Page 92 - 1963-01

MOLEÎASÎ 0® tÔAt* ŢÂRilE, tMiŢÎ-VÂ,

m ulsocialismului

Miercuri 30 ianuarie 1963 4 pagini 20 ban! ; ¦' AVV.-: ~~T j - f
U "N A A - W '\ w
MiuMiBEaBaaiawwgwaBHffa t& îb- ¦

Productivitatea muncii - indice

important al planului de stat * In raionul Sebeş: Invă-
ţămintul agrozootehnic de ma­
Intr-o şedinţă ce a avut loc Ia sec­ De altfel promovarea tehnicii noi, ginerii şi tehnicienii şi-au luat anga­ să — la nivelul cerinţelor In L upeni, pe teren u ri vira n e sau In locul caselor m ici insalubre, s-au co n stru it in u ltim ii
torul III al E.M. Lupeni se discuta folosirea deplină a utilajelor şl agre­ jamente mobilizatoare în întrecerea
despre avantajele Introducerii armă­ gatelor, a experienţei înaintate, ridi­ socialistă. Realizarea şi depăşirea pla­ (pag. 2-a) an i 'se c i de blocuri.
rii metalice cu grinzi în consolă In carea gradului de calificare a oame­ nului, productivitatea muncii este un * Prezenţe hunedorene la
abatajele frontale. Printre altele, şe­ nilor şi buna organizare a muncii şi factor esenţial căci, cu cît ea este mai IN F O T O G R A F IE : V e d ere p a r ţia lă a b lo c u rilo r construite in c a rtieru l V isco za — L u pen i.
ful sectorului spunea t întrecerii sînt factori hotărîtorl ai mare, cu atît se obţin produse mai cea de-a IlI-a Bienală.
sporirii productivităţii muncii în toa­ multe peste plan şi economii la pre­ (pag. 3-a)
— Acest sistem de armare ne per­ te ramurile industriale. La uzina „Vic­ ţul de cost. De aceea conducerile teh-
mite pe deoparte să înloauim mate­ toria" Călan de pildă, printr-o seria nico-admlnistrative, sub îndrumarea * De peste hotare
rialul lemnos care este foarte costi­ de îmbunătăţiri tehnologice şi tehni­ organizaţiilor de partid trebuie să-i (pag. 4-a)
sitor, iar pe alta, să sporim conside­ ce, încadrarea furnaliştilor în «ursu- acorde toată atenţia. In primul rind,
rabil productivitatea muncii. Vom rile de ridicare a calificării şi desfă­ acolo unde anul trecut s-au înregis­ Pregătiri pentru campania agricolă Scara, te punctai de agitaţie
putea depăşi faza „ziua şi fîşia" şi să şurarea unei întreceri socialiste în­ trat răinîneri în urmă vor trebui ana­ de primăvară
dăm trei fîşii la două zile. Astfel nu­ sufleţite s-a obţinut anul treeut un lizate cu multă răspundere cauzele c’ ’ ' nevoie de cărţi, ori multe ori, cei care 1
mărul tonelor de cărbune ce revine indice de utilizare a furnalelor cu care le-au generat şi să fie luate mă­ Cu reparafîile pe ferminafe zarzavaturi pe o suprafaţă, de ţ Seară. La punctul de amintirile virstni- pleacă de la punctul 1
pe cap de miner într-un schimb va peste 45 la sută mai mare decît în suri pentru a nu se repeta. Din cele 200 hectare. In scopul obţinerii [ de agitaţie, organizat cilor. Aici îi ajută bi­
creşte... 1959. A crescut mult şi productivita­ de mai sus s-a văzut că promovarea In vederea efectuării la timp unor producţii sporite de legu­ l la sediul gospodăriei bliotecara, adueîndu- de agitaţie au cite o ¦J>
tea bateriilor de semlcocs. Pe uzină, tehnicii noi, generalizarea experien­ a lucrărilor agricole din campa­ me, se acordă o mare atenţie fer­ t colective din Toteşti, le cărţi potrivite din carte sub braţ, că îşi 1
Practica a confirmat din plin aceas­ s-a înregistrat o productivitate a ţei înaintate, a metodelor de mare nia da primăvară, mecanizato­ tilizării.solului şi producerii ră­ l. au venit numeroşi ti- rafturile bibliotecii, înscriu numele în 1
tă afirmaţie. Folosirea armării msta- muncii cu 2,9 la sută mai mare decît productivitate, ridicarea continuă a rii de la S.M.T. Miercurea au sadurilor. ~ neri din sat. lată-le indemnfndu-1 ce anu­ sala de alaiuri, in lo­ î
