Page 86 - 1963-01

St. 2516
Invâţind din experienţa
anilor trecuţi
Etoapodăria agricolă colectiv* „Pro- care au determinat această diferen­ chipe- De asemenea, el au făcut refe­
greşul" din Galda de Jos se numără ţă de la o tarla la alta stn t: Intro­ riri la grija pe care trebuie s-o mani­
printre unităţile tinere din raionul
Alba. Datorită sprijinului preţios ce
1*sn primit din pa.'.ea Comitetului
raional de partid $1 a Inginerilor agro­ îngrăşarea solului şl executarea în
nomi, colectiviştii au dobindlt succe­
se însemnate tn creşterea producţiei
agricola al animaliere, In realizarea
3» venituri băneşti şl în consolida­
rea ecor.omlco-organlzatorlcă s gos­
podăriei colective. Tn anul trecut,
gospodăria a depăşit producţiile pla­
nificate Ia cultura griului, secarei, o- be Ia heetar. In vederea realizării a-
Vlhralu!, Iar la porumb de pe 470 ha.
«•an recoltat tn medie aproape 2.000
feg. boabe la ha. Efectivele de ani-
Biale au sporit a i 180 capete bovine,
270 ovine, s-a dublat numărul scroa­
felor de prăsllă ţi a fost înfiinţată o
fermă de păsări. De pe urma valo­
rificării produselor agricole, colecti­
viştii au realizat venituri de peste
1400.000 lei. De asemenea prin dez­
voltarea mijloacelor de producţie,
fondul de bază al gospodăriei a ajuns
îa peste 2.800.000 lei.
Posibilităţii® de dezvoltare ale gos­
Vaccinarea antipopodăriei stnt însă mult mal mari. A-
Propuneri înfăptuitec&st lucru a fost scos în evidentă
de către colectiviştii de aici cu oca-
Pîe adunării generale pentru dezbate­
rea şl aprobarea planului de pro-
’dtltftîe pa anul 1963.
A grotehnica — la baza
produ cţiilor ridicate
în anul trecut, colectiviştii din
’Galda au acordat o mare atentte
sporirii producţiei de cereale, îndeo­
sebi celei de grlu sl porumb. Cu pri­
lejul strlngeril recoltei, el au obser­
vat că de pa tarlalele unde s-a apli­
cat întregul eomplex de măsuri agro­
tehnice s-nu obtlnut producţii mal ri­
dicate decit media realizată pe gos­
podărie. Astfel, brigada T-a de clmp
de !a Galda a recoltat in medie de
pe lotul demonstrativ cîte 5.850 kg.
porumb boabe Ia ha„ far brigada a
TV-a din Olejdea cu 1.171 kg, 1« ha.
mal puţin. Terenul destinat acestei
\ I R it N uculturi a fost pregătit şf îngrăşat lasportat tn cîmp îngrăşăminte organi­terase. De asemenea, pentru creşte­
CPadl&fel de către ambele brigăzi, (ar pen­
tru semăna! s-a folosit numai sămân­
ţă dublu hibridă.
Căruj fapt se datoreste atunci a-
ceastă diferenţă ? In primul rînd, a-
plicăril diferenţiate a lucrărilor da
întreţinere. La brigada a l-a de pildă,
porumbul a fost prăşit de 4 ori me­
canic si de 3 or! manual pe rînd, tn
O r o n i c ă j u d i c i a r ătimp.-.ce !a Olejdea s-au efectuat nu­
mai 3 prasile mecanice st 2 manuale.
Apoi, o Influentă hotărîtoare asupra
producţiei a avut-o şl asigurarea u-
nei densităţi optime de plante la
hectar. Cu ocazia rărltulul, la Galda
s-au lăsat cîte 3-4 fire dî porumb
Ia metru liniar, revenind astfel ctte
40-42,000 plante Ia ha„ pe cînd co­
lectiviştii din brigada IV-a au asigu­
rat numai 35-38.000 fire la ho.
