Page 90 - 1963-01

Wr. 2517 mm sociAiisM PAG. 8

y. ţ ggg g g SBSSBSBSSSB

D e la m inereu
la lam inate

Cooperarea

dintre întreprinderi-” De ce nu'şi realizează DIN METALUL PRODUS PR?N CREŞTEREA INDţCELUI MEDIU DE l/TîMZARB A FURNALELOR DE LA
necesitate vitală! SECŢIA A DOUA FURNALE NUMAI CU 1 LA SUTA IN PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI S-;AR PUTEA
brigada planul ? PRODUCE:

Puţini sînt cei care nu-1 cunosc pe crează intens Ia Investiţii, mîtne nu

Pe cuprinsul ora­ POGEA BRÎNCOVEANU semnai ca zilnic minerul loan M. Popa de la Teliuc. va avea de unde să iasă producţie? 400 STRU NG U RI ZOO AUTOCAMIOANE
şului regional Hu­ să iie trimise la In lupta pentru Îmbunătăţirea cali­ Acest fapt, e dovedit chiar la Teliuc.
nedoara se află o prim-secretar al Comitetului Ghelar 204-210 va­ /. RANGH
mare parte din flu­ orăşenesc Hunedoara al P.M.R. goane. Datorită u- tăţii minereurilor de fier, brigada Zilele trecute, de la trustul mi­
xul tehnologic mi- nel slabe organl- condusă de el şi-a cîştlgat un bun nier Deva ni sa spunea eă la
renume. Ei şi ortacii lui au hotărit Teliuc s-au luat măsuri eficiente pen­
nereu-laminate. Do - , a transportu­ pentru prima dată să muncească în tru ea lucrările de Investiţii să se
aşa fel incit să nu rebuteze nfei un desfăşoare la un nivel corespunzător.
la Teliuc şi Ghelar se extrage mi­ rilor în C.S.H. Insă, în nici o zi nu vagonet de minereu pentru conţinut Nu-i .pentru prima dată cînd auzim
acest lucru. încă din vara a-
nereul de fler, care apoi, la Hune­ .s-au trimis aceste vagoane. Ba mai de steril vizibil. Pe atunci brigada nului trecut, activitatea la in-'
lui Popa .era .neîntrecută .nu numai în vestiţii se tot „organizează" Şi-
doara şi Călan, se transiormă tn me­ mult, au fost zile cînd acest număr lupta pentru calitate, dar şi pentru atunci, cum se prezintă ea astăzi?
îndeplinirea planului.
tal. Există, aşadar, un plus de con­ cu puţin a crescut peste 100. In primul rînd nu există un sec­
începînd din toamna anului tre­ tor de investiţii aparte, a cărui nece­
diţii pentru colectivele de muncă ale Pe de altă parte s-a hotărit ca ia cut minerului loan M. Popa i s-a
Încredinţat conducerea unei brigăzi sitate se impune de multă vreme.
minelor şi unităţilor siderurgice tn Hunedoara să se construiască un si­ noi, care are sarcina să execute lu­ Lucrările de investiţii se desfăşoa­
crări de investiţii. De atunci însă ră în cadrul sectoarelor productive.
obţinerea unor realizări importante loz unde să fie descărcat surplusul brigada Iui Popa nu-şi mai realizea­ La sectorul II, de pildă, lucrările de
ză planul. Nici în noiembrie nu l-a investiţii sînt conduse da -adjunctul
pe drumul înfăptuirii sarcinilor tra­ de minereu de la Teliuc. Au fost de realizat, nici în decembrie, nici în .şefului de sector. Prin urmare, întrea­
ianuarie.,. ga activitate de (nveslitii de aici este
sate de cel de-a'l îll-lea Congres al acord cu această măsură şi tov. loan subordonată şefului unui sector pro­
— Am oameni buni, harnici, in ductiv. Neajunsurile care rezidă de
Partidului prin planul economic de Zaha şi tov. Nicolae Cătană; silozul brigadă — ne spunea tovarăşul Popa.
Fiecare e animat de dorinţa de a mun­ aici sînt evidente: întîî producţia şi
şase ani. In anii care au trecut, atit s-a construit. Dar de folosit,, nu. Şi ci cit- mai bine, cu spor. Locul nos­ apoi, în măsură în care se no-'
tru de muncă dispune de un ridicat
siderurgiştii, cît şi minerii, au obţinut aceasta atit din vina tovarăşilor de grad de mecanizare: avem macină de investiţiile. Se înţelege că şeful de
perforat, maşină de încărcat... Şi to­ sector acordă toată atenţia produc­
o seamă de realizări frumoase, la combinat, cît şi a celor de Ia tuşi planul nu-l realizăm. De ce ? Pen­ ţiei. Dar dacă munca ar fi mai bine
organizată, s-ar putea folosi mai bine^
rumatiştii din Călan, de pildă, au Teliuc.