lice cu grinzi în consolă le-a permis cea planificată. Asemenea rezultate gradului de calificare a oamenilor, avut planificata să execute repa­ ? aici şi pe Marioara me să citească. Cit calul bibliotecii, pe
minerilor de la sectorul III să intro­ frumoase au obţinut şi colectivele la­ folosirea deplină a maşinilor şi utila­ raţii curente şi revizii tehnice Fină acum au fost transpor­ L Lăzăroni şl Rodica despre prezent, des­ i
ducă şi transportorul blindat. Pe el se minorului de 650 mm., uzinei cocso- jelor, buna organizare a muncii şi în­ la un număr de 173 tractoare, tate în cîmp peste 2400 tone în­ [ Păsculescu, colectivis- pre zilele luminoase fişele de cititori. Aşa )
puşcă direct, aşa încît o mare parte chimice, oţelăriei electrice din cadrul trecerii socialiste sînt căile prin care 225 pluguri, 10! semănători pen­ grăşăminte naturale şi s-au pro­ f te harnice, care vor pe care le trăim, vor­ se explică şi faplul că 1
din cărbune se încarcă fără a se fo­ C. S. Hunedoara, textiliştii de la Sebeş practica a dovedit că se ajunge sigur tru cereale, 22 grape cu discuri curat alte 72 tone de îngrăşă­ [ vota acum pentru pri- beşte viaţa, convingă­
losi lopata, sau alt mijloc de încăr­ etc. la succes. Să Ie folosim deci cu per­ şi alte utilaje. minte chimice. L ma oară şi pe Siml- tor, la fiecare pus. pe fişele bibliotecii 1
care. Rezolvînd şi problemele aprovi­ severenţă.! l nic Coţolan, pe Terc- Dar şi aici, pentru
zionării în timp util cu vagonete goa­ Toate acestea sînt rezultate îmbucu­ Datorită bunei organizări a Pentru producerea răsadurilor 1 zia Coza, Silvia Ciur- cunoaşterea cil mai şi-au înscris numele 1
le, transportului în bune condiţiuni a rătoare. Un nou dispensar muncii şi folosirii judicioase a s-a stabilit a se construi 4800 l cău şi încă mulţi al- largă şi profundă a de la începutul anu­ Jt
cărbunelui şi organizării judicioase m ed ical timpului de lucru, pînă în pre­ m.p. de răsadniţe. Acum. repa­ i ţii. Răsfoiesc broşuri, realităţilor ce ne în­ lui circa 130 de noi 1
a muncii, realizările lor au crescut de Rău este însă că în regiunea noas­ zent mecanizatorii au reparat raţia tocurilor este pe terminate t citesc presa, pun în­ conjoară, a realizări­ citilori, (are au citit
la o lună la alta. Randamentul în a- tră au existat, şi cazuri cînd conduce­ Acum cîteva zile în comuna Foit, şi revizuit 168 tractoare, 210 plu­ şi se lucrează intens la cerne­ lor obţinute de oa­ aproximativ fCO de i
batajele frontale ajungînd pînă Ia 5-6 rile tehnlco-administrative ale unor raionul Orăştie, a fost dat In folosin­ guri, 70 semănători pentru ce­ rea mraniţei şi transportul pă- trebări : menii muncii sub con­ cărţi. Aici pot ii gă­
tone pe post. Drept urmare, sectorul unităţi economice n-au apăsat pe toa­ ţă un dispensar medical. Noul dispen­ reale, 20 grape cu discuri, 20 mîntulul, necesare pentru con­ — Cine poate de­ ducerea partidului pe 1
III Lupeni a fost primul sector minier te pîrghiile prin care putea fi săltat sar este înzestrat ai aparatajul nece­ semănători pentru porumb etc. fecţionarea paturilor calde. d r u m u l desăvârşirii ]
acest indice de plan. La E. M. Barza sar astfel că medicul poate acorda veni deputat ? construcţiei socialiste, 1
din regiune care şi-a realizat planul bunăoară, deşi au fost introduse un consultaţii în condiţii optime. Un a- Fruntaşe la reparaţii sînt N. TRAIAN — Cum se vor des­ bibliotecara citeşte: un site şi numele colec­ 1
număr mare de maşini şi utilaje noi, port deosebit la deschiderea noului echipele conduse de tov. Patri- corespondent tiviştilor fruntaşi, ale 1
