Page 84 - 1963-01

P%OLE7AA é ffî tO A T S TÂSILÉ, V U fffidT X l

Aim! XV. St. 2518 Dmninlcă 27 ianuarie 1963 4 pagini 20 bani

Pregătirea p rof Sesiunea &. VIII-a
a sfatului popular
re g io n a l

in pas ca tehnica avansată Ieri a avut Ioc cea de-a VUl-a se­
siune a Sfatului popular regional Iu
cadrul căreia s-au dezbătut proble­
me privind realizarea planului eco­

nomic şi social-cultural pe anul 1962

.... «t«n:::ii uiiKiimtnmman in sprijinul producţiei precum şi prezentarea proiectului de
buget pe anul 1963. La sesiune au
jj Din iniţiativa comitetului sindicatului şl a comitetului U.T.M. de la j|
ti C. S. Hunedoara a avut loc zilele trecute o şedinţă unde s-a analizat |j In ultimii ani fabrica „Sebeşul“ din participat tovarăşii Petru Furdui, Săniuşul, bătaia cu zăpadă citit acum preocupări zilnice ale micuţilor,
jj activitatea cursurilor de calificare, ridicarea calificării, a universităţilor Sebeş a fost Înzestrată cu noi ma­ prim-secrelar a! Comitetului regional
jj muncitoreşti, a lectoratelor tehnice şi de cultură generală, precum şi acti- ij şini de înaltă productivitate. Pentru
al P.M.R. Hunedoara, Andrei Cer-

jjvitatea comisiei inginerilor şi tehnicienilor din C.S.H. Cu acest prilej!; a mînui cu pricepere, aceste maşini, vencovicl, loan Ardeleanu şl Aur
jj s-au stabilit şi unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de viitor, jj comitetul sindicatului, împreună cu Nistor, secretari ai Comitetului re­
conducerea tehnico-administrativă a
Faptul că la această analiză au fost invitaţi să participe toţi preşe- jl fabricii, a luat măsura de a ridica gional al P.M.R. Hunedoara, Dumitru Ş ec is& î|«i s e p i e i d e Î B i T a y â m S n t şa p i 8^ p a g a n d u
jj dinţii comitetelor sindicale de secţie, responsabilii culturali şi cu pregă-jj pregătirea profesională a muncitori­ Dejeu, preşedintele Comitetului exe­
jjtirea profesională, directorii universităţilor muncitoreşti, ingineri şi teh-jj lor. In prezent, în cadrul fabricii, cutiv al Sfatului popular regional, a mm ®Mpefi°I©r a l Ags°ie u&iurii
jj nicieni care predau lecţii şi expun conferinţe, secretarii organizaţiilor jj
funcţionează un curs de calificare Sabin. 8°rici, Mircea Rumba şi Cor­ V. zilele de 25-26 ianuarie a avut rea practică a elevilor din şcolile
jj U.T.M. şi şefii de secţii şl sectoare din C.S.H., discuţiile au fost fruc- ij cu 44 muncitori. Anul acesta alţi nel Stoica vicepreşedinţi ai Comite­ loc la Consiliul Superior al Agricul­ agricole. dinţa a stabilii, pe baza studlilo*
410 muncitori îşi vor ridica califica­ tului executiv al Sfatului popular re­ turii şedinţa secţiei de invăţămînt şi făcute de specialiştii secţiei şi a
jjtuoase şl pline de învăţăminte. rea în cadrul labricii. gional, deputaţi, invitaţi. propagandă a consiliului. Au parti­ In reţeaua de şcoli agricole a Con­ propunerilor consiliilor agricole re­
cipai membrii secţiei, cadre didac­ siliului Superior al Agriculturii se gionale ca amplasarea noilor con­
S!!!!!:!:::!';:::::::::! n:::uutviMitmtuumssunii A. ELENA Darea de seamă asupra realizării tice, reprezentanţi ai unor institu­ pregătesc 69.000 de elevi, cu o trei­ strucţii de şcoli să se facă în uni­
corespondentă me mai mult decît in air.il trecut, tăţi de producţie sau in imediata lor
Să învăţăm cum să mînuim

mai bine agregatele! Un nou curs planului economic şi social-cultural ţii centrale, ai consiliilor agricole ca viitori mecanizatori şi tehnicieni apropiere. In fiecare regiune se va
de calificare po anul 1962 precum şi proiectul de regionale. agronomi, horticultori şi veterinari asigura spaţiul de şcolarizare ne­
buget pe anul 1963 au fost prezen­ precum şi confabili agricoli. Datori­ cesar pregălirii cadrelor pentru ne­
La şedinţă au fost prezentate re­

