Page 85 - 1963-01

PA'<®. * H KCIAlISMUlfll w r. 251

„Recensămîntul“ păsărilor

Luna un corp O rezervaţie de zimbri în Kirghizia Curiozităţi din viaţa plantelor Luorătorii Institutului da ornitolo­ că la unele specii de păsări se va pu*
gie din Budapesta au holărît să efec­ lea afla aproape exact numărul lor,
fierbinte In rezervaţia Sarî-Cilekski, din su­ In prezent, în toată lumea există şi animalel tueze un „recensămint" al păsărilor în timp ce la alte specii evaluarea va
din Ungaria. Ei şi-au propus să afle fi aproximativă. Potrivit unor aseme­
pe această cale numărul familiilor dc nea evaluări, numărul vrăbiilor din
păsări folositoare, care populează di­ Ungaria depăşeşte zece milioane.
ferite regiuni ale tării.
După terminarea recensămîntului
Ornitologii amatori au fost ?i ei in­ se vor lua măsuri ca păsările folosi­
vitaţi să contribuie la efectuarea a- toare, care distrug diferitele insecte, să
castei lucrări ştiinţifice, care a şi fio Înmulţite în regiunile unde în
Început. Specialiştii sînt de părere prezent numărul lor este scăzut.

C o lab o rato rii in stitu tu lu i de dul Kirghiziei, a fost adusă o turmă circa 500 de zimbri, sare trăiesa în In ©e an sin tem ?
cercetări ştiinţifice în dom eniul
de zimbri. Condiţiile naturale ale a- rezervaţiile din U.R.S.S., Polonia, R. F. Un copac—de pozif d®apă se obţin circa 23 chintale de peşte

