Page 94 - 1963-01

PAG. 3
P FO B M Â flI 0 1 PARTID
V tx le a n
r m eaun rae oamuinM. cores-
glântten'tail nostru tov. Aurel Ho-
a«^ aiţlele trecute în cadrul aidu-
ăteil generale a organizaţiei de
’Lfis& rar. 5 de la E. M. Vulcan
analizat felul cum se desfă-
l^arft lnvăţărnlntul de partid.
Adunarea generală, a organiza­
ţiei de bază a ascultat In aceas­
tă, pxMnţâ un raport prezentat
de către Klexandru Seprodi, res­
ponsabil cu propaganda şl agi­
taţia dtn biroul organizaţiei de nul Alba funcţionează mai mul­ gîndil e i: prea mult timp se pier­ ridic, dar nu am reuşit. 0 plasă Hunedoara, nu ştiu. Of, of... ţi (And 1
fe*Eă-
Dira raportul prezentat, şi fils-
OHţiile purtate a reieşit că in
Mest an a crescut preocuparea
Untow•or membrilor şl candida-
Por de partid pentru ridicarea
Mvelulul lor politic şi Ideologic.
M marea lor majoritate el par-
tlolpă în mod. activ la discuţiile
purtate în seminarli, se stră­
duiesc să aplice în viaţă cele
MVăţate.
In toate cercurile şl cursurile
tavăţămlntului de partid, lec­
ţiile sînt la zi conform progra-
ircalul întocmit. Adunarea gene-
jţsHS. a organizaţiei de bază a
lss&t însă atitudine critică faţă
'<$9 rinll tovarăşi cum sînt Oarol
Unite, Ioan Dincă, Wilhelm Ara-
ţ^r, Nlcolae Maradiutra, Nlcolae
BrStfcllă, Nlcolae Stroie şi alţii
Rare nu întotdeauna se pregă­
tesc cu răspundere pentru se-
mluarlile care au loc în cadrul
Sniv&ţăsnîntulul de partid. Mulţi
«Kntr® participanţii la discuţii
jiu cerut biroului organizaţiei de
bază ea pe viitor să la măsuri
agitaţie } Documentarul de lung metraj „Bucu­ prezentate în filmele „Călătorind pe vitatea desfăşurată pe tărîm obştesc.
Xa p m e m
tţr. l d in s a t u l B e r th e lo t , $
ra io n a l H aţeg, se desfăşoa- ^
rd eitoic o vie a ctivita te, ţ
.t
In f o t o : D irectorul, ca- *
r n iw M cu ltu ral, profesa- ţ
vifj io a n D am tan, c ite şte
unitjţ- g r u p d e c o l e c t i v i ş t i ş
d in L egea n r. 9, cu p r iv ir e i
lo. a le g e r e a d e d e p u t a ţ i in ^
rfa tvrll* popu lare. f activitate. Formele în care se tran­
t Vor cădea ninsori tempora­
Q g r w p o n d e n ţă i din B u c u r e ş ti
Prezenfe luine do ren
Ia cea d e a IIl-a B ienală
După doi ani de confruntări artis­
tice pe plan local, mişcarea de ama­
tori in creaţia plastică dă, la Bucu­
reşti, un strălucit examen. Juriile
formate din pictori şi sculptori cu
renume au avut de triat peste 10.000
de lucrări.
Vrâdnlce de a figura tn expoziţia
din Bucureşti şi deci de a candida
si la premii s-au dovedit a fi doar
354 de lucrări (pictură, sculptură, gra­
fică şt artă aplicată) sosite din În­
treaga tară. Aceste lucrări, variate
ea tematică, diverse ca stiluri şi de
o mare bogăţie de idei, confirmă
mişcarea ascendentă a ariei plastice
a amatorilor din tara noastră, matu­
rizarea ei.
