Page 91 - 1963-01
P. 91
PAG. 3 DRUMUL S8CIAUSMULU1 Nr. 2517
BWL............. J)
U L T IM E L E ŞTIRI * ULT IM ELE ŞTIR I * U LTIM ELE ŞTIRI ‘ U LT IM ELE ŞTIRI * ULTIM ELE ŞTIRI Noi informaţii ştiinţifice
recepţionate de la bordul
g ia l „Marte— 1“
m nr m m mm
MOSCOVA 23 (Agerpres). — trie s-a recepţionat un mare volum
de informaţii tehnice-ştiinţifice.
S â » rÎ3 ă fo m '@ Poporul sovietic este solidar cu lupta 1V.S. H ruşc3ov«propus c a n d id a i 7 ASS transmite:
în a leg erile pentru Sovietul Zborul staţiei automate interpla Datele preliminare rezultate din
m „ O s r â ş e lu l sie lsis* * curajoasă a poporului spaniol aceste cercetări pot fi de acum co
netare „Marte-1“ fn direcţia plane municate. S-a constatat, printre al
MOSCOLM 25 (Agerpres). — Răspunsurile lui N„ Ş, Hruşciov Suprem a l R .S.F.S.R . tei Mărie continuă de aproximativ tele, că intensitatea razelor cosmice
7ASS transmite: în spaţiul interplanetar, măsura
la întrebările ziarului „Espana Popular" MOSCOVA 28 (Agerpres). — trei luni. In acest răstimp, in miş tă în timpul zborului staţiei
In R.S.F.S. Rusă au început propu cera şl Ciocanul", N. S, Hruşciov, carea sa circumsolară staţia a par „Marle-1“, a crescut cu citeva zeci
nerile de candidaţi la alegerile pen prim-secretar al C.C al P.CU.S., pre curs o distanţă de aproximativ 230 de procente în comparaţie cu mă
tru Sovietul Suprem al R.S.F.S,R. care şedintele Consiliului de Miniştri. ai milioane de km. şi s-a îndepărtat surătorile executate de rachetele
vor avea loc la 3 martie. U.R.S.S., a fost propus candidat în de Pămint cu 43 milioane km. cosmice sovietice în anul 1959
alegerile pentru Sovietul Suprem al Aceasta se explică prin faptul că
La Clubul „Orăşelului stelar MOSCOVA 27 (Agerpres); — TASS tă de lupta maselor largi împotriva La 28 Ianuarie, la cea mai veche R.S.F.S.R. din partea circumscripţiei Viteza de îndepărtare a staţiei actualmente activitatea solară este
aşa se numeşte locul unde tră transmite : reacţiunii, împotriva războiului ter uzină metalurgică din Moscova, „Se electorale „Kaliniii“ din Moscova. „Marte-1* de Pămint înregistrează mai slabă. S-a înregistrat, de ase
iesc şi învaţă piloţii cosmonauţi monuclear, pentru pace în lumea în o continuă creştere. In timp ce la menea, o creştere a intensităţii ra
sovietici, a avut loc o reuniune N. S. Hruşciov, preşedintele Con treagă“. ieşirea staţiei din sfera de acţiune diaţiei cosmice în cursul zborului
consacrată aniversării creării siliului de Miniştri al U.R.S.S., a răs a Pămintului viteza ei de îndepăr staţiei, ceea ce, după cit se pare, se
acestui colectiv de cercetători ai puns la trei întrebări puse de redac Preşedintele Consiliului de Miniş tare era de cca. 4 km. pe secundă, explică prin îndepărtarea staţiei
ţia ziarului democrat spaniol „Espana tri al U.R.S.S. a declarat că bazele a- in prezent ca a crescut la 10,2 km. „Marte-1“ de Soare.
spaţiilor cosmice. Popular“. mericane au fost create şl se creează pe secundă.