anual înainte de termen: la 20 no­ multe din ele au stat nefolosite, sau dispensar din Foit şl l-a adus comite­ che Olteanu, Simion Mihăiescu, făşura alegerile de la reportaj din ziarul re­ căror portrete se ailă 1
au fost folosite incomplet. Tot' aiei tul executiv al sfatului popular co­ Nicolae Răulea, David Ciorogaru Ferlîlirează solul 3 marlie ? gional despre traiul
iembrie. Promovarea cu curaj a teh­ se manifestă multă timiditate în apli­ munal. şi altele. Se poate menţiona fap­ şi munca colectivişti­ la panoul de onoare: 1
carea metodelor de exploatare de ma­ tul că reparaţiile executate sînt Membrii gospodăriei agricole — De la ce virstă lor dintr-un sal apro­
nicii miniere noi şi-a spus euvîntul! re productivitate ,• de circa doi ani de CORNEL DAN de bună calitate. colective- din satu] Boz, raionul se votează t piat ; un portret de Pavel Turcu, Aniţa "I
zile ele se află tot în stadiul experi­ corespondent Ilia, au stabilit în planul de candidat, a! unei ţe­
Asemenea exemple se mai pot da. mental. N-a existat nici preocupare ILIE LUCA producţie pe acest an să însă- Le răspunde biblio- sătoare, din revista Podeau, I.ăscuţ Uabe.ş 1
suficientă pentru generalizarea expe­ corespondent mînţeze cu porumb o suprafaţă ţ tecara Maria Floroiti. „Femeia" ; cîteva file
La E. ML Petrila s-au obţinut rezulta­ rienţei înaintate. Aşa se face că pro­ de 170 ha., din care 20 ha. pen­ t Pentru a întări cele dintr-o carie recent şi alţii. Şi el obişnu­ ]
ductivitatea muncii pe anul 1962 a La grădina de legume tru obţinerea unei producţii de C afirmate le citeşte pa- apărută.
te bune prin introducerea armături­ rămas nerealizată. 5000 leg. boabe la ha, Avînd exe­ C saje din broşurile ce iesc în aceste zile, ca 1
In anul acesta lucrătorii de la cutate arături adinei pe întrea­ L tratează aceste pro­ O astfel de lectură
lor metalice în abatajele cameră, la Asemenea aspecte putem întîlni şi gospodăria agricolă de stat din ga suprafaţă, consiliul de con­ este urmărită cu aten­ seara, după ce pleacă 1
Ia E. M. „Gheorghe Doja", Zlatna, la Bîrcea vor cultiva legume şl ducere,al gosnodăriei a luat mă­ bleme, din ziare. Iau ţie, trezeşte interesul. de la punctul de agi­ 1
Dîlja prin folosirea simultană a două Certej. Folosirea incompletă a capaci­ suri pentru fertilizarea solului. L naştere, discuţii vii, Şi nu este întîmplă-
tăţii utilajelor şl deficienţele în orga­ JTTTşVjţ VW! Pînă acum—atr-fost transportate tor că, de cele mai taţie, să-treacă pe ia 11
maşini de încărcat la înaintarea în nizarea lucrului au dus în bună mă­ în cîmp peste 1.200 tone gunoi c[ c'Ino'lmerpeasraanţil'ie. ed~Sifeicatoiaac- biblioieră, să împru­ J
sură la nerealizarea productivităţii 's de grajd. La executarea acestor ţ r e : 'trecutul faţă în mute o carie. Biblio­
galerii ş.a.m.d, muncii şi la I.C.S.H. La secţia I-a fur­ lucrări s-au evidenţiat colecti­ ( faţă cu prezentul.
viştii Gheorghe Juşca, Lazăr (. Pentru cunoaşterea tecara Maria Floroni,
O altă cale folosită de mineri pen­ Ursa, [an Eîc, Iosif Guga şi i trecutului, tinerii au
alţii ce se străduieşte să 1
tru sporirea productivităţii muncii
M. ŢIC facă simţită cu orice ]
este şi aplicarea şi extinderea meto­ corespondent
prilej prezenţa cărţii, 1
delor da exploatare de mare produc­
a conţinutului ei va­ }
tivitate. Minerii din Ghelar bunăoară,
loros, răspunde aşa 1
au extins Ia o mare parte din pro­
cum se cuvine aces­ 1
ducţie exploatarea cu galerii de. sube- 1
tor solicitări... J
taje, cu înmagazlnare şi mixtă. La
V. CHIŞ 5
unele locuri- de muncă au înregistrat
*>—J *{W-V•—j V*/*
astfel randamente de 13-14 tone pe
post. Cursuri de inslruetori sportivi