Faza republicană a Bienalei de artă
plastică (ediţia a IlI-a) s-a deschis
recent in sălile Casei de cultură a
sindicatelor din Capitală. Cunoscutul riul Bienalei). Tabloul se prezintă ca alte tablouri semnate de pictori liu- artificială, mijloc de înmulţire a nu­ De asemenea, în fata microfonu­
pictor romin Henr.i Calargi spunea un tipic peisaj industrial, deosebin- nedoreni, care deşi n-au fost pre­ mărului de animale şi îmbogăţire a lui sînt invitaţi solişti vocali, forma­
. cu prilejul deschiderii expoziţiei că du-se de cea de-a doua lucrare cu miate, contribuie la întregirea ima­ producţiei lor“, „Viata nouă a ţără­ ţii de cor, instrumentişti, recitatori
lucrările expuse aduc un aer de pros­
peţime. de autenticitate. Privindu-le
simţi că autorii lor, muncitori, teh­
nicieni, colectivişti elevi sau studenţi,
au fost Împinşi, obligaţi de intensi­
tatea impresiilor trăite, să le exte­
riorizeze, să le dea o viată proprie,
în forma plastice adevărate. Maestrul
Henri Catargi sublinia cu acelaşi pri­
lej că „poate cel mai profund senti­ ficient de viu. Apreciind în genere ..Muncă patriotică“ de croitoreasa enţă, cu cifre şi fapte concludente, Din eadrui emisiunilor nu lipseşte
ment pe care l-a încerca! in expo­ valorile plastice ale tabloului, juriul Petrişor Valeria din Lupeni, „Termo­ în care să se reflecte activitatea de­ nici muzica cerută de ascultători.
ziţia republicană a artiştilor ama­ i-a acordat o binemeritată menţiune. centrala“ de minerul Balaş Ton etc. putaţilor comunali. De exemplu, la ru­ Faptul că staţia de radioficare din
tori a [ost bucuria că ei, creatorii Cercul de artă plastică al clubului Expoziţia de la Bucureşti consti­ brica „Tribuna deputatului“ a fosl Certej prezintă emisiuni frumoase se
tuturor bunurilor materiale, sint as­
tăzi şi creatori de frumos, au posibi­
litatea să-şi cultive talentul, să-şi
valorifice gustul pentru frumos, sim­
ţul armoniei, al eulorli".
staggiKgggşg
mai eficace împotriva etrt®&rel
manifestări de delăsare.
Pe baza discuţiilor purtate şi
a propunerilor făcute, adunarea
generală a organizaţiei de bază
rar. 5 de la E. M. Vulcan a ela­
borat un plan de măsuri menit
să ducă la continua îmbună­
tăţire a desfăşurării învăţămîn-
buliuii de partid.
Ş ar« i
In cadrul comunei Şar.d, raio­
te forme de învăţămînt de
partid. Printre cercurile ?1
cursurile de învăţămînt care au
obţinut pînă în prezent rezul­
tate bune se află şi cursul seral
anul II, al cărui propagandist
este tov. Tălnar Cornel. La a-
cost curs au fost Încadraţi 24
membri de partid. Frecvenţa este
de aproape sută ia sută.
Recent a avut loc seminariza­
rea lecţiei „Dezvoltarea socia­
listă a agriculturii“. In discu­
ţiile purtate de cursanţii Ioan
Milaoi, Ilie Heiuş, Meteş Silviu,
Cornel Dănuţ şi Ioan Dumitrea.
nu, s-a observat că s-au studiat
temeinic problemele oare au
fost puse In discuţie, Iar con­
cluziile unor teze teoretice au
fost legate de activitatea prac­
tică ce o desfăşoară cursanţii
în gospodăria colectivă. A ur­
mat apoi predarea lecţiei „Sta­
ţiunile de maşinii şi tractoare“,
întrebările puse pe marginea te­
mei predate au fost bine lămu­
i*.rite de către propagandistul
cursului.
Nsifura ţârii noasfr® în filmele doeum eniare rom îneşii doşan nu sint numai cele din acti­ popular comunal.
reşti — oraş înflorit'1 aduce imagini
din pitoreştile parcuri ale Capitalei.