nu pentru a apăra Occidentul de pre Cercetarea plasmei din spaţiul
Seara, piloţii cosmonauţi au Răspunsurile sint publicate în nu tinsa „agresiune comunistă", ci pen cosmic peritereslru a confirmat că,
mărul din 27 ianuarie al ziarului tru a pregăti un atac împotriva lagă aşa cum s-a constatat cu ajutorul
avut oaspeţi. In faţa lor a luat „Pravda“. rului socialist. „Nici Uniunea Sovie Guvernul francez caută prietenia Aceasta se explică prin faptul că, rachetelor cosmice sovietice, înveli
tică, şi nici alte ţări socialiste nu au ăeplasindu-se pe orbitele lor, Pă şul ionizat al Pămintului se întinde
cuvîntul primul cosmonaut din Şeful guvernului sovietic a urat oa avut şi nici nu au vreo pretenţie te lui Franco şi Safazar mântul js staţia „Marte-1* s-au dis pină la altitudini de ordinul a
menilor muncii din Spania succese ritorială sau alte pretenţii faţă de tanţat considerabil şi se manifestă 20.000 km.
lume. luri Gagarin. Apoi Pavel „in lupta împotriva dictaturii fascis Spania“. in mod accentuat diferenţa în direc
te. pentru lichidarea bazelor milita ţiile vitezelor lor de mişcare in ra S-a confirmat existenţa centurii
Pobovici şi-a împărtăşit impre re străine de pe teritoriul patriei lor, Relevînd că în planurile lor de atac PARIS 28 (Agerpres). — te din guvernul gaullist „Strîngerea port cu Soarele. Distanţa dintre Pă celei mai exterioare de particule în
pentru triumful politicii de pace şi asupra Uniunii Sovietice forţele agre Contradicţiile interoccidentale pro legăturilor“ dintre Paris şi Madrid mânt şi staţie a crescut într-o ase cărcate, descoperită de oamenii de
siile asupra recentei vizite in , democraţie“. sive ale Occidentului acordă un rol vocate de opoziţia Franţei fată de în ţinteşte şi spre domeniul militar, îu- menea măsură, incit durata trans ştiinţă sovietici. S-a observat că In
însemnat şi bazelor militare din Spa cercările Marii Britanii de a adera la Iruclt s-au şi anunţat apropiate vizi miterii semnalelor radio la bord şi această centură numărul total al
Cuba. J El a declarat că „restabilirea de nia, N. S. Hruşciov a subliniat: „cercu Piaţa comună au determinat o anu te în Spania ale şefului statului ma înapoi atinge 4 minute 47 secunde, particulelor captate de cimpul geo
mocraţiei fn Spania ar constitui, în rile guvernante din Spania, care au mită Izolare a guvernului francez în jor al armatei franceze şi ale altor pe cind, de pildă, pentru recepţio- magnetic şi concentraţiile lor sint
Pe adresa piloţilor cosmonauţi ) mod evident, un aport însemnat la pus Ia dispoziţie teritoriul ţării pen cadrul alianţei atlantice. Dintr-un co oficialităţi militare franceze. narea unui semnal radio reflectat mult mai mari decît în centurile de
lupta comună a popoarelor Europei tru baze americane, creează prin a- mentar al agenţiei Associated Press . Vizite similare ale unor oficiali de Lună nu se cer dccit ceva mai radiaţii, situate mai aproape de
au sosit numeroase telegrame de $ pentru destinderea încordării, dezar ceasta o primejdie uriaşă pentru Spa reiese că guvernul francez caută s3 tăţi franceze au fost anunţate si la mult de două secunde. Pămint.
mare qenerală, pentru pace şi demo nia în cazul Izbucnirii unui război lasă din această izolare, încercînd Lisabona pentru contacte cu reprezen
salut în care li se urează noi craţie“. termonuclear. In stadiul actual de să-şi găsească noi aliaţi în regimu tanţii regimului lui Salazar. „Obser Au fost culese pentru prima oară
dezvoltare a tehnicii militare existen rile dictatoriale ale lui Franco şi Sa- vatorii diplomatici, scrie Associated date ample privind fluxurile de
succese in cucerirea Cosmosului. N. S. Hruşciov a subliniat că po ţa bazelor aflate sub control străin lazar. Pe lingă vizita pe care o între plasmă solară în regiunea Cosmo
porul sovietic va continua şi pe vii pe teritoriul Spaniei poete să pună prinde tn momentul de fată la Ma Presse, consideră că aceste vizite se sului mai îndepărtată de Soare de
Pr'ma "sarîă tectonică tor să-şi manifeste solidaritatea cu în prime'die însăşi existenţa poporu drid ministrul de interne francez, Ro- Se menţin radiocomunicaţii regu cît Pămintul.
