Page 93 - 1963-01

P AGr. ? BRUMlil S8CIÂÜSMÜLÜ) Nr. 2518

IN R A I O N U L
SEBEŞ

Intre problemele teoretice şi activitatea Una pe hîrfie procedează
astfel.,.
practică — o strînsă legătură şi alfa în reaîifaîe

Dacă întrebi pe tov. Elisabeta despre tema conferinţei ţinută
Fărcaş, directoarea căminului la căminul cultural Apoldul de
ea pe bază ştiinţifică a terito- trezit cursanţilor dorinţa de a cultural din comuna Apoldul de Sus, tov. Nieolae Dura, a ră­
•. in cadrul gospodăriei colecti­ riului gospo.dă^riei colectivuen“. cunoka, şFte „cîi+-t vm>ioaii Vbn’innôe mmoeltnordiPeilpe Sus despre felul în care se des­ mas mirat. La căminul cul­
va d-i.ii Pianul de Jos funcţio­ ce trebuie să le folosească pen­ făşoară aici ciclul de conferin­ tura! din comun;-
nează, două cercuri de invăţă- Expunerile făcute In cadrul tru a obţine recolte tot mai bo­ ţe agrozootehnice îţi va prezen­ — Nu cunosc să-mi fi spus Apoldul dc 8 ub,
mint agricol de masă ; un cerc şedinţelor cercului legumicol au gate. ta fără doar şi poate un plan cineva, despre o asemenea con­ planul de desfăşu­
leruiruecl şi unul pentru cul­ avut şi au ca temă, in special, cu acestea şi registrul de evi­ ferinţă. Ca atare nici nu am ţi­ rare a ciclului de
tura plantelor dc cîmp în care cultura forţată in răsadniţe. Demn de subliniat este şi fap­ denţa lor. Aşa cum prevede pla­ nut-o. conferinţe nu se
sint cuprinşi şi studiază U4 Toate aceste lecţii se fac „pe tul că, pentru a controla felul nul întocmit de consiliul cămi­ respectă, în schimb
co'ectivişti. viu“. Din cele expuse de tov. în care studiază cursanţii, lecto­ nului cultural şi aprobat de co­ Elimpede. Situaţia de la căminul în registrul dc e-
ing. Ion Lascu, am aflat că „ele­ rul cercului pretinde tuturora ca mitetul. executiv al sfatului cultural a fost întocmită în mod videnţă sînt trecu­
La cercul legumicol este lec­ vii“ lui vor lucra împreună cu după fiecare lecţie să-şi conspec­ popular comunal In perioada de fictiv. Pe semne, tovarăşa Eli­ te date formale,
tor inginerul agronom Ion Las- alţi colectivişti întreaga supra­ teze în caiete răspunsuri la în­ iarnă, aici trebuie să se ţină un sabeta Fărcaş în felul acesta ireale.
cu care lucrează aici de mai faţă de răsadniţe. De altfel, pre­ trebările stabilite la sfîrşitul şe­ ciclu de mai multe conferinţe. Înţelege să se achite de sarcini,
bine de doi ani. Pentru a atrage gătirea răsadniţelor a şi înce­ dinţei de cerc, întrebări care se Pină acum după evidenţa exis­ iar tov. de la sfatul popular sînt D IR E C T O A R E A C Ă M I N U L U I : C u m ? ! N u s-au l inut
colectiviştii să participe cu re­ put. Cu acest prilej, cursanţilor referă la principalele probleme tentă reiese că s-au ţinut toiate de acord ou metodele ei. c o n fe r in ţe ? ! P ăi n u vezi că scrie ai ci n eg ru p e a lh ?
gularitate la lecţii şi a le sti­ li s-a explicat felul cum se face dezbătute cu prilejul predării. Tn cele 8 conferinţe planificate.
mula dragostea pentru studiu, preîncălzi,rea gunoiului in plat­ felul acesta cursanţii se simt o- Aşa stind lucrurile, ne între­ — Bine, dar eu am fo st la cămin, f i nu s-a tin u t nici
inginerul Ion Lascu, împreună forme, cum se aşează el în pa­ bligaţi să studieze acasă, atît Printre cei planificaţi să ţină băm cui îi foloseşte o astfel de
