Page 9 - 1963-01

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA I
Anul XV. Nr. 2497
Minereuri de fier de bună calitate
Iată-ne la începutul unui nou an
de muncă. In aceste zile, facem bi­
lanţul activităţii depuse in cursul anu­ baj.
lui trecut, tragem învăţămintele ne­
cesare şi privim cu încredere şi răs­
pundere în viitor, la sarcinile pe care
Ie avem de îndeplinit. In asemenea
ocazii noi minerii din Teliuc obiş­
nuim să ne punem întrebarea : „Sînt
mulţumiţi furnaliştii din Hunedoara şi
Călan de felul cum i-am ajutai noi
Numai că de data aceasta răspunsul
nu ne satisface. Activitatea depusă
de noi anul trecut nu se ridică la
nivelul cerinţelor ; am rămas sub plan
cu o însemnată cantitate de minere­
uri (şi metal, bineînţeles), ceea ce a
cauzat greutăţi furnaliştilor. Or, noi
ştim bine că succesul lor începe în a-
batajele minerilor.
Colectivul nostru de muncă îndru­
mat de comitetul de partid, a anali­
zat deficienţele manifestate în ac­
tivitatea întreprinderii. Cu ocazia dez­
baterii cifrelor de plan, au fost scoa-
so Ia Iveală o seamă de rezerve in­
terne nefolosite. Totodată, minerii şi-
au luat valoroase angajamente, care
ne îndeamnă să afirmăm că în anul
care abia a început vom acorda un
sprijin deosebit furnaliştilor. Munca
noastră va fi orientată în special în­
spre îmbunătăţirea calităţii minereu­
rilor. De altfel acest lucru e oglindit
şi In angajamentul colectivului nos­
tru : 1.900 tone metal peste planul a-
nual. Totodată, ne angajăm să depu­
nem toate eforturile pentru îmbu­
nătăţirea granulaţiei şl realizării u-
nel bune ritmicităţi a livrărilor.
In scopul realizării acestor anga­
jamente, noi am şi luat o seamă de
măsuri. Astfel, s-a intensificat în ul­
tima vreme preocuparea pentru se­
lecţionarea minereurilor în abataje şi
pe întreg fluxul tehnologic. In carie­
ră, după fiecare cupă de excavator
încărcată în autobasculantă, un mun­
citor alege bulgării de steril şl sfar­
mă bulgării mari de minereu. Selec­
C reşte în zestra rea teh n ică
La E. M. Barza au sosit recent ma­
şini şi utilaje noi, Din U.R.S.S. de
exemplu, au sosit 2 maşini de încăr­
cat „P.M.L.-5“, din R. P. Polonă alte
7 de tipul „L.Z.K.“. De asemenea, au
fost aduse 4 colivii de extracţie de
puţuri, confecţionate la Atelierele
Mecanicul de locomotivă Gorbe
Vasilo L esto felicitat la sosirea
din ultima cursă de către tov.
Purdea Teodor, şeful depoului Si­
meria.
Impiegatul de mişcare avu
o scurtă convorbire cu meca­
nicul Vasile G6rbe I, care pri­
mi lămuriri precise asupra în­
cărcăturii ce trebuia transpor­
tată. Şi de data aceasta tre­
nul era cu supratonaj. In ase­
menea situaţii nu trebuie ui­
tată consultarea cu mecanicul
de locomotivă.
— Eu pot garanta şi pentru
mai mult tovarăşe impiegat.
Bar, dacă suvratonajul este
de numai 35 tone, mă rezum,
şi numai la atît.
Simplitatea vorbelor mecani­
cului i-au mers la inima im ­
piegatului. Ii strînse cu putere
mina şi apoi ll petrecu cu
privirea pînă ce semnalul ro­
şu al ultimului vagon se pier­
du in zare.