ra d io fiz ic ii d in G o rk i au cerce­ cestei rezervaţii, situată intr-o pădu­ Germană, Elveţia, R. D. Sermană şl Katla. Fireşte, în anul 1963 I — va răs­ „erei Seov*, cind tronul japonez a
punde cititorul, după sistemul crono­ fost ocupat dc actualul Împărat, au
t a t s u p r a f a ţ a şi in te r io r u l L u­ re în munţi, stnt deosebit de favora- alte sîteva ţări. In condiţiile grele ale pustiului, Arbore universal logic îndeobşte accepiat! trecut 37 de ani.
plantele găsesc tot felul de mijloa­
n ii cu a ju to ru l u n d e lo r h e r t zie- bl'e pentru creşterea acestor animale In Kirghizia se vor face experien­ ce pentru a se adapta la secetă. De In oazele Saharei creşte un curmal Totuşi, în India, anul acesta se vor Dacă ara socoti anii după siste­
ne de diferite lungim i şi a unei rare. înainte de a ajunge in rezer­ ţe de Încrucişare a zimbrilor cu vite pildă, kaktusul, care atinge in Ame­ furnizor al unor materiale fără de sărbători concomitent patru ani noi: mul cronologic mitologic — „de Ia
m etode speciale. Ei au făcut o vaţie, zimbrii au parcurs un drum cornute mari. Oamenii de ştiinţă spe­ rica de nord înălţimea de 15 m., pe care nu s-ar putea imagina viata po­ anul 1885 al erei Salivahan, anul 2020 crearea lumii", ar însemna că sinh-m
descopez.'re n e a ş te p ta tă : ch iar lung pe calea ferată, venind din îm­ ră să obţină pe această cale animale vreme ploioasă acumulează în tulpi­ pulaţiei băştinaşe. Fructele acestui — al erei Vikramadil, anul 2.490 al in anul 7.471.
la o ad în cim e de 20 de m e tri te m ­ na sa pînă la 3 m.c. de apă. Conţinu­ arbore constituie principala hrană a erei Jain şi, în sîirşit, anul 2.506 al
tul de apă atinge uneori 95 la sută erei budiste. Cînd au apărut
p e r a t u r a L iniei e s te cu 30 de prejurimile Moscovei, cu o productivitate sporită. din greutatea plantei. oamenilor şi animalelor, lemnul este
folosit ca material de construcţie, In Irak se sărbătoreşte Anul nou confetile ?
g rad e m ai m are decif la su p ra ­ O specie de urs frunzele — pentru acoperit naşele. 1383, iar în Etiopia — anul 1956. In
Din fibrele scoarţei de curmal se con­ Japonia se obişnuieşte să se socoteas­ Cînd au apărut pentru prima dată
f a ţă . L a o a d în c im e de 60 km . De ce focmai bradul ? care nu bea apă fecţionează funii, rogojini şi alte ar­ că anii după timpul cit a domnit mo­ confetile ?
te m p e ra tu ra L unii atin g e circa narhul respectiv. De la Începutul
La începutul secolulut al XIN-Jea.
1.800 de g ra d e , in fe lu l a c e sta 3I D_ e ce ,tocmai. ,brad.ul, a d.eveni..t po- nicul duh şi a-i ciştiga bunăvoinţa. tn ultimele zile ale faimoaselor c«r-
navale de la Roma, italienii îşi arun­
m c o n firm ă ju s te ţe a o b s e rv a ţii- 6 mul de AmU nou şi nu mesteacănul, Sclipeau in lumina posomorită a iă- cau in glumă unul altuia migdale st
nuci zaharisite. Cuvîntul confetl pro­
lo r o m u lu i d e ş t i i n ţ ă so v ietic ţ S pinul sau, să zicem, bradul alb? fliilor coifurile de melal, armele lup­ In partea de est a Australiei tră­ ticole. vine de la cuvîntul italian confettci
— bomboană. In Portugalia în loc d«
kolai K ozîriov care a descoperit * , tătorilor, răsunau misterios cîntecele ieşte o specie de urs, cunoscut sub dulciuri se obişnuia să se arurise cu
lor, tinerii agăţau de ramurile În­ numele de Koala, care nu bea de loa boabe de mazăre.
în 1958 e r u p ţia c ra te ru lu i AI- Vorde' Parf,,mat »' fnfoiat' irumosul ţepătoare şi înzăpezite de brad podoa­ apă. Lichidele necesare organismu­
