Page 89 - 1963-01

í nS. s
Nostru !/ii aşteptarea trenului
Sîntem in plină iarnă. Gerul | de la intrare era deschisă. Aici nu
n-a împiedicat insă desfăşura­
rea transportului de călători prin j
CI.R. Circulaţia este la fel de
intensă ca în restul anului. Dar S el stă nefolosit de atunci fiindcă
in această perioadă se cere să
existe din partea personalului j mici şi sînt nevoite să-şi întrerupă
gărilor o preocupare susţinută \ călătoria in aşteptarea altul tren au
pentru asigurarea condiţiilor op­ j o surpriză neplăcută. Aici nu există
time de transport şi de încăl­
zire a sălilor de aşteptare. Pen­
tru a cunoaşte modul'cum sînt
gospodărite staţiile C.I'.It. din
regiune, redacţia ziarului nos-
tru a întreprins un raid prin
cîteva din gări. Iată cele con-
statale.
Gări friimoase,
bine înfrejinuie...
' Staţia C.F.R. călători Teiuş, esie
un important nod de cale ieralâ.
Zilnic in faţa gării opresc 29 garni­
turi de trenuri accelerate, personale,
curse pentru muncitori, ceea ce în­
seamnă că aici se perindă zilnic mii
de oameni ai muncii din diferite
colţuri ale ţării. In timpul iernii, ca
de altfel şi în celelalte luni ale anu­
lui, cetăţenii găsesc tot ce le tre­
buie : ziare, reviste, dulciuri, debil
de tutun şi medicamente, frizerie olc.
Restaurantul gării serveşte in per­
manenţă călătorilor bogate sortimen­
te de preparate culinare, calde şi
reci, băuturi calde şi ceai. In gară,
domneşte curăţenia, iar sălile de aş­
teptare sînt bine încălzite. Camera
mamei şl a copilului esie încălzită
iar lenjeria de pe paturi e curată.
Casele de bilete funcţionează în
bune condiţiuni. Serviciul de Infor­
maţii şi bagaje de mină deserveşte
călătorii operativ. Deci călătorii care
stnt nevoiţi să aştepte in gara Teiuş
trenul, au asigurate condiţii oplime.
Un merit deosebit pentru buna
gospodărire a gării ii revine tov.
ing. Cornel Bobăilă, şeful staţiei, care
zilnic urmăreşte modul cum se face
curăţenie şi cum sînt încălzite săli­
le de aşteptare.
Slaţia C.F.R. Hunedoara esie de
asemenea, bine întreţinută. Munci­
torii care merg şi vin la Hunedoara
îşi aşteaptă trenul înir-o sală de
aşteptare curată şl încălzită. La fe)
de bine gospodărite sînt şl staţiile
C.F.R. Şibot, Tărtăria şi altele.
...şi gări slab gospodării©
lată-ne înir-o zi de iarnă jn^ gara
Vinţul de Jos, gară ce cunoaşte o
animaţie deosebită. Afară termojpe
trai indică minus 23 de grade, iar
iu sala de aşteptare cam lot atita
Ciţiva călători se agitau zgribuliţi
pentru a se încălzi. Soba aîlalS in
ungherul sălii de aşteptare clasa a
II-a, stătea doar ca ornament, uşa
La G.A.C. din satul Cărpiniş, raîcnul Sebeş s-au împărţit recent co­
lectiviştilor pentru zilele-muncă efectuate anul trecut iacă 478.645 lei.
In foto : ’Aspect de la împărţirea drepturilor băneşti cuvenite membrilor
¦gospodăriei.