-k
In ziua aceea, fochistului i
se păru că Gorbe-baci e mai
vorbăreţ ca orieînd. li povesti
mai tntli despre unele ghini­
oane de astă vară cînd mer­
gea la pescuit, apoi ceva din
timpul războiului, cîteva amin­
tiri din copilărie şi din anii
v-ccniciei. De cite nu-şi amin­
tea alunei bătrlnul mecanic?
Tatăl lui a fost fochist.
Slmbătă 5 ianuarie 1963
ţionarea continuă apoi la grătarele
staţiei do sortare şi pe banda de clau-
In mod deosebit sîntem preocupaţi
de îmbunătăţirea selecţionării pe ban­
da de claubaj. Aici am asigurat un
Iluminat mai bun şl am numit pe fie­
care schimb un responsabil cu selec­
ţionarea sterilului din minereuri. De
asemenea, la indicaţia comitetului de
partid, experimentăm în prezent un
sistem de prşmiere pentru colectivul
staţiei de sortare. Muncitorii, care se
evidenţiază In acţiunea de îmbunătă-
Succesul furnaliştilor
începe în abataje
ţire a calităţii minereurilor sînt pre­
miaţi cu sume de bani pînă Ia 50 Ia
sută din salariu. Primele rezultate
dovedesc eficienţa sistemului, ceea ce
ne îndeamnă să-l permanentizăm.
Dar bunăvoinţa muncitorilor de a
alege sterilul din minereuri trebuie
îmbinată cu priceperea lor. Or, tre­
buie să recunoaştem, nu toţi munci­
torii au un grad de calificare ridi­
cat. Iată de ce, chiar în această lună,
vom deschide un curs de ridicare a
calificării, la care vor participa mun­
citorii de la staţia de sortare şi corpul
de control tehnic calitativ. Vom lua
toate măsurile pentru ca acest curs
să se desfăşoare în bune condiţiuni
şi să poată răspunde menirii sale.
Se va îmbunătăţi mult calitatea mi­
nereurilor trimise furnalelor din Că­
lan. In acest scop noi vom trimite la
prăjitoare siderită sortată. Ca urma­
re, se realizează o prăjire mai uni­
formă, o granulaţie mai bună şi un
conţinut de metal mal constant şi mal
ridicat.
Tot în scopul îmbunătăţirii calită­
ţii minereurilor de fier, ne preocu­
pă în prezent ideea realizării unui ilu­
minat mai puternic In carieră. Aş­
centrale Crişcior, precum şi nume­
roase alte noi utilaje fabricate în
întreprinderile din ţară, ca 3 venti­
latoare pneumatice, 2 macarale, 2
transformatori de forţă şi altele.
ILIE VLAS
corespondent
UL TIMA
Copilăria Ivi Vasile Gorbe
I nu i-a adus prea multe cli­
pe de veselie. încă de pe atunci
începuse să sa gîndească la
traiul zilei următoare. Din 1944
a început să lucreze ca meca­
nic de locomotivă. Anii grei
ai războiului nu pot fi uşor
uitaţi. Atunci comuniştii i-au
încredinţat sarcini care, dacă
ţinem cont de împrejurări,
erau foarte grele. Gorbe le-a
îndeplinit insă cu cinste. De
cite ori nu a fost expus peri­
colului in timp ce transporta
trupele romîne pe frontul din
Apus. A ajuns pînă în Tatra.
Au urmat apoi alte şi alte sar­
cini. De fiecare daţă Gorbe
şi-a respectat cuvîniul dat.
Cu amintirile acestea nici
n-a sim ţit distanţa parcursă.
Cu fiecare kilometru lăsat în
urmă simţea parcă o părere
de rău. Era ultima cursă pe
care o făcea în viaţa lui de
mecanic, O dată cu încheierea
anului 1962 îşi încheia şi acti­
vitatea în cîmpul muncii. 5, 4,
3, 2 kilometri pînă la Simeria.
Ultimul kilometru. Era al
684.000-lea kilometru parcurs
din 1944 de cină lucrează ca
mecanic.