be, trofee de război, pulpe de cerb... lui său el Ie obţine din frunzele şi Mai tîrziu dulciurile au Început să
fo n s de p e L u n ă. P o tr iv it d a te - l brad esle considerat din vremuri In- mugurii de eucalipt — principala lui fie înlocuite cu bobiţe din ghips sau
Mai tîrziu cultul bradului l-au pre­ hrană. Ursul Koala se poate căţăra cretă. Ele puteau insă provoca zgî-
lo r o b ţin u te în u r m a c e rc e tă rilo r î depărtate un arbore deosebit. Vechii luat olandezii şi englezii. Aceştia pe copaci, de unde coboară foarte In grădina zoolo­ rîieturl pe faţă. De aceea poliţia din
insă nu mai cinsteau bradul ca reşe­ rar pe pămint. gică din New Roma a interzis folosirea asestor
e fe c tu a te a s u p r a L u n ii cu a ju to - » germani aveau credinţa că în brad ar dinţă a vreunui duh, ci ca simbol al York, un cangur „confetl periculoase".
vieţii, al tinereţii şi forţei veşnice. Soi neobişnuit de peşte a născut doi pui.
ru l u n d e lo r lie rtz ie n e , s u p r a f a ţa | locui duhul pădurii, care ocroteşte După cum se ştie, In 1884, vestitul „Casino da Paris“,!
acestei p lan ete este alcătuită jj In Rusia, bradul de Anul nou a fost In bazinele de apă dulce din In­ cangurul de obicei care trecea printr-o criză, s-a redre­
probabil dintr-o substanţă po- | ţoale plantele, animalele sălbatice şi introdus, printr-un decret special de dia esta larg răspîndit un peşte care creşte doar un pui, sat numai datorită confetilor. Pro­
călre Petru I. Acesta a dat ordin ca se dezvoltă foarte repede, cunoscut aşa că pe unul prietarului cazinoului i-a venit în
ro a s ă , c o m p u să în sp e c ia l d in ‘ păsările. De aceea, tcmulii conducă­ în ziua de t ianuarie 1700 toate ca­ sub numele de Katla. El face parte dintre ei l-a alun­ minte o idee ingenioasă; el a înlo­
sele să fie împodobite cu ramuri de din familia crapilor şi se hrăneşte cu gat. Fiica directo­ cuit bobitele de argilă cu care se dis­
oxizi de siliciu şi de alu m in iu , i tori a! triburilor războinice veneau a- brad, pin şi ienupăr. alge şi plancton. De la virsta de 2 rului grădinii zoo­ trau vizitatorii, prin cerculeţe de hîr-
ani începe să depună icre — pînă logice a cusut o tie colorată. Aşa au apărut confetile
a d ic ă d in c u a rt si c o rin d o n . 1 riesea la el peiilru a îmbuna puler- Dar ce se întîmplă în regiunile la 500.000. După trei ani, Katla are traistă specială din aunoscute şi în zilele noastre.
tropicale, unde nu cresc brazi ? Acolo lungimea de 120 cm. lină, in care l-a
„Priveghsfoarea' 1 Italiei este înlocuit cu plante sudice. De pil­ aşezat pe micul
dă, în Vietnam se folosesc ramuri Katla se dezvoltă atît de repede in­ cangur părăsit, sal-
De citiva ani, micul cîntăret ita­ cafenele şi restaurante pentru a adu­ de piersic, iar în Japonia — bambus cit poate fi crescut şi în bazine care vîndu-1 astfel do
lian Robertino Loretti uimeşte lumea ce un cişlig în casă. In timpul Jocu­ şi rămureie de pin şi prun, care sim­ se umplu cu apă numai 7-8 luni pe la moarte.
su glasul său cristalin. încă de la rilor Olimpice din 1960, Robertino bolizează fermitate, viaţă îndelunga­ an. De pe un hectar de bazin cu apă
virstn de 3 ani a început să fredo­ a fost remarcat în restaurantul tă şi prosperitate. DE
neze cu exactitate excepţională me­ „Graiul Italia“ de c.ilro criticul mu­
lodiile auzite pe stradă sau la radio. zical danez Volmer Sorensen, caro Film la telefon PR ETUTINDENI
Deoarece tatăl său avea o familie nu­ i-a înregistrat vocea pe bandă de
meroasă (opt copii), Robertino a fost magnetolon. In scurt timp acesta l-a