lupta curajoasă a poporului spaniol, ger Frey, se anunţă, de asemenea, integrează într-un efort febril pentru late şi stabile cu staţia „Marte-1~.
din lume împotriva fascismului. lui spaniol". vizitele în capitala Spaniei franchiste înregistrarea particulelor meteo
ale miniştrilor de externe şi de finan- înjghebarea unui sprijin din partea După cum rezultă din datele te- ritice (cu mase mai mari de o mi-
MOSCOVA 28 (Agerpres). — TASS „Limta poporului spaniol pentru li lemetrice recepţionate pe Pămint. ta liardime de gram) a dovedit densi
transmite i bertăţi democratice este strîns lega guvernelor de Ia Madrid şi Lisabona bordul staţiei temperatura şi presiu tatea relativ ridicată a materiei me-
nea se menţin în limitele fixate: teoritice la o distanţă de 40.000—
La Moscova a fost întocmită prima fată de poziţiile franceze“. temperatura variază între plus 15 50.000 km. de Pămint. Pe distante
hartă tectonică din lume, a Europei şi plus 20 de grade Cclsius, iar pre
şi Asiei, Ia scara de 1/5.000.000. Harta La Bruxsiies; Au fo s j- reluate tratativele siunea este de 850 mm. col. llg. mari s-a constatat o micşorare a
reprezintă mişcările şi deformările Din cauza distanţei sporite între numărului particulelor cu această
6coartei terestre pe uriaşe întinderi staţia „Marte-1“ şi Soare, s-a redus masă.
ale uscatului şi ale fundului măriloi simţitor iluminarea şi, in consecinţă,
a slăbit curentul bateriilor solare. In momentul de faţă se proce
şi oceanelor care te înconjoară. Dercopenrea a două grunuri privind aderarea Angliei la Piaţa conun^ De aceea, conform programului de dează la prelucrarea şi studierea
Harta va permite descoperirea legi zbor, la 5 ianuarie s-a procedat la minuţioasă a tuturor informaţiilor
comutarea grupurilor de elemente ştiinţifice recepţionate de la bordul
lor gererale de repartiţie a prind de coniriuevoluţîonari în Cuba BRUXELLES 28 (Agerpres). — poziţia cu privire la primirea Marii ale bateriilor solare la legarea în staţiei „Marte-1".
palelor structuri ale scoarţei teres Britanii în Plata comună. Corespon paralel.
tre, Geologii presupun că ea va aju HAVANA 28 (Agerpres). — ducerea directă a Agenţiei Centrale Tn după amiaza zilei de 28 ianua dentul din Bruxelles al agenţiei As
ta la stabilirea caracterului structu Organele securităţii de stat au des de Investigaţii a S.U.A., celălalt avea rie. după două amînări succesive de sociated Press relatează totodată că De la începutttl zborului, legătu
rii continentelor şi oceanelor, la des coperit în provincia Oriente două leqături cu Comandamentul bazei tna- ultim moment, au fost reluate la seindarea dintre partenerii din cadrul rile cu „Marte-1* au fost stabilite
coperirea legiioi ruperii planetei şi grupuri de contrarevoluţionari, care rit'me militare americane Guantana Bruxelles tratativele dintre Marea Bri- Pieţei comune continuă luni Ia relua de peste 50 de ori. La bord au fost
o vîrstei platformelor oceanice. erau centre pentru coordonarea acti mo. lanie şi ţările membre ale Pieţei co rea tratativelor, „principala preocu transmise peste 1000 de comenzi.
vităţii de sp'onaj şi subversive în mune î- privinţa aderării acesteia la pare a celor cinci ţări membre fiind Cu ajutorul sistemului radioteleme-
La întocmirea hărţii oampnti de Cuba. Teşi aceste centre diversioniste de Comunitatea Economică vest-europea- aceea do a menţine un front solid
ştiinţă sovietici au lucrat timp de Urmi din grupuri acţiona sub con- sp'onaj acţionau independent unul de nă. După cum se ştie, tratativele au împotriva presiunilor Franţei“.
