi acţiuni de masă. Munci Irianul de Vest şi va avea Întrevederi din Vietnamul de sud controlează
şi şomajul faa ca situaţia să fie in tori, funcţionari, învăţători, au por cu conducătorii administraţiei provi două treimi din teritoriul tării.
tolerabilă. Nimic nu ne autoriză să La începutul lunii decembrie 1962 zorii a O.N.U. din acest teritoriu.
credem că o soluţie miraculoasă va revista de specialitate „The Econo nit la luptă cerînd satisfacerea ime WASHINGTON. — Casa Albă a de
fi găsită Sn scurt timp“. mic Survev" semnala că Banca Re diată a revendicărilor lor. Grevelor ATENA. — După cum anunţă zia clarat că la 18-20 martie, preşedinte
publicii — pentru prima oară în is de la ministerul sănătăţii publice, rul „Avghi“, organ al partidului EDA, le Kennedy, se va întîlni la San Jose
Guvernul nu mai dispune de mij împotriva acestui ziar a Început un (Costa Rica) eu preşedinţii ţărilor A*
loace pentru a plăti în mod regulat toria ei — şi-a încheiat exerciţiul la poştă, Sn bănci etG., li s-au adău nou proces pentru că a publicat un mericii Centrale. După cum reiese
salariile funcţionarilor săi (peste anual cu un deficit de 9 milioane gat luptele revendicative duse de articol sonsacrat luptei de eliberare din declaraţia Casei Albe, preşedinţii
100.000). Bugetul statului, care se ri dolari şi că rezervele sale de devi muncitorii industriali textilişti, meta- a poporului grec In anii celui de-al statelor Costa Rica, Guatemala, Sal
dică la 2.200.000.000 pesos, a înre ze au suferit o scădere masivă (cu lurgişti, constructori, precum şl ac doilea război mondial împotriva ocu vador, Honduras, Nicaragua, Pana
gistrat un deficit de peste 400 mi peste 40 milioane dolari din decem ţiunile anumitor grupuri ale salaria ma şî preşedintele S.UA vor exami
lioane pesos, în timp ce datoria ex brie 1954). Totodată revista sublinia ţilor agricoli. panţilor hitleriştl şi aniversării Fron na, în cadrul întîlniril lor, problemei®
ternă a atins 125 milioane dolari. cu alarmă că In Uruguay au loc «are prezintă nn interes comun. in
Faptul acesta nu ar fi încă atît de masive retrageri de capital. Frontul de stînga al eliberării, tului de eliberare naţională din Gre
grav dacă în acelaşi timp deficitul Partidul comunist, Centrul unic al clusiv problemele legate de îndepl!»
balanţei comerciale nu s-ar fl ridi „Aşa nu pot continua lucrurile — muncitorilor şl alte forte progresiste cia. Procesul a fost fixat pentru oiua
cat in ultimii ani la peste 600 mi exclalnă ziarul „El Popular“ — a declară că nu poate avea şi nu va de î! februarie. aîrea programului »Alianţa pentnf
lioane dolari. sosit momentul să se pornească spre progres”,
o schimbare structurală profundă. A- :avea loc „armistiţiul“ cerut de pătu PARIS. — După rum transmite «o»
Asfixia eomerţulul exterior este respondentul agenţiei France Presse,
completată de scăderea continuă a cesta este postulatul „Frontului de rile dominante şt că lupta va con
producţiei industrial© şl agricole. In stînga al eliberării“. Cercurile gu tinua.
vernamentale caută in prezent să
HERNAN PIRIZ
coresp. Agerpres la Montevideo
Redacţia şi administraţia ziarului :str. 6 Martie nr. 9. Telefon s 188, 189, 78, 674, Taxa olAtitS tn mirnera? «snform «uweb&rîl Direcţiei Generale P.T.T.R. ar. 253.828 dini 0> noiembrie L949. » Ţipam! s întreprinderea Poligrafiei e! Mal® ** Deva,