De asemenea, producţia de grlu re­ Alt! colectivist! ca Pamfil Florea, tuia două palme. Precaut Gh. P., Mihai Stănescu.
coltată de pe nnele parcele a fost
mal ridicată eu 400-900 kg. deett me­
dia realizata pe gospodărie. Factorii
Concurs „Cine ştie, cîştigă“
Vineri, 25 Ianuarie, fn sala cămi­ gbo Fle.şer şi Ellsabeta Langa au popular raional Brad l-a condamnat excrocheriile lor. Aglaia Zamfirescu nei noastre şi-au atras simpatia şi
nului cultural din Miercurea a avut
loc un concurs „Cine ştie, cîştigă"
pa tema: „Dezvoltarea şl întărirea
economlco-organlzatorlcă o G.A.C.“, examinatorul Petre Agopian, meto­
organizat de către căminul cultural dist al Casei regionale de creaţie.
in colaborare cu conducerea gospo­ Concurenţilor clasaţi pe primele
dăriei colective din localitate.
Bine pregătiţi, colectiviştii Gheor- prilej frumoase premii In obiecte.
Zilele de Iarnă sînt zile de intensă
activitate la căminul cultural. Acum,
mal mult ca oricînd, majoritatea co­
lectiviştilor îşi îndreaptă paşii In
orele libere spre cămin, dornici să-şi
îmbogăţească cunoştinţele, să-şl lăr­
gească orizontul de cultură generală,
să-şi cultive talentele, să se recreeze.
De aceea, eforturile noastre, ale con­
ducerii căminului cultural, sl ale în­
tregului colectiv de activişti cultu­
rali din Brănisca, ni le-ara îndreptat
spre organizarea unor manifestări
cultural-educative bogaie, atractive,
care să reflecte viata satului, preo­
cupările rele mai actuale ale colecti­
viştilor.
O acfM tata rodnic#
are la bară
o planificare judicioasă
Runa desfăşurare a activităţilor în
cadrul căminului cultura) porneşte de
la o planificare ludidoasă. de la or­
ganizarea s) repartizarea forţelor de
activist! cultura!!, de la stabilirea de terne si internaţionale, pianul biblio­
sarcini precise fiecărui tovarăş din
acest colectiv. Tlnînd cont de aceas­
tă necesitate, îa baza activităţii noa­
stre din perioada de iarnă a stat un
plan de muncă alcătuit conform spe-
cificului satului, sarcinilor ce revin
gospodăriei colective şi preocupări­
lor pe cere ie au membrii acesteia,
din care au fost apoi extrase planu­
rile de muncă lunare şi săptămînaîe.
Planul de muncă săptămînal este
deosebit de important deoarece prin
el facem cunoscut masei largi de co­
lectivişti manifestările ce se desfă­
şoară tn fiesare zi din săptămînă,
ora şi locul unde stnt organizate
Planurile amintite, după ea le alcă-
ducerea în cultură a soiurilor de ma­
re productivitate, alegeraa terenului
după eele mal bune plante premer­
gătoare, executarea arăturilor adinei,
bune condiţiunt a lucrărilor de între­
ţinere »1 recoltare.
Trăgtnd învăţămintele necesare din
experienţa anului trecut, colectiviştii
au stabilit cu ocazia întocmirii pla­
nului de producţie, ca în acest an
să sporească producţia cu 200 kg.
grîu şl eu peste 600 kg. porumb boa­
cestor producţii au fost stabilite amă­
nunţit şl măsurile agrotehnice ce vor
fi aplicate pentru fiecare cultură. In-
văţlnd din greşelile anilor trecuţi, co­
lectiviştii au «cordat o mare aten-
Adunărl generai«
penfrü dezbaterea
planurilor de produefîe
în G.A.C,
tle amplasării judicioase a culturilor,
destinînd fiecărei culturi terenul cel
mal potrivit. Astfel, «ele 460 ha. cul­
tivate cu grîu au avut în mare parte
ca plante premergătoare trifollenels.
întreaga suprafaţă s-a lnsămîntat cu
grîu din soiurile care în condiţiile
de sol şl climă ale gospodăriei ar,
dat cele mai ridicate producţii. Semă­
natul s-a făcut mecanizat, în teren
bine pregătit şl în cadrul epocii op­
time, aceasta fiind o garanţie că se
va realiza producţia planificată.