Munţii noştri semeţi cu Hora lor bo­
gată sfnt prezentaţi in filmele „Car-
paţii nordici“. „Pe muntele Retezat",
„Prin Carpaţii răsăriteni", „Detunata"
şl „Din Piatra Craiului în Făgăraş“.
Minunata Deltă a Dunării şi locurile
înconjurătoare au prilejuit documen­
tariştilor realizarea filmelor „însem­
nări din Delta Dunării", „Printre pe­
licani*.
Alte colţuri pitoreşti ale ţării sini
Este interesant de remarcat faptul rind cele două lucrări distinse cu
că juriul exigent al ultimei faze a menţiuni: „Printre colectivişti“ de
Bienalei, a primit in expoziţie si a minerul Udrea Partenie şi portretul
premiat numeroase lucrări aparli- în tus „Muncitoare“ de minerul Radu
nînd unor artişti amatori din regiu­ lo. 'i. Prima lucrare, in tempera, cu
nea Hunedoara.
Referindu-ne la pictură, reprezenta-, veridic un aspect din viaţa satului
lă foarte bogat prin compoziţii tema- colectivizat. „Muncitoarea“ lui Radu
Sronloă plastică
iice, portrete şi peisaje, remarcăm alb-negru a fost inspirat folosit de
prezenta în expoziţie a unor artişti pictorul amator, iraducind cu fideli­
amatori hunedoreni, dotaţi şi cu mari tate atmosfera anotimpului
perspective- de dezvoltare. Atrage in Ne-ain oprit in treacăt asupra cî-
mod deosebit atenţia prin oalităţile torva lucrări premiate ale creatorilor
sale coloristice tablou) „Cetatea ote­ de artă plastică amatori din regiunea
lului" al topitorului Hempel Henrich • Hunedoara. Dar Expoziţia deschisă la
(distins cu un valoros premiu de ju­ Bucureşti mai cuprinde numeroase
acelaşi titlu prezentată de Hempel
Henrich la Bucureşti, printr-un re­
marcabil echilibru plastic. Un tablou
care stîrneşte interes este şi compo­
ziţia electricianului Velici Ioan; o
imagine destul de închegată a unui
aspect din lupta comuniştilor din ile­
galitate. Cele trei personaje sini bine
individualizate, dar coloritul nu-i su­
sindicatelor din Lupeni este prezenl
la faza republicană a' bienalei cu un
număr mare de lucrări. Dintre ele
sa cuvine a fl semnalate în primul
('(J m â i x a ţ i ţ . ă m L . o i n ă ?
'Avem noi un colectiv ’de inovatori
isteţi — în frunte «u Pleşa Cor­
nel — la laminorul de 800 mm. mei
la Hunedoara ? Avem. A născocit
el, in urmă cu peste 2 ani, o ma­
şină eu ajutorul căreia uriaşii ci­
lindri de laminor, uraţi, se recon­
diţionează, tncărcîndu-se prin sudu­
ră automată sub flux ? A născocit...
Şi-ncă ee maşină! Da' ce economii!,
Peste 700.000 de lei anual. Ei, şi
credeţi că inovatorii ăştia vestiţi
s-au oprit aici ? Nicidecum. Ce s-au
t de cu tncălshea şi răcirea treptată,
i pe maşină, a cilindrilor. Un cuptor
care să facă operaţiile astea ar
t g?j ameninţător din file şi cu toată t- ^
i mări randamentul maşinii cu eel
i puţin SO la sută.
Zis şi făcut. Pe la sfîrşitul hst
rc. octombrie 1962 cuptorul era deja
t gata. Numai... aprobarea forurilor
t lui a trosnit şi am ajuns din nou trebl despre mine, fiecare saltă din 3
c competente pentru necesarul de gaz
le lipsea. Au făcut deci adresa
c
t „nr. 979" ¦- datată 80.X. 1962 —
t prin care cereau direcţiei tehnice
l din combinat, o aprobare — urgen­
tă — pentru racordarea cuptorului
l la conducta de gaz din secţie, care
lc trecea pe lingă cuptor.