cu preşedintele gospodăriei au turile răsadniţelor, cum se face manualul cit şi notiţele ce şi conferinţe la căminul cultural activitate ? ! Ce pot învăţa co­ o conferinţă...
discutat cu colectiviştii înainte amestecul de pă.mint etc. Şi, ceea le-au luat şi să-şi aprofundeze din comuna Apoldul de Sus se lectiviştii din lipsa de seriozita.
de a deschide învăţământul des­ ce merită subliniat, este faptul materialul predat. numără şi tov. medic veterinar te şi răspundere a tov. Elisa­ Ing. Gh. Dobri-
pre importanţa ramurii legu­ că, finind seama de indicaţiile Nieolae Dura. El trebuia să ţină beta Fărcaş ? nescu obişnuieşte să
micole pentru gospodăria lor. lectorului, cursanţii aplică cu Legarea strînsă dintre cunoş­ copieze de la soţia
stricteţe in practică cunoştin­ tinţele teoretice predate şi acti­ conferinţa cu tema: „Creşterea Şi încă un lucru. Afirmaţia sa, care predă la
In urma discuţiilor purtate, vitatea gospodăriei a sporit inte­ oilor cu lină fină şi semifină“. tov. preşedinte ai Comitetului G.A.C. din Boz,
colectiviştii au înţeles cit cie ţele căpătate. resul colectiviştilor din Pianul Din aceeaşi evidenţă reiese că executiv al sfatului popular co­ conspectele pentru
necesar este să-şi îmbogăţească de Jos pentru lecţiile predate, la această conferinţă ţinută în munal, cum că „t'ov. E. Fărcaş lecţiile ce le predă
cunoştinţele profesionale. De a- O bună activitate desfăşoară pentru ridicarea continuă a ni­ 15 decembrie anul trecut au el la cursul a-
ceea, ei participă cu regulari1a- si cercul pentru cultura plante­ velului lor de cunoştinţe profe­ participat nu mai puţin de 160 a reuşit să ne mintă“, cum tre­ grozootchnic din
1e la lecţii, iau notiţe, pun în­ lor de cîmp. Cei 62 de cursanţi colectivişti. Lucrurile par tireşti, buie luată în cazul de faţă ? ! G.A.C. Doştat.
trebări, discută pe larg cu lec­ participă cu regularitate la lec­ sionale. dacă ţinem seama că o aseme­ Nu e aceasta oare o dovadă e-
ţii dovedind interes pentru însu­ nea conferinţă interesează pe locventă a lipsei de control şl —• Vai dragă, nu înţeleg de ce nu Le grăbeşti ?! Mai
torul cercului diferite probleme şirea materialului predat. Lecto­ V. PÎŢAN mulţi membri ai gospodăriei co­ preocupare din partea Comite­ sînt doar cîteva minute şi începe lecţia, iar eu nu am
privind cultivarea şi îngrijirea rul cercului (tov. ing. ioan Las­ lective. Dar eînd a fost Întrebat tului executiv al sfatului popu­ conspectul gata.
legumelor. Pentru a-i ajuta pe ou) manifestă şi aici multă preo­
colectivişti să-şi Însuşească te­ cupare pentru documentaţiile lar faţă de bunul mers al acti­ Lecţii!« predate
meinic cunoştinţele predate, iec_ vităţii căminului cultural ? de ing. P. Matei Ia
cercul dc cultura
torul dă o mare atenţie pregă­ practice. De pildă, la lecţia „Ti­ Me w cupăm cu g r ijă «le b u n a plantelor de cîmp
tirii fiecărei lecţii in parte. purile de soi“, cursanţilor le-au din eadrul G.A.C
rost prezentate mostre şi profi desfăşurare a învăţăm î ntului Pianul de Sus du­
„Din vreme îmi fac planul lec­ Ie de sol din gospodăria colec­ rează uneori nu­
ţiei — ne-a spus ci — consultînd tivă, explicindu-li-se care este E xperienţa dobîm lită ne-a do mai interesante şi cu un conţinut sităţii introducerii porumbului mai 1.0-15 minute