Toate cercurile
la nivelul celor fruntaşe
Stadiul actual al agriculturii noas­
tre impune ca toţi colectiviştii să fie
temeinic pregătiţi, să-şi însuşească
cunoştinţele agrotehnice înaintate,
pentru a putea aplica în munca lor
practică realizările ştiinţei, ¦contri­
buind prin aceasla şi mai mult Ia
sporirea producţiei de cereale, la
dezvoltarea şepteiului precum şi a
celorlalte ramuri de producţie. Pen­
tru a veni în sprijinul colectivişti­
lor, pentru a-i ajuta să-şl ridice ni­
velul de cunoştinţe profesionale, în
regiunea noastră, la fel ca în întrea­
ga tară, s-a organizat în toamna a-
nului trecut şi s-n deschis învăţămîn-
iul agrozootehnic de masă cu durata
de trei ani. In raionul Alba sînt în­
cadraţi pesle 3.-100 cursanţi în cer­
curile învătăminlulul agrozootehnic.
In scopul bunei desfăşurări a cursu­
rilor s-au luat măsuri pentru asigu­
rarea celor mai- bune condiţii, cum
sini ,- încălzirea sălilor, procurarea
manualelor, ,a diferitelor planşe, dia-
filtne si filme documentare despre
agricultură. Pentru ca lecţiile să fie
cit mai bine înlelese de către
cursanţi, majoritatea lectorilor folo-
L A C Â R A“ nr. 4, |¦>i
şes- la predare materiale didactice ferite probe de sol sau de plante, iar ridică la nivelul cerinţelor. Exemple cursanţi. Prezenta slabă la acest cerc odată sau să se 1a măsuri pentru a
ajutătoare, diafiline precum şi exem­
ple din c.ulnrl gospodăriilor agricole
co >( live. Muncind cu răsp utere şi
avind sprijinii] org.inizaţiiior de partid, diferite schite făcute pe tablă. In
•a1 consiliilor de conducere ale gos-
p -I,Viilor, ei au reuşit să ridice ni­
velul învăţăntinlului agrozootehnic,
asigurind lecţiilor predate un conţi­
nut lot mai bogat. Aşa, de exemplu
Ia cercurile agrotehnice din Cistel,
Alba Tulla. Vinţul de Jos, Teiuş etc., exemplu, atunci cînd 11 s-a predat tul că lecţiile ţinute de tov. Dăian To- faptului că tovarăşii din consillils dc Intr-un mod mai productiv aşa cum 1 s & p f â m î r a l â .
cu ocazia predării lecţiilor se folo- lecţia privind altoirea viţel d« vie, dor sînt mai mult teoretice, nelegate «onducere ale gospodăriilor amintite, ştiinţa agrotehnică o cer*.
s-a mai făcut foc de foarte mult
timp. Nici în sala de aşteptare cla­
sa a !-a situaţia nu este mai bună.
Femeile care călătoresc cu copii
o cameră a mamei şi a copilului. In
această gară şi curăţenia lasă de
dorit.
Va trebui ca tov. Gheorghe Lascu,
şeîul staţiei şi întreg personalul ce
deserveşte staţia să manifeste moi
multă preocupare pentru buna gos­
podărire a gării.
Surprize neplăcute au şl călătorii
sosiţi în staţia C.F.R. Simeria-călă-
tori. Sala de aşteptare de clasa a
li-a esie in permanenţă neîncălzită
iar curăţenia lasă loarte mult de
dorit. Călătorul care ar dori să se
încălzească cu un ceai servit in lo­
calul restaurantului este nevoit să-J
consume iu frig, liindcă restauran-
lui este neîncălzit.