Legătura cu masele
jararsfia ipdeplirsirii sardsiilor
» D!n lucrările şedinţei ple­ sfaturilor populare
nare a Consiliului agricol re­
gional Sfaturile popu­ TEODOR VASIU din G.A.C., fpo'J
lare sînt che­ preşedintele Comitetului executiv rirea raselor de
(pag. 2-a) al Sfatului popular raional Iiia
mate să aducă o animale care se
» VIAŢA DE PARTID: In­ contribuţie tot pretează în ca-
structorii nesalariaţi — aju­
tor de nădejde al comitetului mai mare la îndeplinirea sarci­ drul raionului şi altele.
orăşenesc de partid nilor stabilite de Congresul al Comisia permanentă învăţă-
II1-lea al P.M.R. La înfăptuirea mînt-cultură şi sănătate a făcut
(pag. 3-a) acestor sarcini sfaturile popu­ propunerea privind justa reparti­
lare se sprijină pe larga parti­ zare a aparatelor de proiecţie
4 pagini 20 bani • Din învăţămintele anului
Internaţional 1962
(pag. 3-a)
cipare a maselor de cetăţeni, pe pentru cinematografele săteşti,
care le antrenează prin diferite în urma căreia comitetul execu­
forme organizatorice de masă tiv al sfatului popular raional a
cum sînt : comisii permanente, luat măsuri ca aceste aparate să
comitete de cetăţeni pe circum­ fie îndreptate în localităţile mai
scripţii şi de stradă, comitete de izolate şi cu o populaţie mai nu­
cetăţeni pentru construcţii etc. meroasă.
Cu rezultate bune au muncit şl
teptăm să primim nişte reflectoare pu­ Sfatul popular raional Mia şi unele comisii permanente de pe
ternice, pe care le vom instala in sfaturile populare comunale, sub lingă sfaturile populare comuna­
cele mal potrivite locuri, şi care vor conducerea organelor şi organi­ le. De pildă comisiile permanen­
face ca selecţionarea sterilului să se zaţiilor de partid, au acordat o
facă în bune condiţiuni şi noaptea. deosebită atenţie activizării di­ te agricole de pe lingă sfatu­
rile populare comunale Ilia şl
Paralel cu acestea, vom lua toate feritelor forme organizatorice Gurasada au făcut -propuneri
măsurile pentru a face ca obiectivul de masă. Prin mobilizarea cetă­ preţioase privind utilizarea ma­
principal al întrecerii brigăzilor de ţenilor la acţiunile de folos ge­ terialelor lemnoase de pe tere­
mineri să fie îmbunătăţirea calităţii neral s-au înfăptuit în raionul
minereurilor; vor fi asigurate con­
diţii corespunzătoare de muncă în a- nostru obiective importante. nurile G.A.C. atît ca material
bataje, se vor premia echipele care
nu rebutează nici un vagonet de mi­ Activitatea organizatorică de de construcţii cit şi ca lemn pen­
nereu pentru sterilul vizibil. Comi­ legătură cu masele este o acţiu­ tru arsul cărămizilor. In urma
tetul de partid are in planul său pre­ ne permanentă. Comitetul exe­ folosirii acestui material, costul
văzut să analizeze preocuparea pen­ cutiv al Sfatului popular raio­ construcţiilor executate de gos­
tru îmbunătăţirea calităţii, prilej cu podăriile colective respective s-a
care se vor lua noi măsuri. nal şi cele ale sfaturilor popu­ redus cu mai bine de jumătate.
lare comunale au .manifestat în Şi asemenea exemple se mai pot
O parte dintre acţiunile Întreprin­ acest scop o preocupare organi­
se de colectivul nostru de muncă şi- zată. Astfel, sfatul popular raio­ da încă.