tema din manual pe care apoi structura lor. Tot cu acest pri­ vedit că obţinerea unei produc­ bogat, am indicat lectorilor să dublu hibrid tn cultură, pe în­
o adapteş la condiţiile specifice lej s a arătat cursanţilor ce fer­ ţii sporite In sectorul vegetal şi folosească în expunerile lor cît treaga suprafaţă planificată, ţi- Şi acum "după «ţ ţr-sus «apus tem a lecţiei... tragem
ale gospodăriei noastre. Partea tilitate are fiecare sol şi de ce zootehnic depinde în m are m ăsu­ mai multe exemple practice din nînd seama că acesta a dat pro­ concluziile (ti),
cea mai importantă a lecţiei o îngrăşăminte au nevoie pentru ră de introducerea şi aplicarea gospodăria noastră. Tinind sea­ ducţii mai ridicate cu 500-600
constituie insă activitatea prac­ fertilizarea lor. in practică a celor mai în a in ta ­ ma de acest lucru, tov. medic ve­ kg. la ha. decît soiurile locale. Şi
tică, Din experienţa anilor tre­ te m etode agrozootehnice. De a terinar Nieolae Dura. lectorul asemenea exemple s-ar putea da
cuţi mi-am dat mai bine sea­ La lecţia privind organizarea ceea, noi acordăm o m are aten ­ cercului zootehnic, a îmbinat în încă multe.
ma că o lecţie teoretică, urma­ teritoriului, lectorul a folosit ţie ridicării nivelului de cunoş­ mod armonios conţinutul fiecă­
tă de o demonstraţie practică schiţa proiect şi harta de aşeza­ tinţe profesionale ale colectiviş­ rei lecţii cu aspecte concrete din Trebuie să arătăm Insă că de­
asigură cunoaşterea, ajută re a diferitelor tipuri de sol pe activitatea ce se desfăşoară la şi, în general, fnvăţămintul se
cursanţii să asimileze mai bine teritoriul gospodăriei, in felul a- tilor. In acest scop în gospodă fermele de animale. Astfel, la desfăşoară corespunzător, consi­
cunoştinţele predate la şedinţe­ cesta cursanţii au reuşit să cu­ ria noastră au fost organizate şi predarea lecţiei despre însemnă­ liul de conducere al gospodăriei,
le de cerc. Fiecare lecţie pre­ noască în mod practic şi obiecti­ funcţionează două cercuri de în- tatea folosirii silozului în hra­ la indicaţia organizaţiei de
dată este însoţită de material vele stabilite in planul de per­ văţăm înt agricol ; unul pentru na animalelor, lectorul a arătat partid, a analizat Ia începutul
demonstrativ ca : planşe, dia- spectivă al gospodăriei privind cultura p lantelor de cîmp şi li­ că obţinerea unei producţii de acestei luni felul cum se desfă­
filme, mulaje, probe luate din sporirea producţiei agricole ve­ nul zootehnic în care sînt cu­ lapte constante şi ridicate In a şoară învăţămînful agrozooteh­
lan etc. Bunăoară, după ce am getale. prinşi 99 de colectivişti. cest an se datoreşte în mare nic în gospodărie. S-a constatat
predat lecţia despre organizarea Faptul că lecţiile sint predate măsură faptului că silozul este de
producţiei în gospodăria colec­ la nivelul de înţelegere al tutu­ Pentru cursanţii de Ia cercul o calitate mai bună decît In alţi atunci că punctualitatea unor
tivă, In faţa cursanţilor au fost ror cursanţilor şi că ele sint în­ zootehnic am stabilit ca lecţiile ani. cursanţi la lecţii lasă de dorit,
expuse planşe care ilustrau soţite de un bogat material in­ să se ţină chiar la ferma de ani­ cei ce veneau mai devreme fiind
practic ce Înseamnă organiza- tuitiv si demonstraţii practice a male a gospodăriei, într-o sală nevoiţi să-i aştepte pe întîrziaţi