cinci ani. celălalt, după cum au declarat la fost întrerupte Ia 18 ianuarie în ur
interogatoriu conducătorii lor, scopu ma, „dramei diplomatice deschisă la In legătură cu aceasta agenţiile oc
Situaţia din Elisabethviîîe se înrăutăţeşte rile ambelor centre erau aceleaşi, şl 14 ianuarie prin conferinţa de presă cidentale de presă menţionează că în Redeschiderea sta ţiei antarctice
anume : culegerea de informaţii asu a generalului de Gaulle, dramă care tot cursul zilei de duminică şi luni
LEOPOLDVILLE 28 (Agerpres). — împotriva unor asemenea elemente pra obiectivelor militare, asupra am a culminat cu cererea Franţei de a se pînă la începerea tratativelor oficiale, sovietice Vostok
După cum relatează agenţia Asso „oricare ar fi rangul şi funcţia lor“. plasării trupelor şi tehmeii militare, amina negocierile privind intrarea s-a desfăşurat la Bruxelles o febrilă
ciated Press, ministrul rezident ai Comunicatul conţine, de asemenea, coordonarea activităţii şi sprijinirea Angliei în Piaţa comună" (France activitate diplomatică, concretizată MlRNll 28 (Agerpres). — 7 ASS Vineri la ora 5.20 (ora Moscovei)
guvernului central congolez în Ka- un avertisment adresat albilor care bandelor contrarevoluţionare, lichida Presse). prin numeroasele contacte dintre de transmite: de la observatorul sud-polar Mirnii a
tanqa, Ileo, a dat publicităţii un co locuiesc în Katanga, cerindu-le să se rea persoanelor devotate revoluţ’ei şi legaţiile ţârilor Pieţei comune. decolat un avion bimotor „lL-14". Ae
municat In care arată că situaţia din abţină de la activitate politică. desfăşurarea propagandei contrarevo După cum remarcă observatorii po A fost redeschisă staţia antarctică ronava a transportat spre staţia Vos
luţionare, desfăşurarea de pregătiri litici din capitala Belgiei, pînă în pre Rezultatele referendumului sovietică Vostok, situată in regiunea tok pe Alexandr Marcenko, erou at
Elisabethviîîe s-n înrăutăţit în ulti Duminică clica lui Chombe a or pentru cazul unei noi agresiuni mili zent nu există nici un indiciu că d;n Iran polului geomagnetic sud şi a polului Uniunii Sovietice, comandantul detaşa
Franţa ar ti dispusă să-şi reconsidere terestru al frigului. Acolo au sosit cinei mentului de aviaţie al expedia
mele zile datorită acţiunilor provoca ganizat la Elisabethviîîe o manifes tare împotriva Cubei. TEHERAN 28 (Agerpres). — exploratori polari în frunte cu Vasili (iei sovietice. „IL-14" '- a zburat
taţie a secesicuiişlilor. In cuvintarea La 28 ianuarie, guvernul iranian Sidorov, care a mai petrecut două
toare ale secesioniştilor. rostită la această manifestaţie, Chom- P resa engTe^ä despre acord u î a dat publicităţii rezultatele defini ierni la polul frigului. deasupra convoiului de autotractoare
be a cerut adepţilor săi să ,,nu-si „de coîsiton a r e “ fia n c o -^ e st-g e im a n tive ale referendumului. Pentru re
În comunicat se arată, de aseme piardă speranţa“. forma agrară, naţionalizarea păduri Staţia intracontinentală Vostok este şi sănii, care înaintează în prezent spre
lor proprietate particulară, pentru situată Ia o distanţă de 410 km. de
nea, că vor fi luate măsuri severe modificarea legii electorale şi alte ţărmul Mării Davis. la o altitudine de regiunile centrale ale continentului şi
3.500 metri deasupra nivelului mării.
S e p u n e la c^le o noua aventură LONDRA 28 (Agerpres). — germane, scrie săptămînalul, colabo Acolo a fost înregistrată temperatura deasupra staţiei Komsomolskaia, care şi
îm p o triva R. A. Y e m e n rează încă de pe acum cu firmele cea mai scăzută a aerului —88,3 gra
Săptămînalul laburist de stingă franceze care se ocupă de fabricarea de C. Reluarea activităţii la această ea a fost redeschisă recent. După 5
CAIRO 28 (Agerpres). — 6ale din Arabia de sud noi subuni „Tribune“ scrie că acordul „de co armei nucleare. Specialiştii vest-ger- staţia greu accesibilă este legală de
laborare“ franco-vest-german trebuie mani lucrează în centre nucleare efectuarea cercetărilor ştiinţifice în ca ore, 23 minute, cei cinci exploratori
Săptămînalul „Roza El-Yussef", ca tăţi militare. Ziarele franceze si bel să facă pe adepţii din Anglia ai Pieţei drul apropiatului An Internaţional al polari au aterizat la staţia Vostok. Explo
Soarelui Calm.