nevoit încă de mic să cinte prin luat pe micul cîntăret de 13 ani la
Copenhaga, pentru a-1 ajuta să În­
C \VTV-y veţe la şcoală. N-a trecut multă vre­
me şi vocea lui Robertino a ajuns

să fie cunoscută in întreaga lume. In citrîn'd va fi su fi­ n e c ta ţi te le v iz o ru l 'dv. la film 'de. la. orice c in e m a ­ PĂSTRAREA IMAGINILOR TRIBUL FĂRĂ FEMEI punct cristale de germanlu atît de
împreună cu antreprenorul său, el a cient să form ali doar un dispozitiv special al tograf. Acest lucru va fi Citiva savanţi sovietici au găsit un In inima Africii Negre, tribul Nai­ mici, incit circuitul unui aparat de
făcut deja zeci de turnee in nume­ num ărul de telefon al telefonului. In felul a- asigurat de un sistem de procedeu care permite înregistrarea robi este victima unei ciudate mutaţii radio nu va depăşi mărimea unei gă­
roase ţări ale lumii. Anul trecut Ro­ unui cinem atograf oare­ cesta, stind confortabil imaginilor pe o „memorie“ electrică demografice care dăinuie de peste mălii de chibrit.
bertino s-a îmbolnăvit grav şi me­ care fi să întrebaţi cu instalat acasă, ve/i putea dispozitive electronice, şi retransmiterea lor prin televiziune. douăzeci de ani şi anume — la doi­
dicii i-au interzis să cinte deoarece politeţe ,.ce film rulează urm ări Ia televizor un sprezece băieţi se naşle o singură WAŢI DE LUX
in acelaşi timp i se schimba şi vo­ astăzi ?“, ia r a poi să co ­ care sini in curs de pro­ RAŢE... CULTIVATOARE DE OREZ fală.
cea. Fiind îngrijit de specialişti re­ iectare in U .R.S.S. Funciionind cu a Încărcătură de
In orezăriile din regiunea Vladi- BUTURUGA MARE... poloniu, pila nucleară de buzunar a
numiţi, Robertino s-a însănătoşit şi Noi date despre Columb voslok se cresc pînă la 800 de rate devenit o realitate. Pentru moment
pe hectar, ceea ce echivalează eu IR Buturugile groase şi puternice, cu întrebuinţarea ei rămîne limitată :
cv.rlnd glasul lui va putea fl au­ rădăcini bine dezvoltate pot fi scoa­ încărcătura de poloniu care produce
se greu din pămint. Un mijloc prac­ un curent de 5 waţi «ostă 30 milioa­
zit din nou la radio. Despre Cristoior Columb, descoperitorul Lumii noi, ştim că s-a năs­ ton?. îngrăşăminte organice. In afară tic pentru distrugerea lor ar fi aces­ ne de dolari.
cut la Genua, dar originea cutezătorului navigator şi unele episoade din de acestea, raţele, căulîndu-şi hrana, ta : în timpul verii se face cu sfre-
viaţa Iul continuă să constituie un obiect de discuţie intre istorici. afinează •pămîntul şi înlesnesc aeri­ delul în mijlocul buturugii o gaură OILE AUSTRALIENE 51 IZOTOPII
sirea orezului. cu diametrul de cca. 3 cm. la o adin-
Istoriograful ungur Tivatlar Acs a alcătuit o culegere conţintnd 360 rime de 10 cm. In această gaură se Savanţii australieni vor Încerca să
copii de documente veneţiene ale epocii — în cea mai mare parte re­ GHIOCELUL ŞI SISTEMUL NERVOS pune salpetru şi se astupă după a- descopere, cu ajutorul izotopilor ra­
-ceasta cu un. dop de lemn. In vara dioactivi, în ce fel îşi transformă
zoluţii ale Senatului din Veneţia, precum şi unele declaraţii ale lui Cris­ Doi medici bulgari au extras din următoare se scoate-dopuj, se toarnă oala hrana în carne şl iînă. Se vor
tofor Columb ăi care istoricii nu au ţinut seama in suiicientă măsură. firul de ghiocel o substanţă care petrol în gaură şi se aprinde. Focul introduse Izotopi în hrana oilor pen­