special pregătită. De asemenea, ci le a vorbii în­ mult timp. De asemenea, sălile
grijitorilor de animale care par­ în care se ţineau şedinţele de cerc
„L egătura dintre teorie şi ticipă la cerc despre metodele nu erau întotdeauna îndeajuns
practică — spun ei — se face ce trebuie aplicate în vederea fo­ de încălzite. După analiza făcută
mult mai uşor aşa“. losirii cu chibzuinţă şi cu maxi­ s au luat măsuri imediate pen­
mum de randament a furajelor
in scopul m obilizării cu rsa n ţi­ tru înlăturarea acestor neajun­
lor la lecţii, conducerea gospodă­ existente. Cu acest prilej a ară­
tat că prin folosirea furajelor suri.
riei îndrum ată de către organi­

zaţia de partid a numit pe unii grosiere tocate şi saramurate, ROTH S1A110N
dintre cursanţi (brigadieri şi şefi ele sint digerate mai uşor de preşedinte al G.A.C. din Miercurea
de echipe) să se ocupe de asi­
gurarea participării celor înscrişi către animale. De ee o frecventă atît de slabă
Ia şedinţele de cerc, consultînd
totodată părerea colectiviştilor In felul acesta procedează şi
în legătură cu stabilirea p ro g ra ­ lectorul cercului agrozootehnic,
tov. Boris Ţugui. Vorbind colec­

mului de desfăşurare a lecţiilor. tiviştilor despre căile de spori­

De asemenea, pentru ca lecţii­ re a producţiei de cereale, el a la cursuri?
le să fie cit mai atractive, cit insistat îndeosebi asupra nece­