In gara din Lupeni cetăţenii sînt
nevoiţi să aştepte trenul pe peron
fiindcă manevranţii, personalul C.F.R.,
din lipsă de spaţiu de cazare au
transformat sala de aşteptare în dor­
mitor. .Situaţia aceasta se manifestă
şi la Petroşani. Fiind renovată sala
de aşteptare clasa a Il-a era încă
inaccesibilă din cauză că se tără­
gănează de mult timp curăţirea şi
darea ei în folosinţă. Ceasul exis­
tent pe peron, funcţionează deiec-
tuos, nefiind reglat zilnic. Aici există
două case de bilete unde deseori se
produce aglomeraţie deoarece sini
deschiSe cu intirziere. Din această
cauză se nasc discuţii ini re călători
şi personalul de la caserie. I.a Că­
lău, în sala de aşteptare e irig ca
aiară. Sobă exislă dar nu se face
ioc în ea. L'şa sălii de aşteptare
este în permanenţă descinsă pen­
tru că nimeni nu se îngrijeşte să-l
monteze un zar şi să cureţe zăpada
îngheţată de pe prag. Pereţii şi băn­
cile sînt prăfuite.
Aspectul gării din Ilia, dată în
folosinţă în anul 1957, dinafară apa­
re ospitalier. O dală coborit din
tren, călătorul constată însă cu sur­
prindere contrariul. In primul rind
aici nu există un birou de informa­
ţii, magazie pentru bagaje de mină,
şi nici camera mamei şi a copilului
(la început era, dar sfatul popular
comunal a considerat că nu este
necesar şi a desfiinţat-o). Aici că­
De la Sălaşul Superior la Haţeg şi
retur circulă zilnic un autobuz I.ll.'l .A. perior autobuzul pleacă după un orar
Toţi cetăţenii sînt foarte mulţumiţi că
au la dispoziţie un mijloc de transport
Ing. MATEI SUC1U
vicepreşedinte al Consiliului agricol
raional Alua
sesc materialele didactice şi exemple
din gospodăriile colective. La cercul
din Cistci, bunăoară, ing. Ioan Dă-
rămuş. cu ocazia predării lecţiilor fo­
loseşte diferite soiuri de plante care
au fost strînse in timpul anului, or-
Invăţăm întul
a g ro z o o te h n ic
de m asă
ganlzează cu cursanţii vizionarea de
filme documentare din agricultură.
O dată cu predarea materialului, pe
lingă faptul că s-au pus la dispoziţia
cursanţilor manuale, diferite broşuri
şi planşe, aceştia sînt îndrumat! si
ajutaţi să-şi ia notite. La cercul din
G.A.C. Vinţul de Jos, la predarea
lecliilor se folosesc, de asemenea di­
pentru înţelegerea temeinică a unor
probleme ca organizarea unui asola-
ineul. a lei !loriului ele., se folosesc
acest fol cursanţii sînt ajutaţi să în­
suşească mat bine conţinutul lecţii­
lor.
T.a cercul viticol din Bucerdea, lec­
ţiile slnt legate direct de astivilalea
practică a membrilor colestivlşti. De
lătorul nu-şl poate procura o sticlă
de apă potabilă. Cînd a Început
construcţia noii clădiri a staţiei a
fost executat şi un turn de apă. Dai
n-au lost captate izvoare de apă
pentru alimentarea Iul. Acest lucru
este cunoscut de Direcţia regională
C.F.R. Timişoara, prin rapoartele re­
petate făcute de şeful staţiei. Dar
măsuri nu s-au luat.
Aspecte asemănătoare unde nu sc
manifestă grijă deosebită pentru cu­
răţenia şl încălzirea sălilor de aş­
teptare se întîlnesc -?i in staţiile
C.F.R. Deva, Vulcan, Blandiana, Tur­
da? şl altele.
B ufeieie—cîf mai bine
aprovizionate
In staţia C.F.R. Ilia există un bu-
iet. înăuntru este frig ca şi afară. In
bufet erau doar cîteva chiftele şi
măsline. Nimic cald de mincare. La
întrebarea unul călător dacă se ser­
veşte cumva şi ceai, bufetiera a ră­
mas oarecum mirată că aşa ceva
nu există la ei. Responsabilul bufe­
tului, Ladlslau Reznicek nu se preo­
cupă in suficientă măsură de apro­
vizionarea bufetului, de deservirea
în bune condiţiuni a călătorilor. Ase­
menea aspecte se mai semnalează
la buielele din Călan, Alba Iulia şi
Petroşani.