depăşit anul trecut planul de pro­ Recent, combinatul avea nevoie de 1000 m ! CONDUCTE 400
ducţie cu aproape 0.000 tone fontă; siderită bulgări, deoarece prăjitoa-
rele eraţj goale. A trimis în acest PETROL AUTOCAMIOANE „ ST. ROŞU
Îd aceeaşi perioadă colectivul semi- scop garnituri pentru a aduce mi­
cooseriel din Căian a produs peste nereul necesar. Dar la Ghelar s-a
plan 21.629 tone semicocs. Realizări întiropinat rezistenţa tov. Vasile Fie­
frumoase au obţinut şi colectivele coc-

seriei, oţelăriei electrice, laminorului rea, şeful exploatării, care susţinea

de 800 mm-şi lamiuojului de 650 mm- sus şi tare să se încarce siderită mă­

din Hunedoara. La înălţime au fost runtă atunci şi nu mal tîrziu. Iată o

şi minerii din Tcliuc în ultimul tri­ dovadă de lipsă de înţelegere a unul tru că noi nu folosim destul de bine parcul de vagonefe, materialele. Şi A v em îsev© Ie «Ie m a l m o l t ®pg»I|Isa

mestru al anului, cînd au depăşit conducător de întreprindere, care s-a cele 4S0 minute ale .zilei de lucru. atunci ar avea si brigada tui Popa Cînd lucrurile merg bine oricine ţate în bună măsură şi da calitatea Cit priveşte cocsul, este bine să
planul de minereu brut cu 3.170 tone soldat cu crearea a noi greutăţi in Sînt cazuri cînd se lucrează doar es­ suficiente vagonete goale şi mate­ se bucură. Noi, furnaliştii, am vrea proastă a cocsului ce-1 primim din fim aprovizionaţi pe cit posibil <-u
şi procentul mediu de fier cu 4,4 la procesul de producere a metalului. teva• orc. In rest se pierde iimpiil în riale cîte îi trebuie. Dar tn actualul să dăm patriei fontă cît mai multă depozitul de la Peştiş. produs mai recent, nedegradat. In
sută. aşteptarea vagonelelor, sau a unor ma­ sistem de oraanizare, se lucrează şi de calitate superioară. Din păcate felul acesta s-ar putea preîntîmpina
Se pare însă că lipsa de cooperare uneori Ia producţie în detrimentul însă, in primele 20 zile din acest an, Noi ne-am angajat ca In 1963 să de­ multe neajunsuri.
Cu toate acestea rezultatele obţi­ porneşte de mai sus, de la nivelul teriale. De fapt, aceasta-i cauza pentru investiţiilor. am rămas sub plan. O cantitate im­ păşim planul de producţie, să îm­
nute anul trecut de către minele unor direcţii d‘n cele două depar­ care noi nit ne îndeplinim ritmic pla­ portantă din producţia nerealizată bunătăţim calitatea fontei şi să spo­ Este necesar apoi ca reparaţia cau-
Ghelar şl Teliuc şi de către Combi­ tamente ale ministerelor. Spunînd nul : lipsesc vagonetele şi unele ma­ De această stare de lucruri se face la secţia a II-a revine şi schimbului rim indicii de utilizare a furnalelor. perelor să fie făcută la timp, iar re­
natul siderurgic'Hunedoara nu sînt aceasta nu mă vei referi numai la teriale. Nouă near trebui cam 20 va­ vinovată şi .conducerea tehnîro-admi- nostru. Cauzele sînt multe. In ulti­ Angajamentele sînt importante. Căci, paraţiile ce se execută să fie de
mulţumitoare. A rămas nerealizat faptul că anul trecut unele cifre de lónete pe schimb. Sînt însă cazuri cînd nistrativâ a E.M. Teliuc. Tovarăşii mul timp am avut greutăţi şi din după cum se poate vedea şi în gra­ bună calitate. Aici, are un cuvînt
primim doar cile 2-3 sau, alteori, oauza gerului, dar am avut şi altele, ficul de mai sus, din metalul pro­ de spus şi conducerea secţiei repa­