Pentru cultura porumbului s-a des­
tinat terenul cu apă frsatlcă mal Ia
suprafaţă, din care pe mal bine de 250
ha. au fost executate arături adinei
de toamnă. De asemenea, s-au tran­
ce pentru fertilizarea a peste 100
ha. teren. S-a stabilit, de asemenea,
ca întreaga suprafaţă să fie însămln-
tată cu sămîntă dublu hibridă şl să
se execute clte trei — patru praşlle;
La amplasarea grădinii de leguma
s-au avut în vedere posibilităţile pe din Galda de Jos să obţină produatii
care le are gospodăria ds a iriga o
suprafaţă cit mal mare de teren.
— Realizarea obiectivelor propuse
în plan depinde de muncsa noastră,
a colectiviştilor — a arătat Ia aduna­
re brigadierul AugustlD Medrea. Fap-.
tul că la unele culturi am obţinut
producţii mal scăzute se datoreşte
neaplicâril Ia timp a măsurilor agro­
tehnice. De aceea, acum trebuie să
acordăm mal multă atentie fertiliza-
rti solului, pregătirii seminţei, Iar
cind timpul ne va permite să arăm
şl suprafaţa rămasă din toamna anu­
lui trecut. Apoi, lucrările de tndi-
gulri $1 desecări pentru redarea ce­
lor 22 de hectare agriculturii, Ie pu­
tem executa plnă la Începerea mun­
cilor din campania de primăvară.
foan Balosu $1 Gheorghe Raica au
venit cu propuneri preţioasa privind
organizarea muncii pe brigăzi şi e-
ocupat locurile I şl n, dar abia după
0 întrebări de baraj puse de către
două locuri 11 s-au acordat cu acesl Obişnuite îfi trăiască pe picior nescu la 6 ani închisoare «orecţională
Manifestările organizate la cămin
oglindă a vieţii satului de azi
tulesc, le supun spre discutare si podăriei noastre colective, perspecti­ viaţă. Brigada artistică de agitaţie a regularitate joi de tineret unde se
completare consiliului de conducere vele de dezvoltare pe care le are pornit la pregătirea unui text adec­ prezintă recenzii, expuneri pe teme
al «ăminului cultural şl colectivului
do muncă, stabilind împreună sar­
cini concrete pe oameni şi termenul
de îndeplinire a lor.
Ca director do cămin cultural, în
planificarea activităţii, folosesa în
primul rînd planul de producţie al
gospodăriei colective, sarcinile reie­
şite din şedinţele comitetului execu­
tiv a sfatului popular comunal, ci­
frele de plan ale cooperativei de
consum, calendarul evenimentelor in­
tecii. In această muncă sînt perma­
nent. îndrumat şi primesc un preţios
sprijin din partea comitetului comu­
nal de partid. După ce aceste planuri
sîrit discutate şi definitivate, am grijă din Bră.nişca a avut loc adunarea ge­
ca pe. cel săptămînal să-l afişez din
timp, pentru ca locuitorii satului să
ta cunoştinţă de manifestările cultu­
rale ale săptămînii în curs şi să par­
ticipe la ele.
Am avut <îe asemenea grijă ca în
funcţie de planurile de muncă ale
căminului cultural, să-şi planifice ju­
dicios munca şi colectivul de confe­
renţiari, să-şi propună o tematică de
expuneri corespunzătoare sarcinilor
actuale. In arest sens s-a acordat
atenţia cuvenită ciclului de confprin
te agrozootehnice prezentate la că
min pentru colectiviştii ce nu sini
cuprinşi în învătămîntu) agrozooteh­
nic, aleglndu-se teme specifice zonei
agricole In sare ne aflăm, ramuri
lor şl sectoarelor caracteristice gos­
feste toţi colectiviştii pentru păs­
trarea şi dezvoltarea avuţiei obşteşti.
Totodată, vorbitorii au cerut consi­
liului de conducere să stabilească
sarcinile de producţie pe brigăzi şi
echipe, să întărească controlul asupra,
executării lucrărilor agricole, şi să
se ia măsuri pentru aplicarea retri­
buţiei suplimentare — ca mijloc im­
portant de cointeresare a colectiviş­
tilor în obţinerea de producţii ridi­
cate la hectar.