Poarte bine, veţi spune. Cinste
t lor, că-s karnici. Aşa-i. Numai că
f de aici încolo... Dar ce să spun eu.
Lft- Să vă povestească mai bine
C „Nr. 979“.
C „Si unde mă văzui eu nouă-nouţă,
t scurtă şi concisă, zburînd cu toată
[ viteza la direcţia tehnică (Ce, nu
[ dădeam chiar mai mare importau- dosarului< daŢ gl a slat so dg zile, )
ştiam eu cu cită nerăbdare aşteptau
t laminatorii reîntoarcerea mea ?). Aici,
t o ăuduiţă cu mîini gingaşe mă min­
1 gile o clipă cu duioşie şi — pre­
t cis m-a îndrăgit — pe loc m-a a-
1
l vansat: mă numeam acum „Nr.
8.037* (trebuie să recunoaşteţi că-i
i! mai ceva decit „979“) ; şi... zdup
L cu mine alăturea, la inginerul şef
cu probleme de întreţinere. Inginc- varăşul Solomon Iuliu pe toate păr-
Valea îalomiţei“ şi „Oltul traversează
Carpaţii“, „Lumină şl piatră" (Peşte­
ra de la Cîoşanl) ş! „Farmecul adincu-
rilor" (Gheţarul de Ia Scărişoara).
Filmele „Cetatea istria" şi „Cetatea
Neamţului" prezintă spectatorilor cî-
teva locuri legate de trecutul poporu­
lui nostru.
împreună cu aparatul de filmat ci­
neaştii Studioului „Al. Sahia" au în­
soţit un turist francez în vizita sa
prin ţara noastră realizând astfel do­
cumentarul „10 zile în Romînia“.
(Agerpres)
un coloiit sobru, nuanţat, dezvăluie
Ioan are o linie precisă, descoperind
privitorilor lumea lăuntrică a perso­
najului.
O altă lucrare distinsă cu menţiu­
ne este tampera muncitorului Csatai
Emil intitulată „Copaci“. Contrastul
ginii pe care -şi-o face vizitatorul a-
supra valorii artei plastice a amato­
rilor din regiunea Hunedoara. E des­
tul să cităm tn acest sens lucrările
„Maternitate“ de muncitoarea Piss
Minerva. „Valea Cernii“ — acuarelă
de muncitorul Feket Năzărel din Lu­
peni, „Şantierul CoToieşti“ de Neagu
Nicolae, electrician Ia mina Vulcan
tuie •o nouă mărturie a spiritului
creator al maselor, a gustului estetic
viu şi activ al artiştilor amatori din
tara noastră.
AL. NICHITA
ruj 'Mîicîi Mm$e — tm '$năr blînd L,fî*
din fire, la prima Vtder* — mă
întoarse pe o parte fl pe alta şi, ţfls ţi — pentru că seim «ram 1
pentru că purtam menţiunea „ur- „f. f. urgent“ — m-a „încarcerat“ 3
gent“, m-a ermsai tntr-im sertar, numai... 9 eile. Şi ti auzeam pe cei 1
peste alte surate de-ale mele. Vai de la I.G.O.H.: „Ia să m se mai 1
ce furie mă apueesa! îmi venea grăbească dumnealor din combinat. J
să mă ridic şi să... Dar tn cădere Conform legii, avem la dispossiţie J
iscasem un nor greu de praf, din 45 de zile pentru rezolvarea unui J
ciocnirea cu suratele mele, care mă asemenea dosar. Aşa că, timp fi, 4
orbise. Aşa, am căzut într-un somn berechet“. Apoi am făcut cunoştin- *j
lung. Abia tn a nousprezecea zi ţă cu regiunea, la Deva, prin 8 de- j
mi-am venit in fire. Am dat să mă cembrie 1962. După care am luat J
drumul Bucureştiului. De plecat am “)
plecat, dar, cînd mă mai întorc la }
de păianjen îmi imobiliza mişcările, mă gîndesc la laminatorii mei, nu J
ştiu dar (mi vine aşa... să foşnesc 1
' nergia ce mi se cuvine pe un an de ^
zile, să le... ard una la obraz biro- ^ PEISAJ DE IARNA ÎN LOCALITATEA MINIERA ANINOASA.