nici atît. In ultima vreme am primit loan Zaba, şeful exploatării, şi Toan de altă natură printre care şi lipsa dus prin creşterea Indicelui mediu raţii siderurgice a I.C.S.H.
de temperatură. de utilizare a agregatelor numai cu
planul de minereu de fier, cel de plaţi ale C.S.H. şi minelor n-au iost vagoneta mai multe, dar mult mai pa­ Humă, inginerul şef, trebuia să fie 1 la sută, intr-un trimestru, se pot Colectivul nostru de muncă este
Am întîmpinat greutăţi şi din cauza obţine multe produse. Dar, pentru hotărit să lucreze din ce în ce mai
fontă, oţel şi blumuri; s-a depăşit puse 1n concordantă, ci la un caz tine deeit. ne sînt necesare... Lipseşte primii care să observe1că sistemul aprovizionării neritmice cu materii aceasta, avem nevoie de mai mult bine. Vom căuta să ne îmbunătăţim
cu mult preţul de cost. De ce toate petrecut cu puţin în urmă. La Teliuc şina de cale ferată minieră. De ce prime şi materiale şi din cauza ca­ sprijin din partea conducerii tehni- şi mai mult metodele de muncă, să
acestea ? Comitetul orăşenesc de se produce şi o cantitate destul de lipseşte, nu înţeleg însă. Pentru că in de organizare a activităţii la inves- lităţii necorespunzătoare a acestora. co-administrative a combinatului. Şi veghem mai îndeaproape la bunul
partid Hunedoara a analizat cauzele importanţi de llmouită măruntă, bo­ N-ani avut întotdeauna aglomerat în anume este necesar în primul rînd să mers al agregatelor.
care au condus ia această situaţie. gată în fier; combinatul ar putea-o întreprindere eseistă. Numai că trebuie t:tii nu corespunde şi deci să acţio­ cantităţi suficiente. Apoi. de multe fie luate asemenea măsuri incit să
De aici s-n desprins concluzia că folosi la fabrica de aglomerare. ori, conţinutul lui în fier varia la fim aprovizionaţi ritmic cu materii ILIE GHERASE
fiecare conducere de întreprindere Această problemă s-a discutat la co­ pregătită pentru a fi introdusă în sub­ neze in consecinţă. DaT se pare că intervale scurte cu 2-3 procente sau prime şi materiale de bună calitate.
—- lie ca-i vorba de Ghelar. Teliuc mitetul orăşenesc de partid, unde teran, trebuie transportată... aici se aşteaptă cam prea mult de chiar mai mult. De asemenea, a lăsat Este bine ca aglomeratul pe rare-1 macaragiu, secretarul organizaţiei
sau C.S.H. — tiu este tn suficientă a participat şl tov. N. Agache, direc­ la trust, că se lucrează timid, „numai mult de dorit şl granulaţia. primim să aibă un conţinut de fier
măsură preocupată de realizarea tor fn M.M.C.M. Dînsul a promis Că Am mai discutat în jurul acestor după indicaţii". E nevoie de mai mul­ cil mai constant şi să conţină cît de partid pe schimbul A
unei bune cooperări tn procesul de în două z?le va -rezolva problema. probleme şl cu alţi mineri. Căzu) Aici mai trebuie adăugat faptul
producţie. Fiecare priveşte In mod Au trecut de mult două zile, dar li- minerului Popa nu esta aparte. Se că rezultatele noastre au fost influen­ mai puţin mărunt (între 0-10 mm.). MIHAI MILITARU
greşit, bineînţeles, numai interesele monila măruntă tot la Teliuc stă.
vede că .lucrările de investiţii sînt tă iniţiativă din partea fiecărui con­ maistru, secţia a TI-a furnale.