re apare la Cairo, anunţă că se pune giene au publicat ştiri despre recru comune să înţeleagă ce reprezintă franceze, iar ofiţeri ai Bundeswehru- măsuri, s-au pronunţat 5.598.711 per ratorii polari şi membrii echipajului au
la cale o nouă aventură împotriva tarea de aviatori pentru forţele ae această organizaţie. „Franţa şi Ger lui participă la experienţele nuclea soane, 4.115 persoane s-au pronunţai
re franceze din Sahara“. redeschis staţia, iar avionul s-a inat
Republicii Arabe Yemen. In Arabia riene militare saudite. mania intenţionează să coordoneze „Comment“ arată că Bonnul „inten împotrivă.
Saudită, scrie săptămînalul, sint tran Săptămînalul arată în continuare că polilica lor rigidă de război rece, poiat la Mirnîi.
sportate din Germania occidentală cu transformind-o într-o piedică serioa ţionează să obţină prin orice mijloa PE SCURT •
avioane americane şi engleze, arme şl prinţul Feisal, primul ministru al A- să în calea coexistentei paşnice. Bel ce arma nucleară, fie prin forţele nu PE SC U R T ® SCURT
materiale de război. Anglia a tran rab'ei Saudite a propus Statelor Uni gia, Italia, Luxemburg şi Olanda nu BERLIN. •— La Hamburg a avut
sportat în Aden şi In protectoratele te să reînno!'~că acordul cu privire vor fi probabil de acord dar, întru- cleare ev-->pene, fie prin intermediul loc o întrunire organizată de Uniu tSrii Norvegiei la Piaţa comună. Timp tat din nou un proces împotriva po«
la arendarea bazei militare de la cit ele şi-au băgat capul în lat, le alianţei cu Franja, fără N.A.T.O. şi de două zile peste 400 de delegaţi titiei spaniole, care l-a molestat ş!
Dahran. S.U.A.“. — reprezentanţi ai vieţii publice nor l-a torturat
vegiene — au discutat problemele
va fi destul de greu să se elibereze“. Revista cercurilor de afaceri, „Eco nea de luptă împotriva pregătirii organizării unei lupte practice împo SANTIAGO DE CHILE. — Guver-
nomist“, îşi exprimă de asemenea, în unui război nuclear. întrunirea a de triva aderării Norvegiei la Piaţa co nul chilian a înaintat Congresului na»
Bonnul ridică bariere pe calea rezolvării problemei Săptămînalul „Comment“ arată că grijorarea în legătură cu acest acord, curs sub seninul luptei pentru pace. mună. tional o lege cu scopul de a restrîn-
livrări! do ţevi Uniunii Sovietice există pericolul ca în urma semnării relevînd că el creează „relaţii com Cel care au luat cuvîntul la întruni ge libertatea presei. Această lege a
acordului franco-vest-german milila- plet deosebite, care în fond se expri re s-au pronunţat pentru tratative BERLIN. — Tribunalul din landul stîrnit critici puternice In rlndurile
riştii germani să primească arma nu mă într-o colaborare militară perma oficiale dintre guvernele R.F Germa Dortmund (R.F.G.), a condamnat la partidelor politice şi ale zlariştllot
zece luni închisoare pe H. Haren din
BONN 28 (Agerpres). —• şilor nu se pot exercita presiuni prin cleară. , Unele trusturi militare vest- nentă şi strinsă“. ne şi R D. Germane şi au condamnat Detmoid, pentru că în anii 1960 şl chilieni. Ziarele subliniază că legea
1961 a organizat călătorii ale unor urmăreşte să Împiedice activitatea or
Barierele pe care Ie ridică Bonnul interzicerea livrării“. O declaraţie a a l P . Cc provocările elementelor revanşarde cetăţeni vest-germani în R.D.G. Aces ganelor de presă ale partidelor de
pe calea rezolvării problemei livră Pe de altă parte, a continuat Baade. la frontiera cu R.D. Germană. opoziţie.