au dovedit deja eficacitatea. In cursul
trimestrului IV al anului trecut noi nal în actuala legislaţie, a ana­ Un rol deosebit l-au avut itl
am depăşit planul de producţie cu lizat munca organizatorică de toate acţiunile întreprinse de
peste 4.500 tone de metal, iar conţi­ masă în două sesiuni iar în şe­ sfaturile populare, comitetele de
nutul mediu de steril vizibil s-a si­ dinţele de comitet executiv cel cetăţeni. Un asemenea exemplu
tuat cu puţin peste 3 la sută, faţă puţin o dată pe trimestru. La fel îl constituie comitetul pentru
do 4-6 la sută admis. Aşadar am do­ au fost îndrumate să procedeze construcţia celor 10 săli de cla­
vedit furnaliştilor că putem munci şi sfaturile populare comunale. să de Ia şcoala medie mixtă din
aşa cum el doresc. Le promitem că Ele au supus în mai multe rîn- Ilia. Construcţia acestui local a
In anul care abia a început nu vor duri dezbaterii sesiunilor şi a început numai în vara anului
avea greutăţi din partea noastră. Vom şedinţelor comitetului executiv trecut iar in momentul de faţă
face totul pentru ca succesul lor să munca organizatorică de masă, lucrarea se află în stadiu de fi­
fie pe măsura cerinţelor ! nisare. La această construcţie
luînd măsurile necesare.
ing. IOAN ZAHA
şeful Exploatării miniere Teliuc In anii republicii, Cugirul a devenit un oraş modern, cu De asemenea comisiile perma­ prin grija comitetului de con­
străzi şi cartiere noi. In afara blocurilor de locuinţe, aici s-ati nente au fost antrenate pentru a strucţia şi cu ajutorul deputaţi­
construit şi numeroase obiective social-culturale.
prezenta corapoarte în sesiuni şl lor raionali şi comunali din Ilia,
IN FOTOGRAFIE : Localul Şcolii medii dat în folosinţă în
ultimii ani. a face studii şi propuneri co­ s-an mobilizat zilnic cetăţeni atît
mitetelor executive respective, la procurarea materialelor ca:
privind diferite probleme de or­ piatră, nisip, o parte din var şi
din gospodăresc şi economic. lemn, precum şi la muncile ne­
Primul schimb din anul acesîa Reducerea preţurilor O atenţie deosebită am acor­ calificate, ceea ce a dus la rea­
dat pregătirii şi antrenării de­ lizarea de peste 80.000 lei eco,
După ce a raportat îndeplinirea planului de producţie pe la moiorefe şi biciclete putaţilor. In acest sens au fost nomii.
anul 1962 cu 12 zile mai devreme, colectivul Exploatării miniere
Lonea şi-a mobilizat toate eforturile pentru asigurarea îndepli­ organizate cu deputaţii cicluri Rezultate deosebit de frumoac
nirii planului de producţie pe anul acesta din prima zi.
„Carpafi" de conferinţe. S-au prezentat se au avut în munca lor şi comi­
Rezultatele măsurilor luate, din timp, precum şi hotărîrea
minerilor de a dezvolta succesele dobîndite anul trecut, s-au vă­ Incepînd de Ia 1 ianuarie au conferinţe pe temele „Sesiunea tetele de cetăţeni pentru electri­
zut în ziua de S ianuarie, cînd planul de producţie a schimbului principalul cimp de activitate al ficare din comuna Lăpugiu. Ele
nr. 1 a fost depăşit, dîndu-se în plus 116 tone de cărbune. fost reduse preţurile la motorete au reuşit ca în anul trecut să e-
deputatului“, „Deputatul sfatului xecute electrificarea a 5 sate. De
In acelaşi schimb au fost efectuate numeroase amenajări şi biciclete „Carpaţi“. popular şi formele activităţii sa­ asemenea, la această importam
pentru asigurarea unui front de lucru productiv schimburilor ur­ le“, „Comisiile permanente, spri­
mătoare. Motoreta „Carpaţi“, care pînă
S-au evidenţiat brigăzile conduse de Clement Bărluţ, Paimfir acum se vindea cu 4.500 Iei, jin de seamă in munca sfaturi­ tă acţiune, foloslndu-se stllpl din
Mircea şi alţii. Aşadar întrecerea pentru drapelul de „Briga­
dă fruntaşă pe exploatare“ a început cu multă hotărîre din pri­ costă acum 3.950 sau 3.600 lei, lor poimlare“ şi altele. Totodată, pădurea comunală şi executhidu-
ma zi a anului.
