Page 88 - 1963-01

PfiÖLETAM S S fO A Ti î ARIIJK, G H R i-W ‘r

Anul XV. Nr. 2517 Marţi 29 ianuarie 1963 4 pagini 20 bani Un aer sănătos
şi o plimbare re­
Vom r e a liz a peiste n a m ilion lei creativă ţi-o oieră
din vinzarea produselor vegetale şi pădurea de brazi,
pa ale căror ra­
muri s-s aşternut
mantia albă de ză­
padă.

contractate eu statul ® In aşteptarea trenului
(raidul nostru) ;

• Toate cercurile la nivelul
celor fruntaşe

Gospodăria noastră are terenuri care se pretează bi­ tractoarele S.M.T. o suprafaţă de 320 ha. la o adincl- (pag. 2-a);
• La înălţimea misiunii în­
ne pentru cultura plantelor cerealiere, a plantelor teh­ me de 25-28 cm. pentru culturile ce se vor însămînţa credinţate (pagină specială)

nice ţi a viţei de vie. Colectiviştii noştri sînt oameni în primăvară. De asemenea pe mari suprafeţe au fost (pag. 3-a);
• De peste hotare
harnici şl pricepuţi. Ei au cîştigat o experienţă bună transportate în clmp 1.700 tone bălegar. Totodată s-au
(pag. 4-a).
in muncă. Lucrind pămintul cu maşinile şi tractoarele stabilit parcelele cele mai fertile care vor fi însămîn-
ŞTI RI LE ZILEI
S.M.T.-ului, îngrăşindu-1 şi folosind seminţe de soi, am ţate în primăvară cu diferite culturi.
A crescut numărul cititorilor
obţinut rezultate bune în sectorul vegetal. Aşa de Consiliul de conducere a luat măsuri pentru procura­
exemplu, anul trecut, cu tot timpul nefavorabil, noi am rea şi pregătirea seminţelor. Astfel, s-a vschimbat la
obţinut la griul din soiul Bezoslaia-1 o producţie de Agrosem cantitatea de 650 kg. porumb. Avem asigura­
peste 2.000 kg. la hectar, iar la orz s-a obţinut de pe tă întreaga cantitate de sămînţă pentru restul de cul­
întreaga suprafaţă de 34 ha. o producţie medie de 3.200 turi, rămînînd să mai procurăm numai seminţele de le­
I to a d e le imssieSi c e r c e tă to r ilo r
kg. la hectar. gume.