Aplicarea metodelor de exploatare V'A A ' -V / '' Zilele acestea s-a deschis Ia Brad Un all eurs de instructori sportivi
un curs de instructori sportivi. Sco­ la care parlicipă 18 tineri s-a des­
de mare productivitate a condus la pul acestui curs este de a îmbunătăţi chis şi la şcoala medie „Avram lan-
mişcarea sportivă de Ia sate. La curs cu“ din Brad.
realizări frumoasa şi la E. M, Deva. In
participă 14 tineri şi tinere, majo­ M1HAI SUSAN
anul 1962, productivitatea muncii pe ritatea ţărani colectivişti, corespondent

exploatare a fost depăşită aici cu nale a combinatului siderurgic rămî-

cea. 14 la sută. nerea în urmă se datorează faptului Măsuri pentru întreţinerea animalelor

Fireşte că atît introducerea tehni­ că n-a existat o preocupare pentru

cii înaintate, cît şi aplicarea metode­ buna întreţinere şi exploatarea ra­ tinere in timpul iernii
lor de exploatare de mare produc­ ţională a agregatelor. La O.S.M. nr. 2
tivitate solicită o bună organizare n-a fost bine gospodărit metalul, a — R e c o m a n d ă rile se c ţie i d e c r e ş t e r e a an im alelo r din
a muncii şi ridicarea necontenită a lăsat de dorit aprovizionarea tehnico-

nivelului profesional al oamenilor. In materială ş.a.m.d. Consiliu! S u p e rio r al Agricufturii —

plus, pentru a obţine randamente După cum se vede, în cele mal Condiţiile din cursul acestei ierni, sească în raţie şi furaje bogate în najeze grătare bine căptuşite on
mari, este necesar ca experienţa frun­ multe cazuri, nerealizarea productivi­ paie, coceni, care să se fixeze dea­
taşilor în producţie să devină un bun tăţii muncii este urmare a unor lip­ cu temperaturi scăzute şi viscole, ne­ vitamine, cum sînt morcovii, scutu- supra boxelor. O altă măsură pentru
al tuturor, iar întrecerea socialistă suri se puteau fi evitate. Pentru anul încălzirea spaţiului de cazare o con­
să fie cit mai bine organizată şi ur­ 1963, în faţa colectivelor de muncă cesită o atenţie deosebită pentru hră- rătura de iîn de lucerna sau trifoi, stituie gruparea a cite două scroafe
mărită. stau sarcini mai mari. Muncitorii, in­ cu purcei într-o slugură boxă, mal
nirea, adăpostirea şi îngrijirea ani­ făina de fin etc., precum şi sărurile ales a acelora cu un număr de pur­
cei mai redus.
malelor şi îndeosebi a celor tinere. minerale. Aceste măsuri sînt absolut
In ce priveşte adăpostirea mieiiois.
Aplicarea celor mai potrivite măsuri necesare pentru prevenirea bolilor rezultaţi din fătărjle timpurii, se re­
comandă ţinerea lor în saivane în­
de întreţinere a animalelor tinere de creştere, cum este de pildă rahi­ chise, amenajate special pentru iătărl
şi în care temperatura să fie de cel
T ra n sp o rtu l lem n elor cu trebuie să stea in centrul atenţiei tismul. De asemenea, so recomandă puţiu plus 4 grade. O condiţie esen­
ţială pentru prevenirea pierderilor de
OAMENI Al ZILELOR NOASTRE fun icu laru l In tr-u n a din conducerilor gospodăriilor de stat şi ca hrana care se distribuie tinere­ miei, este Înlăturarea cît mai com­
gospodăriilor colective, a specialişti­ pletă a umidităţii şi curenţilor de aer
tului porcin şi scroafelor să fie îu- din adăposturi.