după modelul de fabricaţie. Tot comitetul executiv al sfatului se toate muncile necalificate de
de ia această dată, bicicletele popular raional şi cele ale sfa­ către cetăţeni, s-a reuşit să se
„Carpaţi“ se vor desface la pre­ turilor populare comunale au înregistreze o economie dş pes­
ţul de 690 lei, iar cele pentru sprijinit deputaţii în pregătirea te 150.000 lei. ~' ' t
copii Ia 550 Iei, faţă de 860 şi şi prezentarea de dări de seamă Cu ajutorul formelor organi­
respectiv 608 Iei cit costau pînă în faţa alegătorilor. Numai în zatorice de masă, în raionul Ilia
acum. (Agerpres) ¦fcursul trimestrului ly 1962 din s-a reuşii ca în anul 1962 să se
cei 46 deputaţi raionali au pre­ electrifice 7 sate, să se radiofice
Un noii libret zentat dări de seamă în faţa a- un sat, să se dea în folosinţă 2
de economii legătorilor 36, iar din cei 438 săli de clasă la şcolile de 8 ani,
Minereu pesfe plan Casa de Economii şl Consem- deputaţi comunali, 364. 3 şcoli de 4 ani, 3 cămine cultu­
naţiuni a introdus un nou instru­
In timp ce în sala cinematografu­ a adus şi primele succese. Astfel, a ment de economisire : libretul de 'Pentru împărtăşirea experien­ rale, să se execute reparaţii ca­
lui „Minerul" din Certej sau în sălile fost prelucrat cu 2 la sută mai rauit economii cu dobîndă şi cîştiguri ţei bune a unor comitete execu­ pitale la 2 cămine culturale şl
căminului cultural de la Hondol, Să- minereu decît cel planificat. în autoturisme. Pentru sumele
cărimb, Nojag o parte dintre mineri, depuse pe acest libret, Casa de tive aie sfaturilor populare co­ trei şcoli, să se ridice în roşu un
tehnicieni şi ingineri sărbătoreau re­ Printre fruntaşii din prima zi a Economii şi Consemnaţiuni acor­
velionul, la Uzina de preparare din anului 1963 se numără Miron Bug- dă depunătorilor o doblndă munale, s-au organizat cu aces­ local cu 19 săli de clasă, să se
Certej, agregatele funcţionau din naru, Octavian Morar, Simion Almen, anuală şi în a,fără de aceasta
plin. Prima zi de muncă a noului an Petru Alexe şi Arghir Susan. ciştiguri în autoturisme, prin tea schimburi de experienţă atît înceapă lucrările la cinci şcoli
trageri la sorţi trimestriale.
Ia comune cit şi pe raion. de 8 ani, la un dispensar medical
Libretele de economii cu do­
bîndă şi cîştiguri în autoturisme Prin activizarea formelor or­ şi la numeroase alte construc­
se emit de către unităţile proprii ganizatorice de masă s-au obţi­ ţii de interes obştesc,
C.E.C., oricărei persoane care
doreşte să facă depuneri pe un nut o serie de rezultate pozitive. Ţinînd seama de experienţa
astfel de libret.
Pe baza planurilor de muncă tri­ (lobîndită pînă acum în folosi­
(Agerpres).
Tură fruntaşă mestriale comisiile permanente rea formelor organizatorice de
raionale şi-au propus multe pro­ masă, Ie vom acorda şi pe vii­
Cu tot timpul nefa­ muncit tura condusă grafic, fără nici un bleme de studiu. Astfel, comisia
vorabil din ultimele de tovarăşul Cornel minut intirziere, iar permanentă agricolă a desfăşu­ tor o atenţie tot mai mare, ceea
zile ale anului trecut, Munteanu, care pe sarcina statică pe va­ rat o vie activitate în ceea ce
harnicii ceferişti din Ungă îndeplinirea in­ gon de marfă să fie priveşte reducerea preţului de ce va contribui şi mai mult la
staţia Simeria-călă­ dicilor de plan, a fă­ îmbunătăţită cu 1,25 cost la lucrările de construcţii
întărirea legăturilor organelor
locale ale puterii 'de stat cu ma­
sele, la îndeplinirea sarcinilor
ce le stau în fată.
tori au reuşit să ob­ cut ca toate trenuri­ la sută.