lăsate pe plan -secundar. Să lasă pro­ ducător, pentru -că acesta a fost unul c„ s. h.

ducţie, şi-apoi mai vedem noi. Cam . din criteriile avute in vedere atunci

aceasta este. după -cum se vede, pă­ cînd i s-a încredinţat funcţia res­
rerea conducerii exploatării. Dar nu pectivă.
se ştie oare că dacă azi nu se Iu-
Ing. N. ANDRONACHE

întreprinderii pe care o conduce, Din păcate, exemple care să reflec­

fără a o interesa şi ce se petrece în te deficienţe în cooperarea unităţi­

aiară. Pe tovaiăşul Nicolae Cătană, lor miniere şt siderurgice de pe raza P O V E S T E A M IN U T E L O R
director general ăl C.5. Hunedoara, oraşului regional Hunedoara s-ar
nu-1 Interesează tn suficientă măsură mai putea da. E însă de-ajuns şi atit Intre conducerile Combinatului siderurgic Hunedoara şi cele ale txplantărilor miniere Teliuc şi Glielar sc încheie nenumărate minute şi contracte care nu se resbectă.
dacă minele Teliu- şi Ghelar îşi în­ pentru a se trage concluzia că acest

deplinesc planul deeit tn cazul in sistem de lucru nu-1 bun. In loc să-şi 'tnr#*a

care acest lucru este în iolosul di­ creeze avantaje, întreprinderile îşi

rect şl imediat al unităţii pe care o creează deficienţe reciproce, care se

conduce dînsul. Şi la iei se poale soldează cu neîndepllnirea planului

spune despre tovarăşii Toan Zalia şi l.a toţi indtdl.

¦Vasile Horea, şefii exploatărilor ml- Pentru anul 1963, planurile de pro­

miere Teliuc şi, respectiv, Ghelar. A ducţie sînt sporite. Pe de altă parte

ieşit în evidentă acest lucru îndeo­ iarna aspră diu acest an a creat

sebi în anul în curs, cînd abaterile multe greutăţi şi minerilor şt siderur­

tn ce priveşte livrarea şi preluarea gicilor. lată de ce c nevoie de o

minereurilor de fler au Întrecut ori­ mal strînsă cooperare, de înţelegere

ce măsură. Dar să exemplific. reciprocă. Pentru aceasta trebuie însă

La început do an, minele Teliuc ca flecare şef de unitate să dea do­

şl Ghelar au rămas sub planul de li­ vadă de mai multă principialitate, de

vrări, din motive mal puţin obiective. un dezvoltat simt partinic. Fiecărui

Pentru redresarea acestei situaţii, conducător să nu-i fte indiferent cum

tov. Nicolae Cătană s-a angajat fn- lucrează unitatea cu care cooperează;

tr-o şedinţă de lucru la Comitetul o- să depună eforturi sporite pentru a

răşenese de partid Hunedoara că pînă ajuta mai departe procesul de pro­

fn f7 ianuarie va prelua Întregul mi­ ducţie, şi dincolo de poarta Între­

nus de producţie. Aceasta ar fl In- prinderii pe care o conduce.