ex ploatările fo restiere din lor agricoli. călzită prin opărire. O deosebită atenţie trebuie acor­
dată creşterii iu cele mai bune con­
ra io n u l H aţeg. In perioada actuală este deosebit In vederea asigurării unei tempe­ diţii. a puilor. In acest scop, pe lingă
de importantă asigurarea şi menţine­ măsurile generale privind repararea
( ooooooooooooo o<x><xxx>oo<xxvs- raturi cît mai constante în adăpos­ puierniţelor, este necesar să se asi­
gure puilor o temperatură de circa
<Preocupat pentru progresul tehnic rea unei temperaturi cit mai ridicate turi, sfnt necesare o serie de măsuri 28—30 grade, iolosindu-se în acest
scop sobele cu cotlon şi alte mij­
L In atelierul de strungeirie al autobazei l.R .'l.A . din Staţionarea a fost evitată < Carnet el în interiorul adăposturilor. cum ar fi repararea uşilor şl feres­ loace de încălzire. Ţinînd seama de
L Petroşani m unca se desfăşoară norm al. C uţitele muşcă Pentru îmbunătăţirea brănirii ani­ starea timpului, este recomandabil să
^ cu lăcom ie din m etalul ce va deveni in curînd o piesă < trelor, blocarea cu paie sau baloţi se instaleze sobe suplimentare din
tablă sau butoaie de iier, care pol ii
utilă. Cei trei strungari obţin zi de zi realizări im por­ Era în schimbul de noapte. La linie activitatea se \ malelor, se recomanda ca in fiecare a uşilor Ia care se poate renunţa. confecţionate pe plan local. De .ase­
menea, şe pot folosi cu succes becuri
tante. Despre aportid lor vorbesc toţi şoferii, toţi lăcă­ desfăşura normal. Barele de metal Incandescent ire- ( Crişcior gospodărie de stat sau colectivă să Un rol important în menţinerea căl­ cu raze infraroşii, socotindu-se un
se asigure o bună gospodărire a fu­ bec de 250 W. la 100 de pui. O altă
tu şii Tonte com enzile sînt executate în cel m ai scurt ceau cu viteză printre cilindrii cajelor, luînd în final < Pe raza comunei Crişcior raionul rajelor, să se folosească pe scară durii din adăposturi îl are înlătura­ măsură importantă o constituie men­
Brad au fost constituite trei puncte do largă metodei e de preparare a aces­ ţinerea uscată a aşternutului de paie.
tim p pentru ca m ei o m aşină să nu stea nefolosită în forma rotundă. Inginerul Alexandru Lupu, şeful schim- l agitaţie, unde se desfăşoară o vie ac­ tora, înainte de a ii date în hrana rea curenţilor de aer. In acest scop,
Ţinînd seama că puii sînt foarte
garaj. bului, era bucuros că lucrul merge bine. La groapa la grajdurile a: tavan subţire se re­ sensibili ia curenţii de aer rece, este
recomandabil ca ventilaţia adăpostu­
S-ar. părea că cei trei strungari nu au nici o frămîn- virtelniţelor, care înfăşoară sîrma în colaci, maistrul comandă să se aştearnă pe toată lun­ lui să se facă uumai cite 5-10 minute,
tare, că toate le merg aşa cum vor ci. Dar nu este aşa. atît cît este necesar pentru prime­
x Et ultimul timp. cei trei strungari suit foarte frumîntaţi Aurelian Rusu lua probe de pe ambele fire. Sîrma tivitate. animalelor. Experienţa unităţilor frun­ gimea podului un strat gros de paie, nirea aerului şi aceasta numai in
C de o problemă. Prea mult timp leviere strunjirea am- timpul distribuirii hranei.
5i breiafelor. Oricit au încercat, ori ce au făcut, nu au era de bună calitate şi îndeplinea toate cerinţele Punctul de agitaţie din Gurabarza taşe arată însemnătatea mare pe rumeguş sau alte materiale izolatoa­
<1 pututsă reducă timpul de strunjire la mai puţin de O atenţie deosebită Urmează să se
L o oră. STAS-ului. Pe faţa lui se putea citi mulţumirea. de pildă a fost dotat cu ziare, reviste, care o are folosirea furajelor de ca­ re. O regulă simplă, cum ar fi de pil­ acorde brănirii raţionale a puilor pe
timp friguros. Pe lingă furajele con­
L Să mai încercăm o dală — le spuse strungarul Trecuseră abia două ore de Ia preluarea schimbu­ foto-montaje privind realizările re­ litate mai bună pentru hrănirea ani­ dă ţinerea paielor în adăposturi, pen­ centrate, puii au nevoie în raţie şl
<C Trifan Traían, celorlalţi doi tovarăşi de muncă. de lapte smintînit sau brînză dulce
L Degeaba, ori cît s-au grăbit, nu au putut trece de li- lui, cînd ajustajul anunţă că s-au ivit greutăţi cu ma- L gimului democrat-popular. Agitatorii malelor tinere (viţei, miei, purcei). tru a se încălzi înainte de folosirea proaspătă, morcovi răzuiţi, iar de