D ezvoltă ram urile
pentru care ex istă co n d iţii
Potrivit prevederilor planului de
producţie, ia sfîrşltul acestui an co­
lectiviştii vor deţine în proprietate
obştească 532 bovine, din care 250
vaci şi juninci, 421 porcine, 804 ovi­
ne şi peste 2-300 păsări matcă. In
plan au fost înscrise totodată mă­
surile ce şe vor lua pentru creşterea
producţiei de furaje şi asigurarea adă­
posturilor necesare. Astfel, se vor ex­
tinde simţitor suprafeţele ocupate cu
culturi duble şi intercalate. Pe 300
ha. se vor cultiva dovleci printre po­
rumb, iar pe 120 ha. se va însămîn-
ta porumb pentru siloz în cultură du­
blă. Se vor cultiva, de asemenea, gu­
lii şi varză furajeră, precum şi 250
ha. cu trifoi în cultură ascunsă. Pen­
tru realizarea producţiilor planifica­
te din sectorul zootehnic s-a stabilit
ca retribuţia îngrijitorilor Să se facă
după producţiile realizate.
O mare atentie au acordat colecti­
viştii şl legumiculturîl. Suprafaţa gră­ executiv al sfatu-
dinii de legume va fi extinsă de la
16 la 50 ha., tar pe 29 ha. s-a pre­
văzut să se producă culturi succesi­
ve.
Pentru valorificarea mal bună a te­
renului situat în pantă, pe cinci hec­
tare se vor face plantaţii de pomi în
rea suprafeţei arabile vor fl desţele­
nite 10 ha. de fineţe slab productive,
iar pe alte 22 hectare se vor face
gropi absorbante şi canale da scurge­
re a apeL
Realizarea pas cu pas g obiective­
lor înscrise tn planu] de producţie
pe acest an va permită colectiviştilor
şi venituri tot mal ridicate — fapt ce
va contribui Ia consolidarea econo-
mlco-organîzatorică a gospodăriei co­
lective, la creşterea continuă a veni­
turilor colectiviştilor.
N. TIRCOB
Ş ira fă cu t-o singur
Nicolae Farcaş nu se afla tntîm-
plător în bufetul nr. 3 din Brad. Toa­
tă ziua chefuise şi umbla „otărît“ să
găsească pricină cuiva,
Intîinplarea 1 l-a scos în eale pe
Gh. P., om cinstit care a intrat in
bufet cu un grup de prieteni pentru
a consuma o ţuică.
Ametit cum era, Nicolae Fareas a
intrat in vorbă cu el s! l-a tras aces­
vrînd să evite continuarea scandalu­
lui a ieşit din bufet. Dar ce parcă a
putut scăpa de Farcaş. „Enervat“ huli­
ganul a ieşit după el aruneîndu-f o se­
rie de cuvinte jignitoare Ia adresa lui
si a familiei.
Pentru astfel de faple tribunalul judecată i-a «ondamnat aspru pentru tăţenilor, deputaţii de pe raza coran
pe Nicolae Farcaş la 2 ani închi­ a fost condamnată la 9 ani închisoa­ încrederea
soare corectionalS.
P entru fa p tele lor —
aspru condam naţi
mare, însă fără a munci, Aglaia Zam- si 0 ani interdicţie corectională.
în viitor.
Munca noastră
se măsoară după fapte
La baza muncii noastre stă plani­
ficarea, dor esenţa ei constă în tra­
ducerea celor propuse pe hîrtie în
ME SCH W J
activiştii culturali
viată, in fapte, Numai atunci poate
fi vpibş de atingerea scopului pro­
pus, de eficientă, lată uri exemplu:
Nu de mult. la gospodăria colectivă
nerală a colectiviştilor în cere s-au
prezentat darea de seamă asupra re-
zultalelor oblinuie în anul ce a tre­
cut şi planul de producţie pe opul
1963. Din discuţiile pariate a reieşit,
printre altele, ca o sarcină deosebit?