ţină frumoase reali­ le de marfă şi călă­ emil: cretu **LL>*::
zări. Cea mai bine a tori să circule după impiegat de mişcare
Ingrăşăminfe chimice penfru agric.ulfură
Din rezidurile rezultate în pro­ livrat în ultimul an unităţilor a-
cesul vde cocsificare a cărbune­ gricole socialiste o cantitate de
lui, la uzina chimică din cadrul sulfat de amoniu eu care se pot
Combinatului siderurgic Hune­ fertiliza peste 75.000 ha. Combi­
doara se obţin, alături de alte natul a expediat, de asemenea,
produse, însemnate cantităţi de pentru fertilizarea terenurilor a.
Îngrăşăminte chimice. Colecti­ cide, 1.100 vagoane de amenda­
vul combinatului hunedorean a mente calcaroase.
pînă in biroul de mişcare. O-
chii. fericitului pensionar jucau
in lacrimi.
— Vă mulţumesc din inimă,
...Simeria. Peronul gării în­ drugii mei tovarăşi şi prieteni.
ţesat de lume. La lima a doua, Sînt fericit că trăiesc aseme­
un mare număr de ceferişti cu nea clipe, şt asta numai dato­
braţele pline de flori. Un şu­ rită grijii părinteşti pe care
ierat prelung de locomotivă ne-o poartă partidul. Deşi nu
vesteşte sosirea trenului. Emo­ voi mai fi zilnic în mijlocul
ţia veteranului mecanic cit şi vostru, vă voi simţi mereu
a celor ce îl aşteptau creştea aproape de mine. Cu cei 1139
cu fiecare metru cu care tre­ de lei pe care-i voi primi tunar
nul se apropia, A izbucnit un drept pensie am să trăiesc tot
ropot puternic de aplauze. Din atît de bine ca pînă acum. Vă
marchiză, Gorbe a răspuns promit că mai trec pe la de­
pou. Mă atrag locomotivele...
printr-un simbolic salut cefe­
rist. Nu-i spusese nimeni de In familia lui Gorbe există
o veche tradiţie, păstrată din
ceea ce avea să se întimple la
sosirea lui din ultima cursă. tată în fiu, aceea ca toţi să
devină ceferişti. In evidenţa
La coborîrea din marchiză, l-a
întîmpinat secretarul organi­ efectivului de la depoul Si­
zaţiei de p a rtid : meria va rămtne în continuare
— Bine ai venit scumpe to­ numele lui Gorbe. Este fiul
varăşe Gorbe. O dată cu în­ lui, Vasile, tot mecanic de lo-
cheierea activităţii ăvs. pe lo­ ° comotivâ. fruntaş în muncă de
comotivă, ceferiştii simerieru mai mult timp. In curind şi
vă felicită şi vă urează mulţi Aăalbert va termina cursurile
ani fericiţi. Puteţi fi sigur că şcolii profesionale C.F.R. din
exemplul în muncă de care aţi localitate. încă de pe acum se
dat dovadă va fi urmat de cei simte atras de locomotivă şi
care rămîn in continuare să Vasile, nepotul pensionarului.
Peste ani, nepotul poate îşi va
muncească pe maşină şi in ate­ saluta bunicul tot din marchiza
liere. rAcum trebuie să vă o-
ăihniţi. La mulţi ani'!
Strîngeri de mină, îm'brăţi- unei locomotive.
şări. L-au purtat pe braţe I. OLTEAFTU
23LB DE VACANŢA«