araţilor de să mă ţină minte toată *j
Intr-un ttrziu, încuietoare sertaru- viaţa. Nu de alta dar, cînd ti ti- }
Gontrolul sem inţelor —
o sa rcin ă urgentă
lalumina zilei. veştej.i.tăv şi• ,,A. uzi.ţi;, "şiNud•Ju»ms«înn«et avwoansotvraă*. A.tunciT, 14l
Era?n deja ponosita,
citeva cute de... bătnneţe îmi braz- calculăm< s& reparilzăm Experienţa acumulată, de către Brad, Haţeg, Sebeş, OrăştJe, Ei®,
unităţile agricole fruntaşe a oraşele regionale Hunedoara şl
dau înfăţişarea. Dar nu m-am la- matemQ,ic fiecăruia ce ; cuvin*. -| doveddt că realizarea unor pro­ Deva. Pină aoum niol o gospo­
ducţii sporite de cereale şi plan­ dărie colectivă din raionul Brad
sat (doar ma aşteptau laminatorii) Confom ş ;¦ cg{ dc l(J LG,0 ,H, te tehnice la ha. depinde în şl de pe raza oraşului regional
mare măsură şl de pregătirea Hunedoara nu a trimis probe de
Cu o voinţaextraordinara _am ţişmt ^ ^ ^ ^ ^ s& rg_ J seminţei. In legătură cu aceasta sămînţă pentru analiză, iar din
un rol însemnat 11 are controlul celelalte raioane s-a primit să-
şi nu m-am ojmt pma tn braţele ^ ^ Dgşi purităţii şl puterii de germina­ mintă doar dintr-un număr mic
ţie a seminţelor, operaţiune ce de unităţi. Asemănător se pre­
tovarăşului inginer Rem. Bun baiat... ^ ^ ](j q ^ g Mrocra^ jă 1 se execută de către lucrătorii zintă situaţia şi la gospodăriile
Laboratorului regional pentru agricole de stat.
M-a ţinut vreo 8 zile da s-a cu- accgj}tă D;„ o9,X 1.1962 cînd s-a l controlul seminţelor din Alba
Iulia. Aşa stînd lucrurile, este de
născut pe mine. Şi-o fi zis: „Sa nu ^ J.Q.O.H. şi pînă i datoria conducerilor unităţilor
In această privinţă merită să agricole şi a organizaţiilor de
se plmga caa stat pe la noi atitea ^ ^ trecut ^ mul[ dg 6f) dg J fie scos în evidenţă exemplul
consiliului agricol raional Alba. partid să ia măsuri urgente pen­
zile de pomana la te uita la ea ^ ^ 2Q ^ {reiîrzt>. > care s-a îngrijit ca toate gospo­
dăriile colective din raion să tri­ tru trimiterea probelor nece­
cum s-a mai îngrăşat, cum dmtr-o ^ u I G Q H In combinat< ^ mită pentru analiză probe de
seminţe de porumb, legume, sare de seminţe la Laboratorul
simplă hîrtiuţă a ajuns ditamai... ^ 5. fl văzut practic< crau } ovăz, floarea-soarelui, măzăriche,
borceag etc. regional pentru controlul semin­
dosar! „Mă minunam şi eu, m i necgsare s zilg pentru ^tocmirea 1
Rău este Insă că nu există a- ţelor pentru ca în acest fel să
se asigure însămînţarea cu să-
ţă. Degeaba. Oamenii rai tot cu in- ^ /;ewir„C.S.H. întîrziere 22 } ceeaşl preocupare şl în raioanele
diferenţă mă tratau. In 29.X1.J962 ^ ^ ^ M m gglg 4Q dg zilg 1 minţă de bună calitate a tere­
am ajuns dm nou, sub forma de ^ ^ întîrziere> ca sută ţa sută, } nurilor ce se vor cultiva In pri­
măvară.