L<; mita celor 60 de minute. caralele. Şeful de schimb se-ndreaptă grăbit într-acolo. două ori pe săptămfnă de untură de
C C& an u m e să facă. n ic i e l n u m a i ştia. A stu d ia t Ce se întîmplase ? Vîntul puternic de afară depuse 0 explică oamenilor diverse capitole din In gospodăriile în care se practică tor ca aşternut, contribuie la menţi­ peşte.
v m ult. Intr-una din nopţi a um plut un caiet cu schiţe zăpadă pe linia de alimentare cu curent a macara- ^
< H calcule. C înd s-a culcat găsise el ceva, dar nu dea- Ielor şi o transformase în chiciură. Din această cauză 0 legea electorală iar brigada de agi­ alăptarea artificială a viţeilor, se re­ nerea sănătăţii animalelor. Foarte im­ Aplicarea diferenţială a acestor re­
L juns. D im ineaţa s-a sfătuit din nou cu cei doi strun­ macaralele nu erau alimentate normal cu energie şi x comandări, potrivit condiţiilor exis­
crucile turnante, pe care se descărcau colacii de 6 taţie iu curînd va da o serie de spec­ comandă ca laptele să se dea ime­ portant este ca animalele să fie ţi­ tente în fiecare gospodărie de stat
gi gări, E p u re D u m itru şi P ană A n g lie i. D eşi a m în d o i sîn t sîrmă, nu se mai puteau deplasa. X sau gospodărie colectivă, va duce
0 tacole. diat după muls, sau după ce a fost nute în permanenţă pc un strat de la prevenirea pierderilor de anima-ţ
L tineri în meserie, l-au ajutat pe T rifan să-şi pună în le şi păsări şi la obţinerea unor spo­
C practică ceea ce concepuse. Un dispozitiv destul de sim - La Zdrapţi, în cadrul activităţii ce încălzit Ia temperatura de 30 grade. paie uscat şi curat. ruri m«rl de creştere în greutatţ, ^
< piu în care se fixează ambreiajul, s-a născut din preo-
2 cupările celor trei strungari. La prima vedere acest dis- se desfăşoară la punctul de agitaţie Pentru a preîntîinpina slăbirea viţei­ In vederea menţinerii căldurii, este
Z Pozitiv, aşa cum am spus. parc destul de simplu, dar
$ aportul lui este mure. Astăzi se face în numai 12 tni- brigada artistică, corul şi formaţia de lor din cauza frigului, este indicat absolut necesar ca adăposturile să
C nute strunjirea ambreiajului. Dacă ţinem cont că în
$ acest atelier se strunjesc sute de ambreiaje, economia de Trebuiau luate măsuri pentru a curăţa imediat linia, L dansuri au prezentat un interesant să li se dea o cantitate de lapte spo­ iie populate cu numărul de animale,
O timp este destul de însemnată. deoarece colacii nu se mai descărcau şi laminarea g
urma să fie întreruptă pentru cine ştie cit timp. 0 program artistic. O vie activitate se rită cu circa 15—20 la sută faţă de potrivit capacităţii lor.
O Strungarul comunist Trifan are numeroase inovaţii în- Maistrul electrician Bujor Toma se afla şi el în ajus- $
$ regístrate. Numai în anul în curs. în afară de acest dis- taj. Aflînd cum stau lucrurile, fără a mai sta pe gin- o desfăşoară şi la punctul de agitaţie cea prevăzută în norme precum şi In ce priveşte folosirea sistemului
0 pozitiv de strunjire, a mai făcut un aparat cu mică pre- duri, mobiliză în cîteva minute pe toii electricienii. ^
^ siune pentru topirea plumbului şi s/noalei, necesar la re- din Crişcior amenajat iii clădirea că­ un supliment de concentrate. Este de ventilaţie, este bine ca acesta să
O condiţionarea bateriilor (acumulatorilor). De asemenea,
^ din resurse locale, a construit o maşină pentru rindelat, minului cultural. bine ca, în zilele geroase, concen­ fio pus în funcţiune numai atunci
O care aduce însemnate economii.
$ I. CRIŞAN Gîrbova tratele să se dea sub formă de terci cînd aerul este prea viciat.
O corespondent cald. De asemenea, se recomandă ca
Decupla apoi linia şi cu toţii s-au pus pe treabă. După ® Adăposturile seinideschise, per.lru
^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOv’O
circa 5 minute de muncă încordată, linia a fost cură- o din iurajeie existente, să se rezerve întreţinerea tineretului taurin in sta-
Desfăşurarea adunărilor pentru pro­ pentru hrana viţeilor fin de bună
tata. S-a cuplat din nou. ...Cîteva clipe mai tîrziu, la j bulaţie liberă şt unele saivane, tre­