Astfel, In memorandumul său adresat lui Fordin-ind al V'-lea,. ,şi ,.Işa- combate paralizia sistemului nervos. arde încet şi neîntrerupt pînă ce este tru a putea urmări distribuţia parti­
beiei de Castilia, Cristoior Columb scria că a fivepnt s<T cutreiere mă­ •¦Eh ccfhslitifie un antidot al curareişi distrusă ultima rădăcină. culelor radioactive tn corpul lor. Va
rile de la vîrsta de 14 ani şi că a fost al 4-lea amiral din familia sa. esle experimentală şi în tratamentul fi astfel posibil să se descopere ra­
poliomielitei. PENTRU CE? dioactivitatea pînă în cel mai mic ca­
păt de lină. Aceste lucrări ar putea
Potrivit acestei colecţii de manuscrise, Cristoior Columb nu s-a năs­ IN ŢARA PIRAMIDELOR Un ceasornicar din Ontario (S.U.A.) furniza importante date cu privire Ia
a muncit doi ani ca să găurească un procesul de transformare * alimen­
cut la Genua şl nu a fost spaniol. Originar dintr-o familie catalană, ve­ Solul Egiptului rămîne încă o sur­ ac de cusut de la gămălie pînă la telor vegetale.
vîrf. încercarea a reuşit fără ca acul
nită din insula Majorca (insulele Calcare), pentru a <-e stabili in Nor- să de surprize : la 15 km. do Gizeh să se spargă şi prin gaura făcută ACOLO UNDE SE NASC STELE '
trec;: uşor un fir de păr.
manclla, el s-ar fl născut la Ilonfleur (Normandia). Pe tatăl lui l-ar fi nişte arheologi olandezi au descope­ Astronomul sovietio Parliski a mă­
rit 200 de morminte. Majoritatea sini OMUL SI CLIMATUL surat temperatura unei nebuloase ga­
chemat Zarzi Grece o, numele de Colmnb fiind o aluzie Ia Porlo colombo de pe timpul primai şi celei de-a zoase din apropierea centrului Gala­
doua dinastii din vechiul Egipt. Inir-un secol, folosirea în indus­ xiei noastre — temperatură care a-
— locul de origine al familiei fn Majorca. trie c cărbunelui şi petrolului a mărit tinge 10.000 grade C. Această masă
procentul de gaz carbonic în atmos- de materie, compusă mai ales din hi­
cnOMBO feiă cu 13 la sută şi a ridicat tem­ drogen ionizat, conţine mai multe ste­
peratura mijlocie cu aproape o ju­ le in formaţie.
O femeie salvează patru copii mătate de grad.
DE UNDE VINE.n
HE ULUI SP-llB O femeie gravidă a salvat de la apă. Ea a reufit să-i sm ulgă din DIN CE IN CE MAI MIC
inrc patru copii. virtej, dar n-a m ai avut putere să-i „Luna de miere“ provine de la ve­
iitreuend ridice pe m alul slincos. U n bătrin Industria de aparate de radio şi chiul obicei teuton — acela ca noii
Copiii se scăldau pe malul riului care trecea pe acolo a ajutal-o. cea electronică este în continuă căsătoriţi să bea un vin făcut din
’L a u n e l e blocuri, n o i d e p e s t r a d a 'Aurel V i a t c u biguri. Deodată curentul năvalnic transformare. După aparatul cu tran- miere in cele 30 de zile rare urmau
'din D e v a , în s p e c ia l la b lo c u l nr. 11, ş a n tie r u l de apă l-a luat pe Murman — cel Dar în clipa aceea, Korkelia a ob- zislori, lată că cercetătorii au pus la căsătoria.
1 T .R .C .H . a execu tat defectu os liidroizolaţille mai mic dintre ei. Zuriko, in vîrstă tervaU că se îneacă m ica I-ali —
la acoperişuri, iar apa curge prin tavane tn apar­ sora celor trei băieţi — fi s-a arun­ Ştiaţi că ?
tam ente. I.G.O. întîrzie reparaţiile pe m o tiv că de 12 ani. fi Dcvi, de 14 ani, s-au
aruncat să-fi salveze fratele. Dar cat din nou in apele riului. A jn n -
lupta cu riul de munte era peste gind la m al cu fetita, ea fi-a pier­
puterile lor, fi toţi trei erau gata
să se tnece. dut cunoftinfa.