Bufetul din Petroşani este ampla­
sat într-un local cu toiul neincăpă-
tor. Zilnic aici intră mulţi călător»
dornici să-şi procure şi ceva do
mincare. Dar mai întotdeauna bu­
fetul esie slab aprovizionat. Aici st
servesc numai băuturi spirtoase. In
plus curăţenia lasă mult de dorit,
Iar ambalajele sînt depozitate pe cu­
loarul ce duce in gară. Din această
cauză la ieşirea de pe peron se
creează aglomeraţie. Ar fi bine dacă
responsabilul bufetului ar dovedi mai
mult spirit gospodăresc şl s-ar preo­
cupa de buna deservire a călătorilor
¦A'
Sîntem în plină iarnă. Pină şi In
cta mai Îndepărtată staţie de cile
ferată toiul trebuie să funcţioneze
în bune condiţiuni. Dar pentru a-
ceasta este necesar ca şefii staţiilor
să manifeste preocupare pentru gos­
podărirea gărilor şi deservirea In
bune condiţiuni a călătorilor.
A. OARGA
f V. ALBU
A. NICHIFOREL
ieftin, comod şt sigur. Din Sălaşul Su­
bine stabilit, avînd chiar o legătură
bună şi cu orarul de circulaţie al tre­
nurilor. Dacă la ducere autobuzul ajun­
ge la Haţeg la oră potrivită cu ne­
voile călătorilor, la înapoiere nu se
mai întimplă acelaşi lucru. Muncitorii
işi termină lucrul la orele 15—16. Au­
tobuzul pleacă insă abia la orele 18,50
din Haţeg cu toate că la ora aceasta
nu soseşte nici un tren.
fiind întrebată de către muncitori 'de
ce nu pleacă autobuzul mai devreme,
coloana l.R.T.A. Haţeg motivează că
nu poate modifica orarul, deoarece
acesta este stabilit de l.R.T.A. Deva.
Muncitorii care circulă cu acest auto­
buz au făcut o cerere şi la l.R.T.A.
Deva, dar aceasta nu a răspuns nici
pină acum.
Cetăţenii care călătoresc pe traseul
Sălaşul Superior—Haţeg şi retur aş­
teaptă ca l.R.T.A. Deva să fixeze ple­
carea autobuzului din Haţeg cel mat
tirziu la ora 17 şi nu la 18,30 cum
este fixată pină acum.
ANDREI NASTAS-E
corespondent
cursanţilor li s-a arătat şl practic cum
se execută această lucrare. Apoi, sub
supravegherea lectorului fiecare
cursant a executat altoitul la vita
de vie, aşa turn a învătat la lecţie.
Şi în cadrul unor cercuri zooteh­
nice cu ocazia predării, lectorii lea­
gă învătămîntul de viata practică a
colectiviştilor. Bunăoară, la cercul
din Oiejdea s-a demonstrat practic
cum trebuie preparate furaj »le gro­
siere prin tocare, amesteG cu melasă
şi saramură. De asemenea, la eercul
zgolelmic din Vinţul de Jos, su pri­
lejul predării lecţiei „Despre fura­
jarea animalelor“, lectorul a arătat
cursanţilor la faţa locului cum tre­
buie să fie pregătit un siloz de cali­
tate şi modul cum trebuie adminis­
trat animalelor, în funcţie de specie
şi vîrstă.