L ip să Le Pianul de Sus au fost organi­ cursanţii pentru că nu se respectă dul în care ss desfăşoară favăţămin-
zate în acest an două cursuri cu co­ o anumită oră pentru zilele de curs. ful agrozootehnic, totuşi măsurile a-
de răspundere lectiviştii, unul pentru cultura plan­ Orele sînt modificate de la o zi la al­ doptate inttrzie să fie traduse în via­
telor de cimp Ia care au fost înscrişi ia. Dar nu mai puţin adevărat este ţă. Dovadă este faptul că frecvenţa
E xistă u n ii lectori, al ce rc u ri­ la to a t e ş e d in ţ e le Se c e r c o r ­ 61 de colectivişti şi unul pentru sec­ şl faptul că nici comitetul executiv Ia următoarele trei lecţii la cursul cul­
lor de in v ă ţâ m ln t agricol care gan izate pin ă acu m . N u-i deci torul zootehnic cu 51 cursanţi. Pină nu a manifestat suficientă preocupa­ tura plantelor nu s-a îmbunătăţit de­
consideră evid en ţa p â rtiei parii în prezent la cercul pentru cultura re pentru o mobilizare mal bună a loc.
cu rsa n ţilo r la şe d in ţe le de cerc plantelor de timp condus de ing. colectiviştilor. Chiar unii membri ai
doar ca pe un sim plu „am ă­ de m irare că Ioan T ă riţă III Petru Matei au fost predate 14 lecţii. comitetului executiv cum este Iov. De importanţa învăţămîntului agro­
n u n t“. Un astfel de ex em p lu ni-i Aure! Anghelescu, înscris la acest zootehnic sînt convinşi toţi tovarăşii
oferă ing. Gh, D obrinescu, le c ­ fig u rea ză a b sen t la 6 le cţii deşi Consultînd caietul de prezenţă al curs, a participat numai la 60 la su­ din consiliul de conducere al G.A.C.,
to r a l c u r s u lu i o rg a n iza t la acestui cerc se constată că participarea tă din lecţiile predate. O slabă preo­ din comitetul executiv şi din comi­
G 7Â .C . d i n D o ş t a t . nu lip sise d ec it o dată, sau că cupare pentru asigurarea frecvenţei la tetul comunal de partid. Trebuie nu­
cursanţilor la lecţii nu este deloc mul­ curs manifestă şi consiliul de condu­ mai să existe mai multă preocupare
D in ă d o v a d ă d e fo rm a lism , ca a lţi cu rsan ţi care au absen tat cere al G.A.C. El nu a căutat să mo­ pentru buna organizare şi desfăşura­
şi In alte a c tiv ită ţi, t i m p de a- ţumitoare. Din totalul de 61 de bilizeze cursanţii prin şefii de echi­ re a cursurilor.
p roapc două luni, acesta n a fă ­ de m at m u lte ori dar care, apar pe. Ba mai mult, unii şefi de echipă
cu t m ăcar o dată apel pen tru cursanţi vin în medie 30-35. De ce a- cum silii Ioan Cosor. Simion Panta.
a vedea care din cu rsan ţi sin t in ca ietu l de e v id e n ţă al le c to ­ ceastă situaţie ? In primul rind pen­ Avram Margitan au doar una sau
două prezente la curs. Desigur că o
a b s e n ţ i ş i p r e z e n ţ i . „I n v e n t i v “ ru lu i p r e z e n ţi la to a te le cţiile . tru că la recrutarea cursanţilor nu astfel de situaţie nu poale servi de
in să din fire, p en tru a nu fi exemplu.
6®Gţ-ka la ceraţii zootehnic cursanţilor In legătură cu Şi astfel de exem ple care do­ s-au respectat instrucţiunile. AstSel,
tra s la ră sp u n d e re de c ă tre o r­ au tosl încadraţi mulţi colectivişti in Socotim potrivit să arătăm că nici
*-a terminat. Dornici să cu- obiectivele zootehnice ce se ganele care au co n tro la t a c tiv i­ vedesc nepăsare, lipsă de in te­ clin partea organizaţiei de partid din La căminul cultura! trebuie să se
ta te a cercu lu i de aici. in gin eru l etate de 50-60 de ani. Dar cu toate cadrul gospodăriei n-a existat sufi­ organizeze un cidu de conferinţe
ISooscă şl alte probleme le­ vor ridica în anul acesta în G h. D obrinescu a g ă sit o m e ­ res se p o t da în că m u lte din cient inleres pentru buna desfăşu­ pentru colectiviştii care nu sînt în­
todă „originală“. In caietu l pe acestea, atit din partea consiliului de rare a învăţămîntului agricol de cadraţi Ia (nvăţămintul agrozootehnic.
gato de dezvoltarea creşterii cadrul gospodăriei şi modul care-l avea p re g ă tit şi-a notat, a ctivita tea in gin eru lu i D obri­ masă. Membrii biroului au cunoscut In acest scop s-a Întocmit un plan de
la voia in tim p lă rii. in n u m ai conducere al G.A.C. cit şi a sfatului că în general frecventa este slabă, conferinţe. Urmărind felul în care s-a
»ritmatelor, în repetate rin- cum ele vor fi amplasate, pen­ citeva clipe (faptul s-a p etrec u t nescu. E ste de a ju n s să a m in ­ popular comunal există o slabă preo­ că de acest lucru consiliul dc condu­ Îndeplinit acest plan se constată că
recen t), p rezen ţele şi absen ţele cere a! gospodăriei nu se ocupă cu la întocmirea lu! a existat mult for­
dttrî cursanţii reţin pe lector tru ca suprafeţele de teren tim că se p rezin tă in faţa cupare pentru asigurarea unei frec­ răspundere. Au cunoscut de ase­ malism. Directorul căminului cultu­
menea că multe expuneri sint fă­ ral, tov. Nieolae Cazan, l-o întocmit
după predarea lecţiei pentru pe care le vor ocupa să fie cu rsan ţilor n epregătit, că îşi co­ venţe urai bune. Aşa curo spunea tov. cute în fugă, că ele nu durează tără a consulta consiliul de conduce­
uneori decît cîteva minute şi că nu
a le da explicaţiile necesare cit mai mici. Tot in legătură piază con spectele d u pă cele ale Simion Drăgan, preşedintele comite­ se folosesc în mal niare măsură ma­
tului executiv al sfalului popular co­
tn legătură cu lucrurile ce-i cu ridicarea construcţiilor so ţiei sale, care con du ce cercul teriale intuitive cum ar fi planşele,
munal, uneori e greu sa mobilizezi
Interesează. zootehnice, inginera dă expli­ d in G .A .C . Boz. ca să n e p u te m mulajele, diafilmcle etc. Cu toate «-