Avtntul uriaş al ştiinţei şi tehnicii apare la timp, iar numărul de exem­ In staţia Simeria-călători s-a des­ tate de deputatul Dumitru Dejeu. ferate, s-au purtat discuţii şi au tă dezvoltării învăţământului agricol- voile producţiei proprii după speci­
implică ridicarea necontenită a nive­ plare este insuficient pentru a ajunge chis un nou curs de calificare de Apoi tov. loan Codrea, preşedintele fost stabilite măsuri cu privire la tehnic şi profesional, s-a mărit ba­ ficul ramurilor pe care le dezvoltă.
lului de cunoştinţe tehnico-profesio- la îndemî”» celor interesaţi. gradul I unde au început să fie pre­ comisie! permanente plan-finanţe a amplasarea în viitor a unităţilor de za materială necesară, construindu-sr Practica în producţie a elevilor re­
nale ale muncitorilor, maiştrilor, teh­ gătiri 47 de muncitori pentru func­ prezentat un coraport. învătămînt din reţeaua Consiliului noi şcoli şi săli de clasă, laboratoa­ prezintă 50 la sută din timpul de
nicienilor şi inginerilor. Referindu-se In scopul răspîndirii propagandei ţiile de acari si manevranţi. Cursu­ Superior al Agriculturii, la modul re, ateliere cantine, dormitoare etc şcolarizare. Ea se face în unităţi a-
la necesitatea formării unor cadre tehnice, participanţii la această ana­ rile au început Ia 15 ianuarie 1963 Pe marginea dării de seamă şi a de organizare şi desfăşurare a prac­
temenic pregătite, capabile să con­ liză au propus ca odată pe lună să şi au o durată de 3 luni. Progra­ coraportului au luat parte Ia discuţii Pentru îndeplinirea sarcinilor tra­ . gricole socialiste şi este astiel eşa­
se organizeze la clubul „Siderurgis- ticii de iniţiere şi de producţie a sate de Ilotărîrea C.C. al P.M.R. şl a lonată în anii de studiu incit elevii

ducă şi să stăpînească cu competentă tul“ o zi a tehnicii înaintate în mul este judicios întocmit, lecţiile deputaţi şi invitaţi. Vorbitorii au elevilor şi în legătură cu organiza­ Consiliului de Miniştri din anul să poată cuprinde toate ctapeie pro­
tehnica înaintată, tovarăşul Gheorghe sînt bine predate de un grup de rea gospodăririi r agricole didactice 1962 privind dezvoltarea şi îmbună­ cesului de producţie agricolă.
Gheorghiu-Dej arăta la Congresul a! producţie. Propuneri valoroase au lectori din cadrul staţiei, iar pen­ discutat cu multă competenţă despre
fost făcute privind necesitatea tinerii realizările obţinute de întreprinderile sau secţiilor afectate pentru instrui- tăţirea învăţămintulul agricol, şe- (Agerpres),
Ill-lea al P.M.R.: „O problemă de unei stricte evidenţe la cursurile de tru ca ele să fie înţelese mai uşor economice aparţinătoare sfaturilor
însemnătate capitală pentru economie calificare şi ridicarea calificării, pe sînt însoţite de demonstraţii practi­