Din aceste exemple reiese că acolo
unde conducerile gospodăriilor agri­
cole colective şi lectorii privesc cu
tot simţul de răspundere această sar­
cină, învăţămîntul agrozootehnic sc
desfăşoară cu bune rezultate. Trebuie
să arătăm însă că în raionul nostru
sînt încă unele cercuri care nu se
de acest fel ne oferă cele de la Coş-
lariu, Hăpria, Ciugud, Cricău, unde
consiliile de conducere şi Inelarii,
nu se ocupă cu toată răspunderea de
desfăşurarea în cele mai bune con-
ditiuni a învătămîntului. La G.A.C.
din Cricău, spre exemplu, predarea
lecţiilor se face fără a se folosi ma­
teriale didactice, cursanţii nu-şi 1au
notite, Iar la Hăpria, pe lingă fap­
BMC M I M K r . 251/
Pe fem e ale îrsvăfămînfulul de parfld
La un curs de studiere
a Statutului P.M.R.
La cursul de studiere a Statutului P.M.R. ce-şi des­
făşoară -activitatea în G.A.C. Covragi sînt înscrişi 30
de cursanţi. Ca urmare a atenţiei care o acordă orga­
nizaţia de partid bunei desfăşurări a învătămîntului
de partid, s-a reuşit ca lecţiile să fie predate la zi şi
să se asigur-e o bună frecvenţă a cursanţilor.
Zilele trecute a avut loc seminarizarea lecţiei ,,Pri­
mirea în partid. Rolul şl importanţa stagiului de can­
didat“, care a început cu enunţarea de către propa­
gandist a problemelor principale ce trebuiau dezbătute
de cursanţi. Din cei 26 de cursanţi prezenţi, 15 au luat
cuvântul. Multi dintre ei, printre care se numără, Izi-
dor Sterian, loan Munteanu, Petru Băbuşeă, Ilie Sle-
rian, AgIiIiu Iovănescu, Maria Muntean au dat răs­ La BăleştI, raionul Haţeg, s-a construit prin contribuţie voluntară şi muncă patricii-
punsuri bune, dovedind că an studiat bine bibliografia că, un frumos lăcaş de cultură.
indicată. In cuvîntul său, tov. loan Sterian care a vor­
bit despre „Rolul şi însemnătatea stagiului de candi­ IN CLIŞEU: Noul cămin cullural din satul Băieşti dat în folosinţă cu ciţlva ani în urmă.
dat“ a subliniat faptul că stagiul de candidat este o
şcoală de educaţie comunistă în care candidatul de
partid trebuie să cunoască bine programul partidului,
Statului şi tactica partidului, să-şl însuşească Înaltele
trăsături morale care trebuie să le aibă un comunist.
El cunoaşte prevederile Statutului privind stagiul de
candidat, a făcut referiri la documentele plenarei C.C
al P.M.R. din 23-25 aprilie 1962 in care se faa preci­
zări in legătură cu stagiul de candidat.
Vorbind despre felul in care organizaţia de partid
din gospodărie foloseşte stagiul de candidat pentru
educarea candidaţilor de partid, cursantul s-a referii
la candidata Aurica Iovănescu, care a primit sarcina
de a mobiliza şi pe ceilalţi colectivişti din brigadă la
muncă. Tov. A. Iovănescu a desfăşurat o bogată acti­
vitate agitatorică, le-a vorbit colectiviştilor despre im­
portanta participării la muncă în G.A.C., fiind ea însăşi
întotdeauna în fruntea brigăzii. Prin exemplul ei per­
sonal, prin activitatea politico-educativă ce a dus-o
în rindul colectiviştilor, ea a reuşit să-l mobilizeze pe
aceştia la o participare rodnică la muncile efectuate
în brigadă.
Pe marginea lecţiei s-au purtat discuţii vii, intere­
sante. Din partea cursanţilor s-a văzut interes pentru
înţelegerea fiecărui subiect pus în discuţie. Aceasta
şi pentru că, propagandistul T. Ştefoni reuşeşte să
atragă în discuţii pe majoritatea cursanţilor, urmă­
reşte dacă o temă pusă în discuţie este lămurită pe
deplin, iar dacă nu, intervine. Considerăm însă, că
propagandistul va trebui să lucreze mai mult cu unii
cursanţi intre cele două seminarii. De exemplu, tov-
Rafila Vălcelan, loan Horia, au discutat la suprafaţă
la această lecţie, mulţumindu-se doar să enunţe drep­
turile şi îndatoririle membrilor şl candidaţilor de
partid, aşa cum şi le-au notat ei în caiet ia predare.