Ţinlnd seamă de condiţiile pe care le avem şl de ex­ Avînd la bază aplicarea regulilor agrotehnice — ca- fie Ia Cmuitetsii ^ • e o i
perienţa cîştigată noi am luat măsuri__________ ___ ______________ le sigură de mărirea producţiei laliec-
pentru extinderea suprafeţelor culti­ ---------------------------- ---------- “tar, noi ne-am propus să realizăm din Anul trecut, geologii şi geoii- aliate la mare adincime. In campania
zicienii au cercetat diferite regiuni de prospecţiuni din anul trecut, geo­
vate cu plante cerealiere, în spe­ S r n \ n n r P â î t l t v - O acest sector un venit total de ale ţării în căutarea comorilor logii au folosit pe scară largă noi
adîncurilor. Au fost obţinute asliel metode tie cercetare: aeromagneto-
cial la grîu şi porumb, a suprafeţelor g o s p o d ă r ie c o le c tiv ă 1'250'839 lei* Acesle veniluri vor Biblioteca clubului muncitoresc din Petrila este vizitată zilnic de o serie de informaţii cu privire la mclria, mijloc rapid de cercetare cu
cultivate cu plante tehnice şi viţă fi obţinute prin valorificarea produse­ peste 50 muncitori mineri care vin să împrumute cărţi. Numai de la în­ existenţa unor noi structuri geologi­ ajutorul aviaţiei, carotajul radio­
ceputul anului s-au înscris pînă acum peste 500 de cititori. ce, care prezintă interes în legătură activ, aplicat în determinarea stratu­
de vie. Potrivit planului de pro­ lor noastre prin organizaţiile co­ cu găsirea de subsianţe minerale rilor de cărbuni, metoda corpului
ducţie, discutat şi aprobat de adunarea generală, cul­ merciale de stat fn urma contractărilor. In acest an Printre cei mai activi cititori se numără Bertoty Elisabeta, Biro Ale­ utile. electrizat, folosită in determinarea ză­
vom vinde statului peste 78 tone grîu, 71,2 tone porumb, xandru, Ciurgu Francisc şi Borto Ştefan. cămintelor situate la mari adînciml
tivăm In acest an 370 hectare cu grîu, folosindu-se so­ 72 tone cartofi, 180 tone sfeclă de zahăr, 12,Gtone floa­ Statui alocă fonduri importante etc.
lurile Ponca, Bezostaia, şl alte soiuri de mare pro­ rea soarelui, 6 tone fasole, 7 tone măzăriche, 15 tone MARIANA PUŞKAREU pentru desfăşurarea activităţii de
ductivitate. Cea mai mare suprafaţă — 242 hectare — corespondentă prospectare, la care participă lucră­ In regiunile In rare şi-au desfăşu­
tori din mai multe institute de cer­ rat activitatea, geologii au ţinut in
a fost însămînţată cu grîu din soiul Ponca. Cu porumb roşii, 8 tone ceapă, 11,6 tone ardei, 25,5 tone varză, cetări ştiinţifice, instituie de învăţă- faţa sătenilor c<nferinţe despre acti­
mînt superior. Din acesle fonduri o vitatea geologică, despre structura
se vor cultiva 430 hectare, din care 35! hectare cu po­ 10 tone castraveţi, 300 tone struguri şi 12 tone tutun. Club cu ltu ra l *s|ioH iv parte sînt destinate înzeslrării cu subsolului regiunilor respective, au
utilaje şi aparate moderne. Echipele dat consultaţii ştiinţifice profesorilor
rumb dublu hibrid, iar pentru obţinerea unei produc­ Avem convingerea că muncind cu hărnicie şi între- Recent s-a deschis înlr-una din să­ creat noi condiţii salariaţilor Între­ de geologi an fost dotate în ultimul dc specialitate, au precizat prove­
ţii de 5.000 kg. porumb boabe la hectar în teren nei­ ţlnînd bine culturile, gospodăria noastră va reuşi să lile Ocolului silvic din oraşul Haţeg prinderii forestiere şi ai ocolului sil­ timp cu staţii seismice portabile şi nienţa unor materiale geologice afla­
rigat se vor cultiva 25 de hectare. Mari suprafeţe se îndeplinească şl să depăşească producţiile planificate şi un club cultural-sportiv. Clubul este vic pentru a-şi petrece timpul liber gravimetre de mare precizie care te in muzeele raionale şi regionale şl
vor cultiva cu sfeclă de zahăr, floarea soarelui, car­ intr-un mod cit mai plăcut şi util. semnalează aglomerările de minerale in laboratoarele şcolilor. (Agerpres)
Înzestrat cu o bibliotecă, aparat de
tofi şi tutun, etc. Suprafaţa plantată cu viţă de vie va să realizeze astfel venituri şi mai mari. radio, o masă de tenis, garnituri de NICU SBUCHEA
sah ele. corespondent
fi mărită cu încă -G hectare, ajungîndu-se Ia sfîrşilul PETRE FLOCA
Prin deschiderea clubului s-au
anului la 78 hectare. Anul trecut noi nu am avut grădi­ preşedintele G.A.C.