îmbunătăţirea muncii îp sectorul zoo­
tehnic, permanentizarea muncitori­
lor în arest se-tor pir ParHHpîflri 1«
şedinţe am observat ră mai exist?
colectivişti care au neclarităţi privi­
toare la retribuirea muncii. Aceste
probleme le-am şi inclus în preocu­
pările activităţii noastre, în planul
nostru de muncă. Cele propuse prind
Noi maşini
şi utilaje
agricole
Aproape 3.000 de maşini şi
utilaje agricola — semănători,
combine, grapa etc., au primit
zilele acestea staţiunile de ma­
şini şl tractoare din întreaga
ţară. Pînă la sfîrşitul anului ele
J vor fi înzestrate în total cu
L 8,100 de noi tractoare, 7.400 de
t semănători de porumb şl pă-
4 ioase, 3.600 de combine pentru
f Tecoltarea păioaselor, un In-
j semnat număr de combine pen-
\ tru siloz, cositori mecanice,
? maşini pentru combaterea dău-
f nătorilor şl alto utilaje necesa-
* re lucrărilor de pregătirea so-
ţ lului şi îngrijirea culturilor.
J Mecanizatorii au de eîectuat
* anul acesta un volum de lu-
4 crări cu peste trei milioane de
f hectare mai mult dedt anul
J trecut. Ei vor executa pe su-
c prafeţe mult mal mari lucrări
J de întreţinerea culturilor, în
^ zootehnie, viticultură, pomicul-
l tură, proiecţia plantelor etc.
\ (Agerpres)
In comuna noastră s-au realizat In
ultimul timp, cu participarea mase­
lor de cetăţeni, o serie de obiective
social-culturale importante. In adu­
nările populare sau la lntîlnirile din­ sînt hotărîti ca fiecare bucăţică de
tre deputat! şi alegători cetăţenii au
venit cu propuneri valoroase a că­ pămînt să dea producţii cit mai
ror realizare a stat tot timpul în mari. Aşa s-a procedat şi cu cîtiva
atenţia comitatului ......... _...
lui popular comu­
Din carnetul
nal şi a deputaţi­ deputatului
lor. Pentru a fi cit
mai concret, să afiMBasEm«»»».... 5s î"Eî=ssîb5s™e5 pără de inundaţie
dau clteva exemple.
Colectivistul Nicolae Precup a ve­
nit eu propunerea de a se executa
prin muncă patriotică un dig In lo­
cul numit Cimpul de Sus. Această
propunere a fost făcută pe motiv că
atunci cînd apa Mureşului venea
mare, Inunda culturile şl aducea pa­
gube serioase. Propunerea tov. Ni-
eolae Precup a fost susţinută de toti
cetăţenii far comitetul executiv al
sfatului popular, deputaţii au luat
măsuri de Începere a lucrărilor. Da­
torită hărniciei oamenilor, în cîteva
luni a fost executat un dig pe o
lungime de 1,5 km. care fereşte de
Inundaţie o suprafaţă de 35 hectare
firescu şl Varonlca Buzdugan um­
blau prin tirguri 5Î ademeneau oa­
menii cinstiţi pentru a le fura ba­
nii.
Aşa s-a întîmplat ş) cu cetăţeanul
T. B. care venise ţn Deva la un tîrg,
căruia au reuşit să-i fure din buzu­
nar suma de 2.800 Iei, După aceea
s-au făcut nevăzute, pentru ca apoi
să apară şi tn alte localităţi din
tară cu un nou complice, pe mîme
„Colaborînd", foţi trei au reuşit să
fure peste 30.000 Iei. Organele de stai dusă cu siguranţă la îndeplinire, aşa
din oraşul Hunedoara le-au dat de
urmă si l-au deferit tribunalului
popular din localitate. Completul de rezolvind diferitele propuneri ale ce­
re corectîonală şl 6 pni interdicţie co- muncii.