Ei n-au conspectat şi studiat materialul bibliografic
indicat.
Dacă propagandistul va lucra mai mult cu ei, îi va
ajuta să studieze mai aprofundat, să-şi întocmească
conspect după materialul bibliografie, rezultatele eercu-
lut vor fi şi mai bune.
NICOLAJ! MARCU
director al Cabinetului de partid, raionul Haţeg
/% f t IE M fi! \
('!?adio- matograful „Patria" ; HUNEDOA­
RA : Prietenul nostru comun —
80 IANUARIE 19G3 cinematograful „Victoria"; SIME-
RIA : ’Alibiul nu ajunge — cine­
PROGRAMUL li 5,40 Melodii matograful „l. PintiUe".iiJ >EIR(J-
populare româneşti,- 6,20 Emisiu­ SÂNI: Laşul — cinematograful
BO X FO TBA L nea pentru sate,- 6,45 Salut voioş „Af. Sabia"; Contele de Monte
de pionier,- .7,10 Tineret mindria Cristo — seria II-a — cinemato­
Una dintre secţiile fruntaşe ale Preocupaţi ţie reluarea' campiona­ tării — program de cântece,- 7,30 graful „7 Noiembrie" ; ALBA W-
asociaţiei sportive Metalurgistul din tului regional, fotbaliştii de ,1a Aurul Sfatul medicului i Ce este şi cum LIA : Vîrsta de aur a comediei —
Cuglr -este cea de box, Cu toate că Brad sub eonducerea antrenorului se combate febra?,- 7,45 Jocuri cinematograful „Victoria*; Fiul
este «ea mai tlnără secţie sportivă Petrică Rădulescu şi-au Început pre­ populare româneşti interpretate ’la haiducului — cinematograful „25
(înfiinţată în anul 1962) colectivul gătirile. diferite instrumente,- 8,08 Melodii August"; SEBEŞ; Şampanie şi
aceslel secţii (preşedinte Teodor de muzică uşoară; 9,30 Muzică melodii — cinematograful „Progre­
Chim) a obţinut rezultate frumoase. In prima parte a programului se populară din ţări socialiste» 10,00 sul" / Iritoarce-te — cinematogra­
Nefiind antrenaţi în competiţii ofici­ urmăreşte pregătirea fizică generală Teatru la microfon „O scrisoare ful „M. Sadoveanu"; ORAŞTJE:
ale, sportivii secţiei au susţinut în- şi deprinderea de procedee tehnice. pierdută“» 12,00 Album de melo­ Permisie pe ţărm — cinematogra­
tilniri amicale cu echipe din ţară, Pregătirile se fac în aer liber ş) în ful „Vasile Roaită"; Cocoşul spe­
cu veche tradiţie sportivă. Rezulta­ sală. Concomitent cu pregătirea fizi­ dii; 14,00 Concert de prin?,» 15,00 rie moartea — cinematograful
tele obiinule în aceste întîlriiri de­ că, toti componenţii lotului sînt în­ „Flacăra" ; HAŢEG: M-am să­
monstrează că pregătirea tinerilor cadraţi şi urmează cursurile învăţă Muzică populară românească şl a turat. de căsnicie — cinematogra­
boxeri de la Cugir se desfăşoară în mîntului politic. minorităţilor naţionale» 15,30 Arii ful „Popular"; BRAD: La 30
bune condiţiuni. Tn aceste întilniri din operete Interpretate de cîntă- de ani — cinematograful „Steaua
au fost obţinute următoarele . rezul­ Lotul echipei oare se antrenează ¦* reţl pornim; 16,15 Vorbeşte Mos­ roşie“; LONEA : Fantomele din
tate : 18—14 cu C.S.M. Sibiu , 12—18 este următorul: Posler, Păiuşean, cova; 16,45 Gintă formaţia de mu­ Spesart — cinematograful „Mine­