In clişeu se poate vedea un caţii cursanţilor cu privire da seam a cu cită lipsă de ră s­ ceslea fu nici una din adunările ge­

aspect, din timpul unei ase­ la folosirea resurselor locale pu n dere işi p riv eşte in gin eru l nerale nu s-au analizat aceste pro­

menea discuţii. Lectorul cer­ în vederea reducerii cheltuie­ Gh. D obrinescu sarcinile. bleme deşi o asemenea analiză, ur­ re al G.A.C. De asemenea nici Comi­

cului zootehnic, Inginera Vir­ lilor stabilite pentru fiecare Aşa s t i n d lu c r u r ile , c o n s i d e ­ mată do măsuri concrete, ar fl fost tetul executiv al sfatului popular tiu
deosebit de necesară.
gula Dăseălescu dă explicaţii adăpost în parte. r ă m că. a r t r e b u i lu a te m ă s u r il e a verificat şl aprobat planul de con­
Cu mult mai rău stau lucrurile ia
c u v e n ite .
cercul agrozootehnic. Aici s-an ţinut
ferinţe. Din această cauză, unele con­
doar trei lecţii. Şi Ia aceste lecţii pre­
ferinţe planificate nu s-au ţinut, altele
zenţa a fost In medie de 18 la sută.
M S IS T IN m !L \ m IL E C T II IE au fost amînate Iar uneori în locul
Motivul potrivit căruia lectorul s-n
La sediu l gospodăriei colective adică să fie în su şită de către conferenţiarului stabilit a fost numit
din R ăh ău s-a u a d u n a t aproape cu rsan ţi. M ai ţin e cont de a- îmbolnăvit nu poale fi o scuză pentru
to ţi cei 60 de co lec tiv işti, cu rsa n ţi sem en ea de v irsta celor care A n tin ia şi a lţii au dem o n stra t folosească in practica m un­ legere m ai bună a pro b lem e­ tn ultimul moment altul. Aşa, spre
la cercu l „C u ltu ra p la n te lo r de a sistă la cu rsu ri, de n ivelu l lor cii lor. lo r, iu cla rific a re a lo r. C u n o s­ consiliul de conducere al G.A.C. $! sfa­
cim p “. de p reg ă tire etc. de ce este n ecesară ro ta ţia cu l­ cu tă a cest lucru, lecto ru l cer­ exemplu, tov. Ing. Petru Matei a fost
cului a prezen tat, co le c tiv işti­ tul popular. Aceasta deoarece in co­
In sala u n de au loc cu rsu ri­ P en tru a lega cu n o ştin ţele tu rilor. D upă expu n erea lecţiei, ca lor şi un d ia film : „F orm area planificat cu două conferinţe în tuna
le (nu d estu l de în că p ă to a re noi d e cele p r e d a te In le cţia ăe obicei, lectoru l a ceru t c o ­ solu lu i şi stru ctu ra lu t“. E ste mună stnt şi alte cadre care puteau
p en tru n um ărul cu rsan ţilor), an terioară, lectoru l a făcu t D upă verificarea cu n oştin ţe­ l e c t i v i ş t i l o r , d a c ă a:u u n e le a d evă ra t că dacă diafilm ul. ar decembrie 1962. Dar de acest lucru
inginerul, a gron om al g o sp o d ă ­ m ai in tii o verificare a cu n oş­ n eclarităţi, să pună în trebări, fi. f o s t m a i l e g a t ă e le c ţi e , e f i ­ suplinii pe lector.
riei, care este şi lectoru l cer­ tin ţe lo r p e care le-au re ţin u t lor, le c to r u l a tr e c u t la p r e ­ în to td ea u n a el ăă cu m u ltă ca citatea lu i tn fixarea cu n oş­ el n-a ştiut. Tu schimb, aşa după cum
cului, a p re g ă tit din tim p to ­ cu rsa n ţii. C o lectiviştii care au plăcere ex p lica ţii su p lim e n ta ­ tin ţelor pred a te era m ai m are. Mai mult Interes fată de desfăşu­
tu l : tabla cu rată, cretă. un lu at cu vin tu l au d a t răspu n ­ darea lecţiei noi (cea de a re celor care le so licită , p e n ­ afirma directorul căminului cultural,
ăiafilm şi un aparat de pro iec­ suri bune, cu exem ple concre­ tru ca to a te pro b lem ele să fie D a r le c to r u l a ş ti u t să-J. f o l o ­ rarea tnvăţămtntului agrozootehnic
ţie. C onducerea g o sp o d ă riei s-a te din g o sp o d ă ria lor co lec ti­ 20-a) : „L ucrările solu lu i. P re­ în ţelese. sească in aşa fel in cit să con ­
îngrijit, să fie cală, cu ra t şi vă. ceea ce a con firm at te­ s titu ie nu numai, u n p r ile j ăe trebuie să manifeste ţi comitetul eo-
plăcu t. m einicia cu n o ştin ţelo r în su şite. gătirea solului p en tru cu ltu ri­ reîm prospătare a cu n oştin ţe­ conferinţele au fost expuse de cadre
B ena Ioachim , de p ild ă , a vo r­ lor m ai vech i ci şi de apro fu n ­ munal de partid. Deşi tn şedinţa sa
...E ora de în c e p e re a le c ţie i. b it d esp re asolam en t, de ce le ăe to a m n ă şi p rim ă va ră “. darea celor n oi p re d a te. didactice din comună.
treb u ie să se ţin ă co n t la o r­ din 16 Ianuarie acesta a anallxat mo­
Cîfeva cui/infe gan izarea lui, felu l cu m a fo st In expu n ere, lectoru l a fo ­ Interesul, cu care c o le c tiv iş­ Deşi comitetul executiv aî sfatu­
el a p lic a t în gospodăria din tii l-au u rm ărit, d a to rită şi ex­
despre predare Ilăhău. Secaş G a vrilă a vo rb ii lo sit de la în cep u t tabla, pe p lic a ţiilo r vii. şi a tr ă g ă to a r e p e lui popular comunal cunoştea mie!«
d esp re a so la m en tu l fu ra jer ier care le-a dat in gin eru l agro­
L ectorul cercu lu i şl-a clştigM Cărp in işan G heorghe despre care a tre c u t titlu l lecţiei, şi D ar cu aceasta lecţia nu nom , co n firm ă sig u ra n ţa că aspecte ale modului in care se d.eţ»-r
în că d in anii. tr e c u ţi o bu nă ro ta ţia cu ltu rilo r. Irlvnie G h cor- s-a term in a t. La sfîrşitu l fie­ le c ţia a fost. p e d e p lin în su ş ită .
e x p e rie n ţă de p ed a g o g . El ştie ghe, V ulcu V asile, R oăean id eile p rin cip a le d in ea. A poi. cărei. le c ţii, in g in e r u l a g ro n o m
de ce trebuie să se ţin ă seam ă face recapitu larea celor p re d a ­ ...V ineri, co le c tiv iştii vo r p a r­
ca o lecţie să şi a tin g ă scopu l, pe p a rcu rşi a făcu t diferite te. C u a c e st p rile j co lec tiv iştii tic ip a la o n o u ă le cţie. şoară ciclul de conferinţe tiu a lio