reetională, Veronica Buzdugan la 6
ani închisoare corectîonală şi 6 ani
interdicţie corectîonală iar Mihai Stă­
vat celor amintite, intitulat „Bune şi
rele tn sectorul zootehnic din gos­
podăria noastră“, care îp scurt timp
va fi prezentat. Celelalte formaţii ar­ „Dansul cu scaune“, „Foarfecă“,
tistice pregătesc ele asemenea spec­
tacole legate ds viata si activitatea
gospodăriei colective. Astfel, echipa
de teatru a pus în scenă piesa „2sm-
biiiea e martoră“, păpuşarii au in­
trodus în repertoriu o piesă intitu­
lată „Cererea de transfer a lui Guiţ
Grohăilă“ recitatorii artistici au pre­ acţiuni eficiente, tinerii renuntînd
gătit montajul literar muzical .Bucu­
rie in satul nostru“ etc. La cămin vor
avea loc în aceste zile şi altfel de
manifestări ir; sprijinul C-A.C. a!
colectiviştilor. (Jurnale vorbjte, seri
de întrebări şj răspunsuri si altele),
ApoL colectivul de conferenţiari şi-a
planificat pentru zilele ce urmează
expunerpa conferinţei „Retribuirea
muncii în G,.A C„ cointeresarea «o-
lsctiviştilor în obţinerea de recolte
sporite la hectar“, care va fi însoţită
de grafice comparative.
Acfivîfăfi pe vîrsfe
La căminul (uMiiral am căutat să
•Kjrtui/ăp dvi-uieuea marutestân care
-ă corespundă • ituroi vîrstelor.
A devenit seva obişnuit pentru
copiii colectiviştilor participarea la
dimineţile şi după-amiezile de basm,
atractive şi folositoare prin oonţînu-
R a d u F lorica este o m u n c ito a re h a rn ică şi conştiincioasă. Ca lucre a să
,.S e b e ş u l M u n c a e i este ap recia tă d e în tr e g u l c o le c tiv al fa b ricii.
IN F O T O G R A F I E : R a d u F lo ric a !a lo cu l ei de munci.
teren. Digul a putut fi iaminat în-
tr-un timp scurt, deoarece oamenii
din comuna noastră au multă expe­
rienţă în această direcţie şi mai ales
.......... .............. ... ani în urmă cînd
.......... s-a făcut în Lunca
Blandianei un dig
pe o lungime de
4,800 km., care n-
o suprafaţă de 260 hectare.
Hărnicia cetăţenilor şi a deputaţi­
lor din comuna noastră s-a dovedit
şi în alte tmprpjurărt. Cu sprijinul
lor s-aconstruit Ia Blandiana un
local pentru şcoală de 8 ani şl că­
min cultural, este sub acoperiş o şcoa­
lă de patru ani tn satul Ibru-Poenl,
la Blandiana s-a deschis un cinema­
tograf şl multe altele. Dacă mai
amintesc faptul că acum cîtiva ani
şu fost construite un local pentru
şcoala de S ani în satul Acmar, o
şcoală de 4 ani lă Răcătău şl multe
altele, ne putem face o imagine des­
pre transformările care au avut loc
în comuna noastră. Numai în anul
trecut 3.300 cetăţeni, antrenaţi de
deputaţi, au prestat aproape 39.000
ore muncă patriotică la acţiunile În­
treprinse. Aş vrea să evidenţiez tn
mod deosebit pe cetăţenii Goronea
Ana lui Ion, Nicolae Albu, Mircea
Rusan, Constantin Savu şi alţii, care
s-au dovedit a fl cel mai harnici.
Cetăţenii Insă vor ca pe zi ce tre­
ce, comuna noastră să fie tot mai
inimoasă. De aceea, ei vin cu noi
propuneri in fata deputaţilor. Intr-o
adunare populară de pildă, cetăţea­
nul Anton Ordean a propus să con­
struim din contribuţie voluntară şi
prin muncă patriotică un dispensar
medical. Şi această propunere va fi
cum au fost îndeplinite şi cele ară­
tate mai sus. Muncind cu însufleţire,
maselor de oameni ai
AVACUM BLAGA
preşedintele Comitetului
executiv al Sfatului populai
comunal Blandiana,
raionul Orăştio
tul lor. Ne preocupăm ca la fiecare
acţiune de acest fel să aducem ceva
nou i le proiectăm filme, organizăm
audiţii colective la emisiunea „Tea­
tru la microfon pentru cei mici“, ce
se transmite duminică dimineaţa etc.