cu Vagonul Arad,- 16—6 şi 12—10 cu Wolf, Gris, Mihăiescu, Bleu, Beloiu, zică uşoară condusă de En- rul“; ILIA: Nu te lăsa niciodată
C.S.M. Mediaş şi 12—8 mi Minerul Anton, Schlet, Morarii, Rogojan, Ma­ rico Fanciottl,- 18,00 Muzică — cinematograful „Gh. Doja" :
Lupeni. S-au remarcat o serie de ti­ nea, Murzaeu şi tinerii Rusu şi Taşcă. ZLATNA: învierea — scria I-ll
nere talente ca Gheorghe Dineu, Ion Mai fac parte din lot Rădită şl Vlad. populară romînească; 19,00 Jur­ — cinematograful „Muncitorul" :
Niţu, Ton Trifa, Paul Costea, Nicolae nalul satelor,- 19,25 Muzică uşoa­
Păun şi alţiL MIHAI SUSAN ră; 19,40 program de romanţe»
corespondent 20,15 Din cîntecele ţărănimii noas­
S. TELFMAC tre colectiviste; 20,30 Noapte bună
corespondent
copii: „Două broaşte"; 21,15 Scrii­ TEIUŞ: Raze pe gheaţă — cine-
de activitatea zilnică a colectiviştilor, brigadierii, şefii de echipe, nu consti­ tori la microfon : Tiberiu Utan; matograful „V. Roaită"; APOL-
există şi o serioasă rămînere in urmă tuie întotdeauna exemplu pentru co­ 21.30 Muzică populară româneas­ DUL DE SUS: In noaptea spre
in ceea ce priveşte predarea lecţii­ lectivişti, lipsind de la predarea mul­ că cerută de ascultători. 13 — cinematograful „23 August".
lor. De asemenea, la cercul zootehnic tor lecţii. Se cere deci ca de acum PROGRAMUL II: 12,45 Din fol­ Q ia letu i
din Ciugud, cu toate că există posi- înainte să acordăm maximum de clorul popoarelor,- 14,10 Valsuri
bililăli să se folosească la predarea •atenţie, atit îmbunătăţirii conţinutu­ Interpretate de fanfară,- 15,00 Mu­ m e tm m lofyic
lecţiilor materiale didactice, experien­ lui lecliilor cit şi asigurării unei bune zică uşoară din ţări socialiste»
ţa practică a colectiviştilor, aceasta frecvente le orele de predări şi se­ 16.30 Cintă orchestra de muzică PENTRU 24 ORE
nu s-a făcut, predîndu-se mai mult minarii. populară a Ansamblului de cin-
după manual. Un asemenea mod de tece şi dansuri „Ciocîrlla“; 18,35 V rem e n e s ta b ilă cu cerul,
predare face ca lecţiile să,nu fie atrac­ De altfel, trebuie arătat că ridica­ Muzică populară românească in­ m a t m u lt n o ro s. V o r cârtea
tive, conţinutul lor să nu fie însuşit rea învătămîntului agrozootehnic la terpretată de Tralan Uilecan» n in sori slabe. T em peratu ra
de către cursanţi. un nivel cît mai înalt, constituie în 20,10 Muzică de estradă; 20,40 sta ţio n a ră , ziu a va fi cu p rin ­
prezent una din preocupării» de sea­ Muzică de balet; 21,15 Interpreţi s ă i n t r e m i n u s S ţ i m i n u s 13
In pregătirea cît mai temeinică a mă ale organelor de partid şi de de muzică uşoară; 22,30 Scene de gratie, ia r n o a p tea in tre m in u s
unui număr mare de colectivişti, pe. stat. Astfel, în ultimul timp s-a ana­ petrecere din operete. 12 şi m in u s 18 g ra d e. Vini
lingă îmbunătăţirea conţinutului lec­ lizat modul cum se desfăşoară Învă­ p o triv it din sectoru l n ord şt
ţiilor şi folosirea celor mai indicata Buletine de ştiri şi radiojurnale: n ord-vest.