dosar, la inginerul şef. Aici mi-au ^ ingmendşgf dm combinat \
pus în frunte menţiunea „f.f. ur- are ap, r_o_a,p.e 70 la sută din vină, iar «J
gent“.
I.G.O.H. în jur de 30 la sută. Cum -j
Aşa am ajuns, in aceeaşi zi, la rPmţne atunci cu vina 1 Dar mai n
I.G.O. Hunedoara. M-a pipăit to- ?Ies, cum rămine cu vinovaţii ? -j
N. BÂRBUCEANU -j
-JwJ 6ÎW \mmi
CAMDSDAJI AI F.D.P.
Mereu in mijlocul colectiviştilor Af A
Cind a fost rostit numele comunis­ Indrumînd în permanenţă munca în­ 6fiL -as i
tului Ion Ludoşan în cadrul adunării grijitorilor mulgători s-a reuşit ca in fQadio- cinematograful „Patria“; HUNE­
pentru propunerile de candidaţi în anul 1962 producţia medie pe cap de DOARA : Prietenul nostru comun
sfatul popular al comunei Miercurea, vacă furaŞată să fie de peste 2.500 li­
raionul Sebeş, cel prezenţi au aplau­ tri lapte. 31 IANUARIE 1903 — cinematograful „Victoria“ ; 57-
dat îndelung. Cu toţii îl cunosc bine PROGRAMUL I : 5,07 Muzică MERIA : Alibiul nu ajunge — ci­
pe Ion Ludoşan şi s-au bucurat cind Nelipsit de Ia învăţămîntul agro­ interpretată de fanfară ; 5,40 Cîn- nematograful „I. Pinlilie“ ; PE­
a fost propus candidat ai F.D.P. Fie­ zootehnic, Ion Ludoşan este unul din­ tece ; 6,07 Muzică uşoară; 7,30 TROŞANI : Laşul — cinematogra­
care din cei prezenţi aveau de spus tre cursanţi! fruntaşi, însuşindu-şi cu Sfatul medicului : Cura trebuie al­ ful „Al. Sabia“ ; Contele de Monte
numai cuvinte de laudă despre mun­ rîvnă cunoştinţele teoretice imbinîn- cătuită masa de seară ; 8,08 Melo­ Cristo — seria 11 — cinematogra­
ca şi activitatea candidatului lor. du-le cu practica de zi cu zi. Urmă­ dii populare romineştij 10,33 Mu­ ful „7 Noiembrie“; ALBA IULIA :
rind în permanenţă să-şi ridice nive­ zică populară romînească ; 11,05 Flăcări şi flori — cinematograiul
La pavarea străzii „7 Noiembrie“, lul de cunoştinţe, Ion Ludoşan este Muzică uşoară ; 12,00 Muzică popu­ „Victoria“ ; Zece mii de scrisori
Ion Ludoşan a mobilizat cetăţenii la unui dintre cei mai activi cititori ai lară romînească interpretată de Eu­ — cinematograful „23 August'' ;
efectuarea lucrărilor. Astfel, au fost cărţilor din bib'ioteca comunală, în genia Frunză, Vlad Dionisie şi Niţă SEBEŞ: Oameni şi fiare — sena
antrenaţi 1.050 ,de cetăţeni care au acelaşi timp îmbonăţindu-şi b'blioteca Vădeanu ; 14,00 Concert de muzi­ l-ll — cinematograful „Progre­
prestat 10.510 ore muncă patriotică. personală. Mereu în mijlocul oame­ că populară romînească; 15,00 Din şul“; Permisie pe ţărm — cine­
Ion Ludoşan şi-a adus contribuţia şi nilor, indemnîndu-i cu vorba sau prin folclorul popoarelor ; 15,45 Con­ matograful „M Sadoveanu“; O-