PiOHRtNIINIDI D E IL/% O R E C E P Ţ IE 30 DECEMBRIE 1962. — Aşa­ tovarăşi ? Nu trimiteţi minereu ? nată în 30 decembrie, să ne datl }
dar, e limpede. începînd de mîine Doar în minută se prevede... fontă ? Stăm cu cuptoarele goale...
— 'Alo, aici Relişoara! ’A plecat o steril vizibil în minereu cu mult mai avea majoritatea vagoanelor încăr­ rect, cu toată răspunderea, sînt un va fi şi minereu, şi fontă, şi oţel.
nouă garnitură cu minereu. Are peste mare (circa 12 la sută). Care este cate dedesubt cu măruntă şi deasupra ajutor preţios, atît pentru jurnalişti, Semnaţi, vă rog minuta 1 4 IANUARIE 1963: — Uite ce-i, DUPĂ ZECE ZILE: — Mal
.5 la sută steril vizibil... cel real ? Greu de stabilit. Unii vor cu bulgări, ceea ce a pricinuit mari cît şi pentru mineri. Pentru aceştia tovarăşe I Dumneavoastră, cei de -p
spune: „Bine, dar aici intră şi cel greutăţi la furnale. După cîte spun din urmă, ele constituie semnale de 3 IANUARIE 1963: — Alo, Ghe- la furnale, uitaţi prea repede. Păi
Tov. Octavian Şerban, şeful secţiei de la Teliuc'1. Insă media zilnică de furnaliştii, nici acesta nu este un caz alarmă atunci cînd lucrările merg larul ? Alo, Teliucul ? Ce faceţi, nu v-ati angajat, prin minuta sem- semnăm o minută I începînd de
recepţia minereurilor din cadrul ser­ steril înregistrată la punctul de con­ izolat. rău şi, cunoscînd realitatea, pot lua mîine va fi şi minereu, şi fontă,
viciului C.T.C. al combinatului, îşi trol pentru minereul primit de la Te­ la timpul optim măsuri pentru a le şi oţel...
notează în registru cifra exactă. La liuc fin aceeaşi zi este de 3,89 la Prin urmare, este necesar ca tov. îndrepta.
sfîrşitul zilei face media. In ziua de sută... In orice caz asemenea situaţii Şerban, ajutat şi îndrumai de orga­ Propunem conducerii C. S. Hunedoara...
.18 ianuarie, minereul provenit de la apar destul de des, ceea ce înseamnă nizaţia de partid din cadrul C.T.C., De altfel, intr-un articol apărut în
Ghelar avea un conţinut mediu de că undeva lucrurile şchioapătă. să determine pe oameni să execute nr. 2508 al ziarului nostru, tov. ing. Siderurgiştii kunedoreni au pă­ a patra macara in hala de turnare In scopul in-
steril vizibil de 4,82 la sută. recepţia cu mai multă răspundere, Vasile Florea, şeful E.M. Ghelar, ara­ şit în noul an hotărîţi să dobîn- a oţelăriei.
In ziua de 8 ianuarie a avut loc iar furnaliştii să executa sondajele cu tă că există condiţii reale pentru ca dească succese importante. Anga­ FănScă Vifel, deplinirii ritmice
In aceeaşi zi, la un sondaj efec­ tot discerrtămîntul. minerii de aici să livreze în amil 1963 jamentele lor însufleţitoare, lua­ De asemenea, pentru reducerea tim­
tuat de către furnaliştii secţiei a un alt fenomen: garnitura care a so­ minereul ritmic şi de calitate cores­ te pentru anul 1963, dovedesc pului de reparaţii la vatra cuptoa­ maistru la i planului de
l-a, se înregistrează un confinat de sit la Hunedoara în jurul orei 12 Recepţiile şi sondajele efectuate co- punzătoare. In ce priveşte ritmicita­ pe deplin acest lucru. relor, propun Direcţiei comerciale, stat pe anul în
tea, adevărul este că mai are un cu- respectiv serviciului de aproviziona­ curs şi îndeosebi
vînt de spus direcţia transporturi a Ne-am adresat citorva munci­ re din C.S.H., &ă asigure aprovizio­
C.S H. Uneori ca nu poale fi respec­ tori, maiştri şi tehnicieni din narea ritmică a secţiei cu magnezită secţia aglo­ in timpul iernii,
tată din lipsă de vagoane. Sînt apoi C.S.H., cu rugămintea de a îm­ corespunzătoare. cînd intemperiile
cazuri cînd vagoanele se ţin încăr­ părtăşi prin intermediul ziaru­
4200 RERECm WT'soo cate săptămâni întregi pentru control lui cîteva din propunerile lor,, merator naturii stînjenesc
p CA. M G A F M in combinat. Cu toate acestea, în ul­ privind asigurarea îndeplinirii mult activitatea
timul timp. de granulaiie şi chiar de integrale a sarcinilor de plan pe
4 PANTOF! ritmicitate, furnaliştii se declară mul­ anul 1963. Constantin Una dintre noastră, facem
ţumiţi. Mai rămme insă de rezolvai următoarea propunere direcţiei teh­
4 problema reducerii în continuare a lată cîteva din propunerile lor. condiţiile hotări-
sterilului vizibil. Media zilnică înre­ nice a combinatului: Construirea, in
\ gistrata la punctul de control osci­ toare în îndepli­
4 lează de obicei în jurul lui 4.50 la Păduref, nirea sarcinilor staţia de primire a vagoanelor, a
sută, uneori trece de 5 la sută. Deci unui tunel specicil prevăzut cu un sis­
4 măsurile arătate în articolul amintit şe f de echipa sP°rite de PlQn
4 se cer a fi aplicate urgent. Reduce­ tem corespunzător de încălzire pen­
rea sterilului în minereu aduce o eco­ ----------------------- pe anul acesta,
44 nomie însemnată la preţul de cost, tru dezgheţarea materiilor prime din
atît minerilor, cit şi furnaliştilor. La la laminorul este creşterea in­
4 secţia I-a furnale bunăoară, prin re­ Dumifru Din experienţa vagoanele sosite la descărcare.
ducerea sterilului în siderită cu unu m u n c i i mele dicilor de utiliza-
4 la sulă. se obţine o economie la pre­ Prin construirea acestui tunel se
ţul de cocs de peste 2.000.000 Iei de 800 mm, re a agregatelor.
<4 intr-un an (vezi graficul alăturat). Şi Brfnzeî, m-am convins că reduce simţitor timpul de staţionare
ceea ce-i mai important, îi ajută pe elaborarea unor De aceea, propun
fnrn",'stî să sporească producţia de a vagoanelor la descărcare, se evită
fontă şi să-i îmbunătăţească calitatea. maistru la şarje întlrzle u- conducerii C.S.H. să studieze posibi­ plătirea de locaţii pentru aceste va­