metode de predare, de o deosebită ţământul agricol în raionul nostru, 5,00; 6,00; 7,00; 13.00; 17,00; 20,00;
importantă este şi mobilizarea cursan­ stabilindu-se măsurile ce trebuie 22,00» 23,50 (programul T) i2,00; PENTRU1 URMĂTOARELE
ţilor pentru a frecventa cu regula­ luate pentru a ridica toate cercurile 14,00; 16,00; 18,00, 21,00, 23,00 8 ZILE
ritate cercurile la care sînt înscrişi. la nivelul celor fruntaşe. Din anali- (programul II).
Este adevărat ră în această direcţie 7,a făcută s-a desprins necesitatea ca
s-au obţinut unele rezultate, dar în membrii consiliului agricol raional să Cinem a V rem e n estabilă, cu ceru I
acelaşi timp exislă şi serioase defi­ acorde în viitor un sprijin mai mare m ai m u lt noros şi tem p era ­
ciente. P3cind o analiză mai temei­ îmbunătăţirii calităţii învătămîntului, 30 IANUARIE 1963 tu ra in u şo a ră c re şte re la sfir-
nică se constată că la unele «circuri să ajute in special lectorii care nu DEVA : Lupii la stînă — cine- şitu l In tervalu lu i.
prezenta aste cu totul nesatisfăcă­ au reuşit pînă în prezent să ridice
toare. In gospodăriile colective din nivalul lecţiilor predate la înălţimea oex>oo<>oooor>o<bexxx>e>rxxxx>ç>e>esooe>^<^Cfe>ey!xxye>eye>oooo e>o o w
Miceşti, Ighiu, Hăpria, Coşlariu şi sarcinilor. De asemenea, cu sprijinul
altele prezenta Ia unele lecţii a fost consiliilor de conducere şi al orga­
sub 50 la sută. Astfel, la cercul din nizaţiilor de partid, vor trebui luate
Miceşti, condus de ing. Hăbăşescti cele mai potrivite măsuri în vederea
îmbunătăţirii frecventei şi a recu­
Nădejdea, cu ţoale că sîrit Înscrişi un perării materialului rămas în urmă. A apărut revista • %
număr de 52 colectivişti, la lecţiile In acest scop, trebuie stabilit să se * - 7_^*T 1 o
a 7-a şi a 9-a au participat doar 19-24
predea eventual cite două lecţii de
a dus la rămânerea lui în urmă, pre- se organiza ş»dinte de cerc de mal O
dindu-se pînă în prezent numai un
număr de 10 lec|ii.' Asemenea cazuri multe ori pe săptămână. Aceasta, în S A c e si K « m ă r c u p r i n d e u n c o n Jir?u f ;
au fost şi la gospodăria agricolă colec­
tivă din Ighiu, unde pină acum sau funcţie de condiţiile din, fiecare gos­ © b o ţjr® t d e r e p o r t a j e , f o t o r e p o r t a j e , f o - ;
tinut doar 9 lecţii. podărie colectivă.
0 te g rr a fil sie «actusaMt-afe d in feurSá. d t i
.Slaba participare in lecţii a cursan­ Muncind au mai multă răspundere, 1 peste IioSare.
ţilor, se daloreşie in mare parte şl sîntem siguri că vom reuşi să ridi­ s
O \
căm toate cercurile la nivelul celor 0 „ F lu A -C A M A * '' p o b l i c â ş i p r o s y r & m w S )
fruntaşe, ajutind prin aceasta pe co­
lectivişti să Înveţe să muncească 3 d e r a d io ş i p© în îrea g a J
>