rii. de ţevi Uniunii Sovietice nu aduce dâra Ge*?miaasa te călătorii, întreprinse cu scopul de
prejudicii economiei sovietice, ci in comenzile pe care le-a primit indus HAVANA — Institutul naţional a vizita tradiţionalele ,lîrguri de la MANILA. — Corespondentul din
tria vest-germană referitoare la livră BERLIN 27 (Agerpres). — temeiat pe planurile lor agresive pentru reforma agrară din Cuba a Leipzig au fost considerate de tri Manila al agenţiei LIPI, anunţă cL
dustriei metalurgice a R.F.G., a decla rile de ţevi, s-au micşorat simţitor în Intr-o declaraţie transmisă prin comune, îndreptate împotriva ţărilor organizat o consfătuire în probleme 117 persoane au încetat din viaţă
rat cunoscutul economist vest-german a doua jumătate a anului 1962. postul de radio „Deutscher Freilieits- le zootehniei. Farticipantii la consfă bunal, tn mod cu totul nejustificat, din cauza epidemiei de holeră care
profesorul Baade. El a scris în bule Dacă guvernul federal nu va da po socialiste. a izbucnit în insula Palavan (partea
sibilitate să se livreze ţevi, industria sender S04", CC. al P.C. din Germa Calificînd tratatul de colaborare tuire au făcut un bilanţ pe anul care drept „ostile constituţiei".
tinul „Parlamentarisch Politischer producătoare de otel va întimpina nia subliniază că tratatul semnat la a trecut si au analizat sarcinile care de sud-vest a Filipinelor). Incepînd
Pressedienst“ despre legăturile comer Paris între Adenauer şi de Gaulle între R.F. Germană şi Franţa, drept revin în 1963 în domeniul dezvoltării PARIS. — Agenţia „Union Française
greutăţi. IntrHurînd embargoul în exprimă interesele de clasă ale mo înjghebarea unei axe militare Bonn— zootehniei. O deosebită atenţie a fost din luna noiembrie anul trecut in
ciale sovieto vest-germane. nopolurilor vest-germano şi franceze Paris, C.C. al P.C. din Germania de acordată furaielor ca bază a dezvol d'information" anunţă că Julian Gri-
Baade a subliniat că Uniunea Sovie exportul de ţevi, a declarat Baade, clară că guvernul francez intenţio tării continue a acestei ramuri im Insula Palavan s-au înregistrat 148
portante a economiei. mau, membru al conducerii Partidu
tică produce o cantitate suficientă de noi nu facem decît să înţepăm Rusia, de cazuri de holeră. In momentul de
lui Comunist din Spania, care se află
cu un ac, iar nouă ne dăm o lovitu fată epidemia este în descreştere.
într-un spital de închisoare, a inten-
Oţel şi din cauza aceasta „asupra ru- ră de cutit. din industria de război. El este în- nează să primească din partea R.F. BANGKOK. — La'28 ianuarie s-a
Germane mijloacele financiare nece deschis la Bangkok sesiunea anuală
sare înarmării atomice. La rîndul său, a Comitetului pentru comerţ al Co Cheltuielile militare aduc prejudicii
Adenauer speră ca pe această cale misiei economice O.N.U. pentru Asia grave economiei Portugaliei
sa dobîndească arma atomică pentm
ca, cu ajutorul ei, să-şi intensifice şi Extremul Orient, Ia care parti
acţiunile revanşarde şl agresive.
cipă aproape 100 de reprezentanţi din
In declaraţie se arată că a'it Ade- diferite ţări, inclusiv Uniunea Sovie
nauer cit şi de Gaulle caută în ace tică. LONDRA 28 (Agerpres). — între creşterea preturilor şi a salarii
Uriaşele cheltuieli militare au re lor. In 1963, declară el, masele largi
laşi timp in tratatul lor o ieşire din OSLO. — La Oslo s-a încheiat con percusiuni grave asupra economiei 0 să fie nevoite, probabil, să lupte
greutăţile crescinde de care se lovesc Portugaliei. Războiul colonial din An cu greutăţi şi mai mari.
gola înghite mijloace enorme. In
în promovarea politicii lor interne. ferinţa naţională a adversarilor ade- timp ce în anul 1962 pentru cheltu După cum reiese din articol, gu
ieli militare au fost alocate 57,5 mi vernul portughez recurge pe scară
Recunoaşteri semnificative lioane de lire sterline, bugetul pe largă la atragerea capitalului străin.