şi cultură, care se află în perma­ baza căreia să se poată efectua şi ce pe teren. In timpul calificării populare, despre deiicienţele care Simion Ciobanii nu mai e acelaşi
nenţă in atenţia partidului şl sta­ controlul. cursanţii vor primi bursă şi rechizi­ s-au manifestat şi au venit cu poi
tului nostru, este pregătirea de ca­ te gratuite. propuneri de Îmbunătăţirea activită­ V tD.“H.--tu»•**>.-
dre calificate de toate gradele“. Tovarăşul Alexandru Savu, de la ţii. De asemenea ei s-ap angajat să
cuptoare industriale, referindu-se la Tot în ziua de 15 ianuarie a.c. alţi lupte cu şi mai multăs^otărîre pen­ ezi, dragul meu, nu-i bine ce-ai — Îmi pure rău din tot sufletul . . w, «
Tn această direcţie în anul 1962 au felul cum a decurs pregătirea profe­ 43 de elevi au terminat cursul de tru îndeplinirea sarcinilor de plan pe mina prin par şi i se adresă direct : ij
fost obţinute unele rezultate frumoa­ sională a muncitorilor în anul tre­ calificaro gradul IM. deschis anul anul 1963. făcut... ai uitat ce fi-a spus şi vă asigur că...
se la C.S. Hunedoara. Ţinînd seama cut, a arătat că a întîmpinat mari — '/ ovarăşe Ciobanii, ne cunoaş- «
însă de sareinile mari ce stau în faţa greutăţi şi din cauză că la cabine­ trecut. După o practică de 15 zile In aceeaşi sesiune au lost aleşi «¦ medicul... Uite, iar fie rău şi de ieri — Hm, pentru a cita oară tovară­ tem de utila timp. Eşti un muncitor A
siderurgiştilor, privind creşterea con­ tul tehnic al combinatului nu există sesorii populari pentru tribunalul re- dimineaţă n-ai mîncal nimic...
tinuă a nivelului tehnio al produc­ cărţi tehnice privind construcţia şi ei vor fi autorizaţi şi repartizaţi in gional. şe Ciobanii ? Dumneata eşti munci­ priceput, cîndva ai fost chiar şef de
ţiei, rezultatele obţinute n-au fost reparaţia cuptoarelor industriale. In timp ce soţia îi spunea cu tor bun, cu experienţă... Ce crezi, brigadă. ‘1e-ai lăsat prins în gheare- %
pe măsura cerinţelor. producţie ca acari şi manevranţi. voce blinda, deloc dojenitoare, toate ce spun ceilalţi despre dumneata 1 le beţiei. Ai ajuns să-ţi 'distrugi să- ffl
Luînd cuvîntul tov. Mihai Cerven- urmările viciului beţiei pe care l-a Ce exemplu le dai celor tineri ?... nătatea, să fii mereu dator, să ne <ţ
Discuţiile purtate pe marginea re­ covici, preşedintele consiliului local EMIL CREŢU
feratelor au dovedit că în activita­ al sindicatelor a spus că ridicarea corespondent
tea comitetelor sindicale de secţie şi nivelului tehnico-profesional al mun­
a organizaţiilor U.T.M. s-au manifes­ citorilor, tehnicienilor şi inginerilor, Sntr-o zi d e dum inicâ prins în ultimii ani, Simion Ciobanii Vorbele secretarului îl săgetau în îngreunezi munca. Ne e şi ruşine f
tat multe lipsuri. Mai ales s-a făcut este o sarcină pusă în faţa noastră stătea culcat, cu mintea învolburată. inimă. Nu îndrăznea să ridice privi­ să ţi-o mai spunem. 'â
simţit faptul că în calificarea şi pre­ de partid şi noi trebuie să ne achi­ In ju ru l televizo ru lu i siune de la studioul de concerte ai Cînd îl tnîngiia pc frunte, îi văzu rea. Cum de nu se putea abţine! î R
gătirea profesională a cadrelor nu tăm cu cinste de ea. Eficienţa cursu­ Radioteîeviziunn din Bucureşti. ochii înrouraţi. Inima i se slrînse de !-a promis-o de atitea ori. Se simţea Simion Ciobanu nu, îndrăznea, să-l |
a existat o coordonare şi îndrumare rilor de calificare, ridicarea calificării La căminul cultural din Apoldul r.molie. Cil ae bună era în clipele ca un şcolar scos la răspuns pentru privească in faţă. Era framintat. s
permanentă. Instruirea profesională şi lectoratelor tehnice, trebuie să se da Sus a fost instalat duminica tre­ La cinem atograf a zecea oară consecutiv cu lecţia uc' „Nu, nu mai beau Filipe. Tiu nu 5
s-a desfăşurat sporadic, neorganizat şi vadă în rezolvarea practică a dife­ cută un televizor cu care a fost Tot în aceeaşi zi a rulat la cine­ acelea! Si cită dreptate avea ! învăţată „Da, ceilalţi... Ce-au să ştii, dar din ziua aceea...“, Firul L
dotat acest cămin. In aceeaşi zi matograful din localitate filmul so­ — Cc au să-ţi spună oamenii că spună ceilalţi 1"... gîndurilor i se întrerupse. Vorbea
vietic „Zece paşi spre răsărit“ care Ioan Bogdan... Ioan MtuUeanu...
ni lipsit iar de la lucru ?... Le-ai pro­ Cînd a sosit la echipă, toţi s-au 1 oţi îi arătau ăl a pierdut el, cit
mis de ulîlea cri că n-ai să mai purtat cu el ca şi cînd nu s-ar fi a pierdut producţia în zilele cit a
bei... De ce ni le ţii de cuvînl ? băut peste măsură. 11 îndemnau să