GH. C. neori din lipsă de litatea asigurării laminorului cu mi­ goane, şi circa 90 de muncitori fo­

secţia macarale. Cele nim două şarje calde pe fiecare losiţi în prezent la descărcarea va­
trei macarale e- goanelor vor putea ii utilizaţi in altă
i schimb. Golurile de şarje calde de
4
O.S.M. î xistente In pre- care ducem lipsă în prezent, duc de parte. Avînd asigurată materia pri­
4 mă necesară procesului tehnologic,
4 zent în hala de multe ori la staţionarea agregatelor.
4 Legată de această problemă e şi
4 turnare, sînt insuficiente pentru a pu­ vor fi înlăturate „golurile“ de pro­
4 propunerea făcută de laminatorul
4 tea satisface capacitatea cuptoarelor.
Iordan Uee cu privire la urgentarea ducţie şi agregatele vor fi folosite
î Se ştie că prelungirea timpului de ela­ punerii în funcţiune a fierăstrăului la întreaga lor capacitate de lucru.

I--a-t-ă-bacieC ra-eCpXrlez[JiUnItCăO eIcCoOnlloiQmiiiale uccauriaeums-ar putea realiza la consumul de cocs prin reducerea sterilului cu borare a şarjei are urmări negative -nr. 2 (la cald). înfăptuirea acestei Cerem, de asemenea, direcţiei teh­
| 1 ,1a sută în siderita ce se consumă anul asesta la secţia I-a furnale.
şi asupra calităţii oţelului. propuneri va contribui în mod efec­ nice să urgenteze construirea linie!

Pentru evitarea acestor deficienţe tiv la eliminarea ştrangulărilor de ferate cu gabarit redus, pentru Înlo­

propun tovarăşului inginer şei'Irlmle producţie în timpul laminării profi­ cuirea benzilor transportoare de cau­

Mftcă să urgenteze montarea celei de lului rotund sl a oţelurilor speciale. ciuc de 1# oxpedlerea aglomeratului.