1963 prevede cheltuieli militare în Astfel, el a primit un împrumut de
WASHINGTON 23 (Agerpres). — au scăzut considerabil datorită „ne valoare de 62,4 milioane lire sterli 1 miliard escuzi din partea Germa
Aşa-numitul comitet Mansfield în siguranţei“ politice. Comitetul ajunge ne. Aceste date se află într-un arti niei occidentale şi un împrumut din
la concluzia că este „în interesul col al corespondentului de la Lisabo partea Băncii de Import-Export de la
sărcinat de preşedintele Kennedy de Statelor Unite“ de a accepta desfăşu na al ziarului „Times“ care face o Washington de 2 miliarde escuzi.
a examina la fata locului situaţia din rarea unor tratative în problema Ber analiză a situaţiei din' Portugalia pe
Europa occidentală şi în spe linului şi, in general, în problema anul 1962. In ceea ce priveşte balanţa comer
cial, evoluţia problemei germa germană. „Anul 1962 a fost un an greu pen ţului exterior al Portugaliei, în pri
ne a dat publicităţii raportul tru omul simplu din Portugalia, scrie
întocmii Observaţiile făcute de co Referindu-se la problemele pe care corespondentul“. Există un decalaj mele nouă luni ale anului 1962, ea a
mitet reflectă îngrijorarea care Ie ridică Piaţa comună pentru eco
domneşte in cercurile conducătoare nomia americană, raportul arată ne înregistrat un deficit de 5.132 milioa
americane, fată de accentuarea diver cesitatea ca SILA. să fie gata de a
genţelor dintre partenerii atlantici. utiliza „mecanisme de apărare" dacă ne escuzi (64.150.000 lire sterline).
Raportul subliniază că „tendinţe po nu va fi posibilă găsirea unor solu
litice spre diviziune se manifestă cu ţii de compromis în vederea rezolvă Manifestaţie studenţească la Lisabona
vigoare de cîtva timp în N.A.T.O.“. rii problemelor create de ceea ce ra
Grev? tipografilor din New York continuă. Un pichet de grevişti în faţa clădirii ziarului Izvorînd din concepţii militare dife portul denumeşte „tendinţă spre au LISABONA 28 (Agerpres). — etnd rectorul universităţii, fostul mi
„Tin ts“ şi (la dreapta) — ceffţeni din New York cumpărîrîd de la chioşcuri ziare tipărite in rite, relevâ raportul, ele ating însăşi tarhie“ manifestată de Piaţa comună. Peste 1.000 de studenţi de la Uni nistru de externe portughez, Paulo
alte oraşe. inima alianţei atlantice. Totodată raportul se pronunţă pentru versitatea din Lisabona au organizat Cunha, a Încercat să ia cuvîntul în
dezvoltarea comerţului S.U.A. cu ţă la 27 Ianuarie o manifestaţie Împo faţa studenţilor adunaţi în aula uni
Referindu-se la situaţia din Ger triva politicii guvernului In proble versităţii, el a fost întrerupt cu stri
mania occidentală şi Berlinul occi rile socialiste, recunoscînd falimentul mele universitare. După cum tran găte : „Acordaţi-ne tibertatea cuvîn-
dental, raportul arată eă se aşteaptă smite agenţia Associated Press atunci tului“ ( „Vrem să avem propriile noas
o înrăutăţire a situaţiei economice a embargoului pe care autorităţile ame' tre organizaţii studenţeşti“.
„oraşului de front“. Investiţiile făcu
te în economia Berlinului occidental rlcane au încercat să-l instituie In co.
mertul cu {firile socialiste.
Redacţia şi administraţia Harului : sir. 6 Martie m 9. Telefon: 188, !89, 75, 674. Taxa plătită ta numerar eenforos agrobărU Direcţiei General® PXT.E. w . 868.828 € a 8 qoiembri® Í94& «s-Tiparul: 5atregrfnd«r*$ gofigrefiel ? I Mai® » !>sv§,