Cuvintele i se păreau că vin de

necontrolat. La multe secţii tematicile ritelor probleme de producţie, in muncitori din gospodăria de stat şi a fost vizionat de un mare număr undeva din ceaţă şi cu cil erau spuse aibă mai multă voinţă şi mai ales,

cursurilor au fost întocmite birocra­ creşterea productivităţii muncii şi colectivişti au vizionat la televizor de colectivişti. Prinmai cu blândeţe, cu atîl îl copleşeau fiecare îşi exprima încrederea că se
tic, netinîndu-se seama de profesia îmbunătăţirea calităţii produselor. programul de varietăţi — transmi­ va îndrepta. „Cum adică, ei au mai
în care se pregătesc muncitorii. MARIN PIŞU mai tare. Simţea că-l îneacă plînsul.
Pentru îmbunătăţirea muncii pri­ electrician îşi feri privirea din ochii ei şi văzu
Inginerul Ioan Apolţan, de la sec­ vind pregătirea tahnteo-profesională multă încredere în mine decît eu
ţia Il-a furnale, a arătat in cuvîntul a oamenilor, comitetul sindicatului pe unul din pereţi o bucată de seîn-
său că slaba pregătire profesională şi biroul comitetului U.T.M. din însumi / ?... De ce se poartă aşa as
a unor muncitori a dus de nenumă­ C.S.H. au întocmit un plan de mă­ dură cu cîteva cuie în ea ce ţinea întâmplat nimic. Era totuşi o atmos­ mine ?..<¦ Ana are dreptate... Cum să
rate ori la încălcarea procesului teh­ Alegerile de deputaţi în sfaturile populare loc de cuier. Odaia era aproape goa­ feră stingheră. S-au apucat de lucru le spun că le mulţumesc, că n-o să
nologic de elaborare a fontei. In suri. Spicuim clteva dintre ele. lă. bucătăria Ia fel. îşi aminti că tăcuţi, fără glumele obişnuite de fie­ mai f iu ca până acum ? Oare mă vor
aceste situaţii, fireşte că nici fonta — In anul 1963, pe baza planului o dată i-au venit în vizită nişte prie­ care zi. Din cînd, în cînd, insă, cîte mai crede ?... la spun numai că pe
produsă n-a putut fi de calitate. Da de învătămînt, se vor organiza 34 Adunări persfru propuneri avut loc, numeroşi cetăţeni au teni la care fusese şi el şi care aveau unul, îi arunca priviri tăioase, care, viitor o să las faptele să vorbească..",
aceea propun conducerii combinatu­ cursuri de calificare, pe meserii, la de candidaţi ai F.D.P. făcut propuneri valoroase in in casă mobilă de 7.000 de lei, apa­ deşi se făcea că nu le observă, îl
lui — a spus vorbitorul — să orga­ care vor fi încadraţi circa 1.500 to­ vederea înfrumuseţării comune­ rat de radio... Cit de rău s-a simţit electrizau prin tot corpul. ¦k
nizeze temeinic pregătirea tehnico- varăşi. Ln cadrul circumscripţiilor e- lor şi oraşelor.
profesională a muncitorilor, să orga­ leetorale comunale şi orăşeneşti atunci! îşi imagină apoi că a doua u după mult timp avu loc adu- rAu trecut de atunci mai bine de
nizeze periodic sesiuni tehnico-ştiin- — Anul acesta se vor lua toate raionale din regiunea noastră, Inscrtes-i în Hstoie zi va merge la lucru şi va trebui să narea generală a organizaţiei de
ţifice pe diferite probleme legate de măsurile pentru a asigura ridicarea continuă să se desfăşoare adu­ ele alegători înfrunte privirile dojenitoare ale oa­ bază. Se discuta despre întărirea dis­ 10 luni. hUr-una din zilele trecute
specificul muncii noastre siderurgice. calificării unui număr de 7.000 mun­ nările populare de propunere a menilor. Acesta era pentru el cel ciplinei muncii. Simion Ciobanu as­
citori. candidaţilor F.D.P. In întreaga regiune, plnă la mai mare chin. cultă referatul cu atenţie. Cînd îşi mă aflam Ia sediul organizaţiei de
25 ianuarie 1963, au fost înscrişi auzi numele îl trecu un fior. Se ară­
Ln întreaga regiune au avut în listele de alegători 300.610 — Nu, Ană, nu! N-am să mai ta că e un muncitor priceput, cu bază a sectorului semicocs al uzinei
loc ptnă tn prezent 1853 de adu­ cetăţeni dintre care 146.846 băr­ beau 1 — izbucni el cufundindti-şi experienţă, că dacă ar avea mai mul­
nări populare unde au partici­ baţi, 153.764 femei şi 39.716 ti­ fata în pernă... tă voinţă ar putea aduce o contri­ Victoria Călan. Vroiam să stau de
pat 169.100 alegători. Gu prilejul nerii sub virsta de 25 ani. buţie valoroasă la realizările secto­
acestora au fost propuşi 2.893 A doua zi. la începutul schimbu­ rului. vorbă cu vn muncitor fruntaş şi bun
candidaţi ai F.D.P. pentru cir­ In raionul Ilia s-au terminat lui. Ioan Oprişor. secretarul
cumscripţiile electorale comuna­ Înscrierile in listele de alegă­ La cuvânt s-au înscris aproape toţi agitator. Tov. Ioan Oprişor mi-l re­
le şi 599 candidaţi ai F.D.P. pen­ tori. In stadiul de terminare a organizaţiei de partid, îl invită pa
Iar cu prilejul acestor sesiuni ingi­ — Trimestrial, comitetele sindicale tru circumscripţiile electorale înscrierii cetăţenilor în listele Simion Ciobanii la sediu. De cum ortacii lui de muncă. II urmări atent comandă pe Simion Ciobanu.
orăşeneşti raionale. de alegători se găsesc raioanele intră pe uşă, acesta îşi lăsă privirea _ lf '•îiVî’ţp
in jos şi [ură a mai fi întrebat îşi
nerii şl tehnicienii din combinat să de secţii, Împreună ai organizaţiile •— Da, dar nu vă miraţi. Aşa cu,n\
a-ţi auzit. Simion Ciobanu este mun­
vină cu propuneri concrete privind ¦U.T.M., vor organiza schimburi de citor fruntaş şi agitator fruntaş. Dacă
nu-i aici puteţi să-l vizitaţi acasă,
îmbunătăţirea procesului tehnologic experienţă pe teme de producţie, iar stă aproape şi locuinţa lui o să vă