schem e d em o n stra tive, grafice, Işi. f ix e a z ă î n m i n t e n o ile c u ­ I. CIOBOTA nici o măsură. A lăsat totul pe se»
n oştin ţe predate.
care a u su sţin u t cele expuse. ma directorului căminului cultural.

Ceea ce trebu ie rem arcat Invăţămintul agrozootehnic şi cidu!

este fa p tu l că în p red a re le c ­

toru l nu s-a fe rit de folosirea de conferinţe sînt acţiuni deosebit de

term en ilo r ştiin ţific i dar nici DiafilnrmS, pa rie importante. Ele contribuie Ia ridic,
componentă a lecfiei
n-a tre c u t cu ved erea ex p lica ­ rea nivelului de cunoştinţe agrozoo­

rea lor, pe în ţe le su l c u rsa n ţi­ tehnice al colectiviştilor, ii vor aju­

lor. P ro ced ln d in felu l a cesta , ta *ă obţină producţii sporite. De a-

c o l e c t i v i ş t i i îşi. în s u ş e s c n o ţiu n i M aterialul did a ctic face p a r­
te co m p o n en tă din lecţie. El
şi term en i noi din ştiin ţa agri­ a j u t ă în to td e a u n a la o Inţe- c«ea trebuie ®S 1 se acorde atenţia

colă şl în v a ţă şi felu l cu m să-t cuvenită

4. - *. •-V V t t - iS- XV T i, V, PURI«