Pentru adolescenţi organizăm cu m nem a
ca „Ce am văzut în U.R.S.S.", „Cum
trebuie să se comporte un tînăr" şi
altele, jocuri distractive cum slut
„Loto mintal“, „Scaunul lucios“ etc.
Deosebit de atractive au fost dis­
cuţiile purtate ou tinerii despre dan­
sul modern, prezentarea unor păreri
a oamenilor de artă asupra a ceea
ce trebuie să înţelegem prin dansul
modern. Acestea s-au dovedit a fi
treptat, conştient, la anumite exage­
rări In această direcţie.
Nici virstnicii n-au fost uîtatl- Tu
timp ce tinerii vin la joile de tine­
ret. cei mai în vlrstă iau parte în-
tr-o sală de alături la şezătorile or­
ganizate aici, unde se prezintă re
cenzii, se fac citiri în colectiv din
ziare şi reviste, se ascultă la radio
emisiunile pentru sate, pentru femei
se prezintă diferite retete culina­
re etc.
Desigur că noi n-am valorificat toa­
te posibilităţile pe care le avem pen­
tru a face ca munca culturală să fie
şi mai bogată. Este în preocuparea
noaslră pe viitor îmbogăţirea şi m-t
mult a formelor de activitate, care
să aibă o etmentă crescindă tn rîn
duiile colectiviştilor din comună.
NICOLAE ZMED
directorul căminului cultural
din Brănlşca, raionul Tlla
PS», i
secţia lejera t*rk*
Poliomlelita sau paralizia Infanti­ vaccinare antipoliomiellticâ din aewf
lă, după cum 1 se mai spune, este o an începe curînd, In regiunea Hune­
boală molipsitoare foarte gravă, da­ doara vaccinul se va administra la
torită faptului că o dată apărută la­ peste 300.000 persoane.
să Infirmităţi grave pentru tot restul
vieţii. Pentru prevenirea poliomielitei Intr-o primă etapă vor fi vaccinaţi
se faa vaccinări. Metoda fiind efica­ copiii Între 3 luni şl 1 an, cu 3 doze,
ce, $1 tn tara noastră în ultimii ani, Prima doză se va administra între
s-au efectuat vaccinări masive, ceea 28-31 ianuarie iar următoarele două
ce a făcut ca îmbolnăvirile prin po­ doze se vor da la intervale de dle
liomielită să scadă foarte mult. 40 zile.
Pînă în prezent vaccinarea antlpo- In a doua etapă se vor vaccina
tioraielitîcă s-a efectuat cu vaccin viu persoanele de la 1-32 ani cu o singură
atenuat sub formă de drageu bomboa­ doză de vaccin lichid pe cale bucală
nă. In anul acesta vaccinarea se va e- In Intervalul 6-11 martie.
fectua eu un vaccin fabricat de In­
stitutul „Dr. I. Cantacuzino“, care se Administrarea vaccinului pentru
va administra prin picături în apă grupa de vlrstă 3 luni — 1 an se va
zaharată, pe cale bucală. Acţiunea de face la domiciliu şl Ia dispensarele
circumscripţiilor sanitare, Iar popu­
28 IANUARIE 1963 laţiei de la 1-32 ani se va face In
PROGRAMUL I i 5,40 Melodii Întreprinderi, instituţii, şi la sediile
populare romîneşti; 6,20 Emisiu­ circumscripţiilor sanitare tsritoriale.