nă de legume. Anul acesta se vor cultiva cu legume IOAN LEMENYI

ţi zarzavaturi 10 hectare. inginer agronom Cu „Şarjele revistei" Ia Brad
Noi ne-am propus în acest an să obţinem o produc­ IOAN CENUŞĂ
preşedintele sfatului popular In zilele de 22 şi 23 ianuarie 1963, Au plăcut mult: „Şarjă ia Hune­ Candidaţi ai F. D. P.
ţie medic de 1.800 kg. grîu Ia hectar şi 2.000 kg. po­ Teatrul de Stat de Estradă din Deva doara“ şi „Fiare vechi la retopit" In
rumb la hectar. Şi la celelalte culturi am prevăzut să IOACHIM CONSTANDĂ Muncitor, el!eLoLvyV şi* inovator
7 obţinem producţii mari. In acest scop am acordat o brigadier a prezentat în orăşut Brad specta­ care lucian Radulian şl Vaier Geor-

(din postul de corespondenţi voluntari de la colul „Şarjele revistei'*. Revista s-a gescu au stinfl ropote ele aplauze.

mare atenţie pregătirii terenului. Au fost arate cu G.A.C. Răhău)

bucurat de un deosebit succes. S. MIHAT &ASVOZOOOloOnOOSOuOsaOnC, XZlucrează
corespondent
oooooooooooo OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOCi.O'xXXXXS-POOOOOOOOOOOOOC
Fruntaşul sectorului Veşti din gospodăriile colective C e roul literar din zilele anului acesta şeful secţiei la el şi-i
zootehnic al şcolii
de 11 ani Iii Fabrica el şi-a dat scama că spunea :