şi a modului de funcţionare al agre­ cel puţin odată la sfîrşitul fiecărui

gatelor. Apreciez iniţiativa cabinetu­ curs, se vor organiza concursuri cu

lui tehnic al combinatului de a edita tema „Cine ştie meserie, cîştigă“, recunoscu toată vina. Se vedea că-i pe prim-încălzitorul Nicolae Filip. placă.

un buletin intern de Informare teh­ care vor fi dotate cu premii. frământat, că-l doare. Acesta, se ridică încet, (şi trecu GH. GQMŞUŢA

nică. Păcat însă că acest buletin nu S. TRUTĂ In adunările populare ce au Sebeş şi Orăştie. ."'TA-'’»W'Q,. -3a.-'L-s-NV-««*- *<tv ¦'X*.¦‘TU-

K-asampainetraa »

în oafă

In aceste zile la gospodăria agricolă coleclivă din Ba- Important este apoi ca ceea ce înveţi să şi aplici în
lomir se desfăşoară o vie activitate. Una din principa­ practică. Cursanţii se deplasează la răsadniţe pentu a
lele preocupări ale colectiviştilor de aici este ridicarea verifica stadiul de vegetaţie al răsadului (fotografia
nivelului lor de cunoştinţe profesionale. încadraţi în nr. 3).
cele două cercuri de învăţămint, unul pentru cultura
plantelor de cîmp şi unul legumicol, cei aproape 80 de Cursanţii de la cercul peoiru cultura plantelor de
cursanţi îşi însuşesc noi cunoştinţe. cîmp, sînt acum preocupaţi să cunoască temeinic ce
soluri de săminţă să folosească la cultura porumbului.
Un număr de 51 colectivişti urmează cursul pentru Iată-1 pe cîţiva dintre ei (fotografia nr. 4), împreună cu
cultura plantelor de cîmp. Iată-1, in fotografia nr. 1, brigadierii Ioan losif şi Teorii Zinca disculînd despre
ascultînd cea de-a 18-a lecţie, „Despre îngrăşămintele productivitatea porumbului duhlu hibrid.
organice şl chimice", predată de către tov. Avram Dad,
inginerul gospodăriei colective. Pentru ca să poţi. învăţa pe alţii, e necesar să te pre­
găteşti şi tu cit mai temeinic. De acest lucru ţine mult
, însuşirea materialului predat presupună Insă şl stu­ seama tînărul inginer Avram Dad. El îşi conspectează
diu. Brigadierul legumicol Virgil Opriţa, unul dintre cei cu grijă lecţiile (fotografia nr. 5), Ie îmbogăţeşte cu rit
mal activi cursanţi, s-a oferit să le arate cursanţilor mai multe exemple din activitatea gospodăriei.
ce seminţe este bine să iie folosite pentru a obţine pro­
ducţii sporite de iegumo {fotografia nr. 2). Folorcportaj de
V. PlŢAN şi ILEANA TEREK