Margo Korkelia, locuitoare din Fem eia a fost transportată la spi­
talul gruzin Oktomberi, văztnd co­ tal fi peste citcva zile după cele

intim plate, a născut un copil să ­

n-are suficiente brute de muncă. piii care se înecau, s-a aruncat tn nătos. Nici un om de pe lume nu a
numărat încă de la unu pînă la
Trustul de construcţii zice: M-am spălat pe mîini de ele..-. Taxator“ de autobuz un miliard ? Dacă am admite ca Nucile de Sipukaya, sau cum
— A fost vreme să se strice I.G.O., pe de allâ parte, cineva s-ar apuca să facă acest Ii se mai spune nucile paradisu­
Poate spune orişicine Susţine că nu se poate 55 lucru rostind un număr la fiecare lui sint colo mai gustoase din
C-au fost bune-un an de zile. Să le repare pe toate. Taxatorul Herbei, de pe autobuzul care circulă pe secundă, fără să mănînce sau să tre toate speciile de nuci cunos­
(Termenul de garanţie) (Intr-un fel e drept să zică bea, ar avea nevoio de un inter­ cute pînă astăzi ? Ele sint să-
Oâ acum se defectează, ruta Deva - Cuglr obişnuieşte să împartă bilete după val de timp de... 32 de ani. niînţa arborelui Lecithya Sapu-
Nu mă mai interesează. Fiindcă prea multe se strică !)’ preferinţe, iar uneori lasă călătorii cu bilete în staţie kaya din pădurile tropicale ale
Ori sint bune, ori sînt rele, şi pleacă cu autobuzul aproape gol. Algele au o valoare nutritivă Amazonului. Nucile, care au un
Insă pînă Una-alta, in proteine deosebit de ridicată ? înveliş tare şi încreţit, sînt în­
Fiind lipsite de celuloză, ele se chise Intr-o coajă groasă, lem­
Apa curge, creşte balta... digeră foarte uşor. De pe o su- noasă, de ionna unei oale rudi­
prafaţă de 800.000 de hectare, mentare. Cînd sînt coapte, In par­
Melconosialionul ceva mai mult decît a 5-a parte tea superioară a acestei oale se
din suprafaţa Olteniei, se poate deschide un căpăcel şi seminţele,
Din vina unor funcţionari negli­ obţine o recoltă de alge suficien­ adică nucile, cad afară.
jenţi de la serviciile poştale, scriso­ tă să hrănească timp de un an
rile ajung cu mare intirziere ia des­ întreaga omenire. Marelo zid chinezesc, una din­
tinaţii. Aşa de exemplu, tovarăşul tre cele mai cunoscute construc­
Traian Lă/arescu clin Orăştie, ne se­ Apa Intră intr-o proporţie con­ ţii din lume, tui a fost măsural
sizează că o scrisoare expediată din siderabilă in compoziţia ţesuturi­ pe teren nici pină in zilele noas­
Alba Iulia la 4 ianuarie a.c., i-a par­ lor vii ? De pildă, la om propor­ tre ? Potrivit măsurării pe hartă,
venit doar la 7 ianuarie. Scrisoarea ţia este de 66 la sută, la peşti lungimea lui ar ii de 2.700 de
a făcut distanţa Aibă Iulia — Orâş de 80 la sulă, Ia planle acvatice kilometri. Avînd in vedere înşa
tie in aproape.. 4 zile. de 98 la sută. Dacă elhninînd că ziduî străbate numeroase ian
apa, am putea aşeza unul peste (uri de munţi, suind şi coboriud
altul toţi nucleii atomilor compu­ înălţimi apreciabile, se bănuieşte
şilor care consliluiesc corpul o- că lungimea lui ar depăşi in rea­

litate .5.000 de kilometri. După

raenesc, atunci omul ar avea vo­ calculele actuale, pentru o asiie!

lumul unui grăunte de praf, abia de lucrare ar fl nevoie de 600

vizibil cu ochiul liber. milioane oamenl-zlle.

c s > «SP-* Cind am vrut. să văd C.vginţi Apoi face pe m ofluzul De şaispreze ani,
Ca şl cină autobuzul americanul Tufii
Primitorii-nalţă tonul : Ier scrisoarea (cu durere) f in Sim eria s-a ra p t firu l; Ar ţ i . propria avere Trewsdell apare Su
Taxatorul ne-a dat gata Pentru „probă de putere". faţa spectatorilor
— Ce-i eu-atîta ntfrziere ? — Hm ! MelcoPOŞTALIONUU„ Făcinău-ne la m u lţi bucata. Deci, şoferului ii z i c e : cu acest aligator.
El, H erbei, m a i su s-n u m ilu l, Crocodilul trăieşte
Cam um blă cu păcălitul. — D ă-i incolo ! Hai, d ă i b ic e! intr-un conteiner
Nu lasă lum ea să urce, şi ciutăicple 150
Ca nu cum va să-l încurce Vor apare-n soare pete kg. Tuffi a fost
Dacă unii au bilete muşcat de nenu­
Şi aplică — abuzivă — Şi răm în pe jo s cu ele ? mărate ori de cro­
O m etodă selectivă: codil, dar cu toate
N - a u d e c î t ! D o a r a u ... p in g e le acestea Îşi conti­
Dă bilete du pă viu te nuă duetul cu ei
T. FIJ.TMON
La persoan e cunoscute.