ÎIt Începutul anului 1962, cînd dinţate spre îngrijire, să reali­ Noi suprafeţe redate campania agricolă de primăvară. Se Cu prilejul unei seri literare în­ !5 chimică din Orăşlie. valoniicbid dfşcnrile — Tovarăşe Susan,
9a G.A.C. din Boz, raionul Ilia zeze o producţie de aproape 2.000 agriculturii transportă gunoi în cîmp, se lucrea­ chinate marelui poet Miiiail. Etrii- d '• Pasionat de meseria de polistirrn şi polie- este nevoie de un c-
s-a discutat despre problema litri-lapte pe cap de vacă fura­ ză la răsadniţe, iar în atelierul de ro- o sa. harnic şi modest, cl lilcn rezultate de la forl in plus din partea
!permanentizării Îngrijitorilor în jată. In vederea valorificării mai bune a tătic şi fierărie se repară de zof a- nescu. cercul literar al claselor a X a devenit in acest maşinile de injecţii va tiv. Si l"u Susan în­
sectorul zootehnic, colectivistul terenurilor improprii culturii cereale­ teiajele cu care se ,va munci in cam­ :X-a de la Scoală "medie „Decebal“ 0 timp iubit şi stimat de contribui din plin la ţelegea că aceasta erai
loan Ursa a fost primul care Nici unul din îngrijitorii de la lor, membrii gospodăriei agricole co­ pania de primăvară. Deva a prpzpptat iu fata elevilor ^ întregul.colectiv al fn- creşterea productivităţii o cerinţă a inh'cprini­
şi-a manifestat dorinţa de a G.A.C. Boz n-a realizat o aseme­ lective din satul Vinerea raionul O- 0 bricii, Încă de la ab- muncii. Sfăluindu-se cu ţierii, a industriei noa­
snuncl In acest sector. Ii plăcea nea producţie. Şi acum, ca în tot răştie, au identificat în locul numit Pînă în prezent, rotarii loan Buta, şcolii viata şi opera- marelui .nostru' 0 solxiirea şcolii profesio- şeful de atelier Dinni- stre de mase plastiics
să îngrijească animalele şi de la timpul anului, vacile din lotul „După Joagăr" unele suprafeţe caro Kaiser loan, Stenczel Mihai şi fiera­ poet. $ nule, Ion Susan şi-a sic Puitin, sprijinindli­ care are nevoie pe zi
început s-a dovedit a fi un bun său se prezintă bine şi dau cea pot fi redate agriculturii. rii Anton Sloian, Ilie Fălămas şî May O dat scama că poate se pe cunoştinţele de ce trece dc tot mai
Sngrijitor-mulgător. Nu cunoştea mai mare producţie de lapte. Ştefan au reparat 14 care. iar meca­ Referatul privind viata şi opera ^ deveni un bun miinci- chimie şi fizică căpă­ multe produse de-, a-
ei Îndeajuns de bine zootehnia, Astfel, prin defrişarea arboretului nicul Trasovici Wilhelm a pus. în 0 tor, cu un orizont larg, tate in şcoală a gătii ccst gen.
!dar sîrguincios, cu ajutorul bri­ Bazaţi pe aceste fapte, colec­ şi a pomilor răzleţi, suprafaţa arabilă stare de funcţionare toate cele trei poetului a fost prezentat de elevele ^ stăpin pe tehnica mo- soluţia. Prin valorifi­
gadierului, pe zi ce trecea îşi Îm­ tiviştii din Boz îl socotesc pe Ion a gospodăriei va creşte In acest an ai semănători de care dispune gospodă­ 0 dană numai dacă va carea deşeurilor de po- Despre ilevotantenlul
bogăţea cunoştinţele, muncea din Ursa, fruntaşul sectorului zoo­ 8 hectare. Deoarece terenul este ni­ ria. Gabriela Duncea şi Jrina Kalman. a învăţa in permanentă, lielilen şi polistirrn său pentru cauza, desă-
ce în ce mal bine. Aplicînd în tehnic. sipos, această suprafaţă este destina­ x dacă va căuta necon- se realizează o econo­ vîrşirii construcţiei so­
tă pentru a fi cultivată în primă­ Creşte nivelul cultural In continuare elevii au prezentat 0 tenii să pătrundă lai- mic anuală în valoare cialismului. d e s p r e
practică cele învăţate despre în­ Semnificativ este mai ales fap­ vară cu cartofi. Totodată, lemnele ce x nele meseriei care şi-a de peste 300.000 lei. dragostea fală de oa­
tul că exemplul său a început vor fi defrişate se vor folosi Ia ar­ şi de trai al colectiviştilor un scurt program .artistic compus din O ales-o. Iată pentru ce învaţă meni, precum şil despre
grijirea şl hrănîrea animalelor, derea cărămizii necesare pentru ridi­ 5 De aceea, acum 4 cu sîrgiiin(ă la şcoala pasiunea de a învăţa,
să fie urmat de toţi îngrijitorii carea construcţiilor zootehnice şl gos­ In cei aproape doi ani, cîţi numără recitări si cântece, ,. serală operatorul chi­ pentru ridicarea necon­
el a reuşit în anul trecut ca de de aici. podăreşti planificate. de la înfiinţare, gospodăria agricolă ani a cerut să !ie în­ mist Ion Susan. tenită a calificării sale
colectivă din satul Bărăşli, comuna AURELIA BRĂNEŢ scris în clasa Vlll-a a profesionale, au vorbit
3a 16 vad dte i-.au fost încre­ WRON ŢiC H. NICOLAE Sinpetru, raionul Haţeg, a dobîndit clasa X-a B — Şcoala medie Şcolii medii serale. Dar colectivul uzinei cu multă dragoste ce­
corespondent realizări de seamă în ceea ce priveş­ Prin grija partidului, îl iubeşte şi-l respectă tăţenii de pe cfteva
corespondent te sporirea producţiei agricole şi a „Decebal“ —- Deva după o întrerupere dc pe comunistul Ion Su­ străzi ale oraşului
Pregătiri pentru campania veniturilor băneşti. Ca urmare, au 7 ani şi-a ocupat din san şi pentru dragos­ Orăşlie in adunarea
de primăvară crescut simţitor şi veniturile perso­ Prietenii cărţilor nou un Ioc în banca tea cu care munceşte care a avut loc in ziua
nale ale colectiviştilor. şcolii. Fără îndoială şi-şi ajută tovarăşii, de 15 ianuarie 1063,
Primele tone de fier vechi In aceste zile la G.A.C. din Miercu­ Desfăştirind o susţinută muncă de n-a fost uşor. Pentru pentru înalta sa con­ în care comunistul Ion
r i se fac intense pregătiri pentru Acest lucru este dovedit şi dc fap­ popularizare a cărţii, prin 'recenzii şi început a trebuit să ştiinţă socialistă, pen­ Susan a fost propus
Membrii organizaţiilor de bază S-au evidenţiat tovarăşii Ni- tul că de la înfiinţarea gospodăriei prezentări, colectivul bibliotecii din muncească mai mult. tru faptul că el nu cu­ pentru a doua oară
tT.T.M. nr. 2,4 şl 7 de Ia E. M. colae Ignat, Todor Liţolu şi Va- colective şi pînă acum au fost elec­ comuna Miercurea, raionul Sebeş, Acum este in clasa a noaşte oboseala atunci candidat al F. D. P.
Petrila au colectat In cursul lu­ sile Şulţ. trificate 75 de case şi s-au cumpărat atrage un tot mai mare număr de ci­ cîn d e vorba de inte­ pentru circumscripţia
nii ianuarie peste 14 tone fier 35 aparate de radio, 45 maşini-ara- titori. De la începutul acestui an şi X l-a. resele fabricii. Au fost electorală orăşenească
vechi, care a şl fost trimis oţedă- MARIANA P. gaz, 63 biciclete, 3 motociclete, nu­ pînă in prezent, au fost înscrişi 217
rillor din Hunedoara. corespondentă cititori, care nu împrumutat 550 de C unoştinţele ob(iuute perioade cînd produc­ nr. 3 Orăşlie.
meroase garnituri de mobilă şi alte o- volume.
biecle de uz casnic. de Ion Susan la şcoa­ ţia anumitor repere ION BEŞTEI.EIE
Printre cei mai activi cititori din corespondent
B. PAVEL acest an se numără tovarăşii Ion Lu- la serală sînt din cele trebuia grăbită. Venea
corespondent doşan. colectivist, Dietrich Simion,
brigadier la G.A.C., Lang Elisabeta, co­ m ai folositoare, atil lui
lectivistă, Ghcorghe Ghiţă, conducă­
cit şi fabricii. Intr-una
tor auto şi Nicolae Muntean, tehni­
><sooooo<>ooooc>ooooooocoo<x>ooo<xx>oe>ooooooooooo<>ooo<x
cian.
R. MERCUREAN
corespondent