nea pentru satei 6,30 Muzică In­
terpretată de fanfară; 6,45 Salut tograful „Patria“; HUNEDOARA :
voios de pionier; 7,30 Sfatul mo­ Misterul celor doi domni „N“ —
dicului ; Vaccinarea antipoliomie- cinematograful „Victoria“ ; SIME-
litică; 7,45 Jocuri populare romt- RIA : 49 de sile în Pacific — cine­
neştl; 8,30 Uverturi şt dansuri din matograful „I. Pintilie“ ; PETRO­
operete; 9,00 Tinereţea na e dra­ ŞANI : Laşul — cinematograful
gă; 11,05 Arii din opere; 11,30 „Al Sahia“; Contele de Monte
Muzică populară din Muntenia; Cristo, seria 1 — cinematograful „7
12.00 Melodii de estradă; 12,30 Noiembrie“; ALBA IJJLIA: Vîrsta
Muzică populară românească si a de aur a comediei — cinematogra­
minorităţilor naţionale; 15,30 Con­ ful „Victoria“; Fiul haidului — ci­
cert de muzică din opere; 16,15 nematograful „25 August“; SEBEŞ:
Vorbeşte Moscova; 16,45 Tarafuri Şampanie şi melodii. — cinemato­
ale gospodăriilor agricole colecti­ graful „Progresul“; Inioarce-te —
ve; 18,00 Melodii de estradă; 18,40 cinematograful „M. S-adoveanu";
Muzică din operete; 19,45 Muzică ORAŞTIE: Permisie pe ţărm — ci­
populară românească Interpretată nematograful ,.V. Roaită“ Cocoşul
da Sofia Popa; 20,15 Muzică uşoa­ sperie moartea — cinematograful
„Flacăra“; HAŢEG: Nouă zile
dintr-un an — cinematograful
„Popular“; BRAD : Şoferii iadului
— cinematograful „St. roşie“; LO-
NEA : Omul amfibic — cinemato­
ră; 20,30 Noapte bună copil: „Cio­ graful „Minerul“; ILIA : Nu te
bănaşul“ poveste populară româ­ lăsa niciodată — cinematograful
nească; 21,15 Pe teme Internatio­ „Gh. Doja“: ZLATNA : Numai o
nale. glumă — cinematograful „Muncito­
rul“; TEIUŞ: Raze pe gheaţă —
PROGRAMUL II: 13.22 Muzică
populară rominească Interpretată cinematograful „V. Roaită“; APOL-
de Măria Păunescu, Alexandru DTÎL DE SU S: In noaptea spre 13
Titruş şl Ion Laceanu; 15,33 Cin- — cinematograful „S8 August
tece şl jocuri populare romlneştl;
17.00 Formaţii de muzică uşoară;
(Buletin
18.45 Din muzica popoarelor; 20,20 meie&f&l6qie
Melodii populare romlneştl; 21,15
Din viaţa muzicală a oraşelor pa­
triei; 22,00 Mari cîntăreli d e ope­ PENTRU 24 OBS
ră; 22,30 Concert de muzică uşoa­
ră rominească. Vreme schimbătoare cu cerul
Buletine do ştiri şi radiojurnale: mai mult noros. Vor cădea ninsori
5.00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 17,00; slabe. Temperatura staţionară; ziua
20,00; 22,00; 23,50 (programul I) între —6 şi —11 grade, iar noap­
12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; tea intre —11 şi —16 grade¦ Vînt
potrivit din sectorul norâ-vest.
23.00 (programul II).
PENTRU URMAT02SRELE
3 ZELB
Vreme schimbătoare cu cerul va­
28 IANUARIE 1963
D E V A : L u p ii la stîn ă — cin em a - riabil şi temperatura staţionară.
0<ŞO<XXXXX><X><><X><>^DO<0<><X><><><XViXXVO<><XX><><><><><><>0<><>00<X>0<><>>
A ap ărut revista
„F L A C A R Au nr. 4.
A c e s t OTwrmilâr c o p y i s t «t<e m at c o r a f i r a u #
d e y e p o j'te je , ffo io r e p o r ia je ,, ffo-
S o g r a s fu i e l e ssct?ui«a!if& ite eSiat î î a r â ş î d le
p e s ie ătotore-
„F&ACAR.V' pmS^IfcSt ş l p r o g r a m u l
« ie rsacîlo ş i t e l e v i z i u n e p © â n tr e a g -a
§ ă p iă m tn ă . I
¦¦¦<><i.vioo^XXx^^OOOOOOOO-OOOOOOOÎXiOtKXrOOOOOOOOOOOOOo'
DEŢINĂTORI DE OI!
In p e rio a d a 20 ia n u a rie — 15 fe b ru a rie 1963
puteţi în ch e ia
CONTRACTE DE ViNZARE A LINII ŞATRE STAT (
prin organ ele D .C.A. din fie c a re com ună. !
Primit» preţuri avantajoase şi avansuri în bani. \