punerea candidaţilor F.D.P. în cele 30 calitate şi floare de fin, pentru asi­ buie închise complet cu baloţi de

televorbitorul postului principal de comandă B se ţ de circumscripţii electorale de pe ra­ gurarea vitaminelor necesare. paie, paravane de stuf, snopi de co­

aprinse un bec, semn că cineva avea ceva de anunţat, x za comunei Gîrbova, raionul Sebeş au Este important să se ia toate mă­ ceni etc.

Era manevrantul Dumitru Niculescu, din postul nr. 5, g luat sfîrşit. La adunări au luat parte surile ce se impun, pentru hrănirea O importanţă deosebită o are exe­

— Linia a fost curăţată, macaralele' funcţionează y un număr de 1.134 de cetăţeni. raţională a vacilor gestante, folosind cutarea lucrărilor de deszăpezire a

acum normal. Spor la treabă tovarăşi I — se auzi vo- 0 Tot la Gîrbova a fost terminată o- în acest scop amestecuri cît mai va­ drumurilor de acces şi asigurarea re­

peraţiunea de înscriere în listele e- riate din furajele existente în fiecare zervelor de furaje pe timp de cel

cea lui în microfon. qA Iectorale, care au fost afişate. Au fost gospodărie, ca şi adăugarea în raţia puţin o săptămînă.

Pe feţele luminătorilor se putea citi o mare bucurie. X înscrişi un număr de 2.325 cetăţeni, vacilor a unei cantităţi de 30—100 Pentru prevenirea pierderilor de

Staţionarea a fost evitată. Acum totul mergea ca şi L din care 1.262 femei. g, calciu furajer şi sare de bucătărie. purcei mici se recomandă ca aceştia

mai înainte, şi aceastadatorită vigilenţei şi conştiin- x In sprijinul campaniei electorale au Ţinînd seama de timpul friguros, să fie ţinuţi în boxele dinspre pe­

ciozităţii înaltea oamenilor din schimb. v löst organizate puncte de agitaţie la se recomandă să se acorde o mare retele mai adăpostit de vînturi, iar

GHEORGHE TAMAŞ 0 Gîrbova, Reciu şi Cărpiniş, unde ce­ atenţie hrănlrii şi îngrijirii scroafe­ peste noapte, şi chiar în timpul zilei,

corespondent X tăţenilor le stau la dispoziţie dife­ lor Sn lactaţie şi a purceilor sugari, să fie puşi în lăzi sau coşuri cu paie.

rite materiale, în legătură cu alege­ pentru a preveni orice pierderi. Iu De asemenea, se recomandă ca in

rile, reviste şi ziare. acest scop, este necesar sfi fole» adăposturile faven, să ame­