Un program Rezultate, dar nu pe măsura
artistic ioteresanf posibilităţilor

D um inica trecută brigada artistică Pe cuprinsul regiunii noastre sint fost prezentat de către brigadă, pe care ne referim sint aproape zilnlet:
de agitare a clubului m uncitoresc multe întreprinderi în care activi­ lingă evidenţierea fruntaşilor au fost Păcal însă că nici una din cele două
„F ilim on S irb u “ d in Sim cria a fire- tatea cultural-cducativă pulsează cu criticaţi şi o seamă de tovarăşi de secţii nu are formaţii de teatru, deşi
rentat la Ramoli, in fata colectivişti­ viqoare, contribuind direct, şi con­ la cuploare industriale pentru lucru ar putea avea, sau in ultima analiză,
lor, un program artistic. Cei peste cret la îmbunătăţirea procesului de de calitate slabă şl au fost combă­
200 de spectatori prezenţi in sala că­ producţie, la înfăptuirea sarcinilor tute aspecte de la hala dî pregătire ar putea constitui o asemenea for-
m inului cultural, au aplaudai înde­ economice trasate de către partid. maţie,.pe amîndouă secţiile.
lung acest program artistic. Lucruri bune în această direcţie se şi turnare, în care, datorită lipsei
pot găsi la Combinatul .siderurgic din,
La reuşita spectacolului şi-au adu: Hunedoara. in sălile de cultură Anemic se desfăşoară munca cu'
carlea. Există condiţii pentru o mai
contribuţia soliştii v o c a li: Crăciuneac de la O.S.M. I şi II susţinută activitate, mai cu seamă
în direciia răspindirii cărţii tehnice:
f r a i an. E m ilia Şitvaina. in terp reţii ri­ de răspundere manifestată de către
unii muncitori, se înregistrează erup-
da?». A lb u , M a ria M aier, lo s if M cr- lii, pierderi de inclal.

cea şi a lţii Dacă aici, lucrurile stau in acest
fel, ap°i ln oţeiăria II, brigada a în-
PRICOPE IORDACHE lată cum stau lucrurile la secţiile celat de mult să mai existe. Motivul? Comitelui de partid al secţiilor va
corespondent otelărie I şi II. Se spune că cei care făceau parte din trebui să analizeze temeinic munca
ea, în majoritate, au plecat şi că nu faclorilor chemaţi să răspundă de bu­
A APĂRUT Sătile de cultură ale aceslor sec­ mai sînt alte talente (!). O asemenea nul mers al acesteia, să fie activizate
ţii, îşi desfăşoară activitatea pa baza justificare apare cit se poate de acele resoarte, care încă nu merg
„Carnetul agitatorului" unor planuri de muncă întocmite- ciudată, deoarece In secţie sînt cca. cum trebuie. Şi o dată cu aceasta, vor fi
concret şi afişate la loc >vizibil, in­ 200 de ntemişti. Nimeni hu-i In stare activizaţi, probabil, şi cei care răs­
nr. 1 ianuarie 1963 cit otelarii pot lua din timp cunoş­ să creadă, cum că din atîţia tineri pund de buna întreţinere a sălilor
tinţă de ele. Ca activităţi'pot-fi in- nu poale fi din nou înfiripată briga­ de cultură, de asigurarea unei baze
DIN SUMAR: tîinite informări politice, joi ale ţi-: da, a cărei necesitate se face simţită.
neretului, conferinţe etc. Problemele materiale corespunzătoare. In acsşt
— Să desfăşurăm o intensă mun­ de producţie sînt reflectate îndeosebi Propaganda tehnică se desfăşoară
că politică şi culturală de masă prin programele dale de către bri­ in amîndouă secţiile la un nivel co­ fel, nu încape îndoială că se va reuşi
la sate. găzile artistice de agitaţie, prin ¦pro­ respunzător. Temele expuse ca de
paganda tehnică şi prin i conferinţe. pildă „Durabilitatea oalelor de tur­ să se repare şi acoperişul sălii de
— Din experienţa noastră iu nare de 200 tone“, „Exploatarea in­
munca cu agitatorii. stalaţiilor electrice tn condiţii de cultură de la otelăria I. pentru care
oţelărie" etc. sînt bine pregătite, eu
— Instruirile diferenţiate dau ' re­ exemplificări de la loaul d* muncă. mecanicul şef afirmă, fără a puica
zultate bune.
In ce priveşte programele date cu At g Ş y i 3şS dovedi, că a făcut demersuri, dar.
— Angajamente mobilizatoare în brigada artistică de agitaţie, oţelă-
noul an. ria I stă mai, bine dccît oţelâria II. inlîrzie nepermis de mult luarea măi
Aici activează o brigadă artis-:
— Continuă lupta pe lrontul ca­ surilor. !
lităţii. lică de agitaţie alcătuită din 7
tovarăşi -care prezintă la in- După cum se vede, in cele două
— Cu dragoste şl pasiune. tervoîh ; destul de . regulate pro­ secţii sint destule aspecte care dove-
— Dezbaterea planului de pro­ grame în care se vorbeşte deschis dese hărnicie şi dragoste pentru'
atft despre aspectele pozitive ale munca culturală, după cum sint şi
ducţie in G.A.C. muncii din secţie, cît şi despre latu­
— Desfăşurarea Invăţămintulu! a- rile negative care mai pot fi Încă în- situaţii oare trag In jos. Principalul
grozootebnic de masă.
— Acţiunea de fertilizară a solu­ este însă că în sălile de cultură ala

lui- oţelăriilor amintite, deficienţele pof

tîînit® în deprinderile ,şlconcepţiile fi înlăturate şi munca îmbunătăţit^
şl siai mult,
L®DERE din; gRAŞUîJ SPEŢROŞ Aîy SaK* î* prpjjra»,; L
Fi pi