la lucrările de înfrumuseţare a parcu­ exemplul personal. Ton Ludoşan şi-a cert de după-amiază ; 16,15 Vor­ RAŞT1E: Şoferii iadului — cine­
lui din centrul comunei unde au par­ câştigat o binemeritată apreciere din beşte Moscova ! ; 16,45 Program matograful „V Boaită" ; Sentinţa
ticipat 825 de cetăţeni, ca şi Ia cură­ partea consătenilor săi, fapt pentru interpretat de chitarista Maria se va da joi — cinematograful
ţitul păşunii unde au muncit 635 de care cetăţenii din circumscripţia e- Luisă-ATâdo ; 17,30 Arii şi duete „Flacăra"; HAŢEG: M-am să­
oameni. iectorală comunală nr., 12 au susţinui turat de căsnicie — cinematogra­
propunerea de a fi candidat ai F.D.P. din opera ,,G:oconda“ de Pon- ful „Popular" ; BRAD: La 30 de
Dar meritele comunistului Ion Lu­ pentru alegerile de deputaţi în sfatul chielli ; 18,00 Universitatea tehnică ani — cinematograful „St. roşie~ ;
radio ; 18,15 Jocuri populare ro- LONF.A : Fantomele din Spessart
mîneşti ; 18,30 Lecţia de limba — cinematograful „Minerul" ;
franceză (pentru începători) ; 18,40 ILIA : Dacă ţii la mine — cine­
R. MIHAI Muzică uşoară; 19,00 Jurnal de matograful „Gh. Doja" ; ZLAT-
întrecere; 19,15 Program muzical
pentru fruntaşi în producţie din in­ NA : învierea seria l-ll — cine­
dustrie ; 22,55 Muzică de dans.
matograful „Muncitorul“; TEIUŞ •
PROGRAMUL II: 12,15 Coruri
49 de zile în Pacific — cinemato­
Emisiunile local© la stafia din opere ; 13,15 Note de lector; graful „V. Roaită“; APOLDUL
t
de radioficare din Certej 13,25 Muzică populară romînească DE SUS: Nana — cinematograful
şi a minorităţilor naţionale; 14,10 „23 August“.
Muzică uşoară ; 15,10 Muzică u-
şoară ; 16,30 Solişti şi formaţii ar­
tistice de amatori ; 18,45 Muzică (B a ie iIn
încă de Ia început trebuie să spu­ zentate portrete ale candidaţilor romînească ; 19,30 Tinereţea nc e
nem că emisiunile locale ale staţiei F.D.P. Susan Petru si Filipaş Avram.
de radioficare din Certej, raionul Ilia, dragă ; 19,50 Muzică de dans ;
De asemenea, la o altă rubrică, toi 20,30 Noapte bună, copii : „Priete­
se remarcă printr-o tematică bogată, pe această temă, s-a citit reportajul nie“ de Domniţa Moldoveana ; 20,40 m eteoră loQie
variată, actuală, adneînd în casele au­ “La casa alegătorului“,
ditorilor veşti din toate sectoarale de Cîntece populare romîneşti de dra­ PENTRU 24 ORE
O altă tamă întîlnită in aproape goste ; 21,15 Muzică uşoară romî­
fiecare emisiune locală este aceea a nească interpretată la diferite in­ Vremea se menţine rece
strumente ; 22,00 Muzică de dans. cu cerul mai mult noros.
smit emisiunile locale sînt şi ele inte­ tineretului. In acest sens s-au tran­ ra. Temperatura staţionară va
resante. Aproape fiecare sector de ac­ smis o serie de articole, reportaje, .; @ine.ma fi cuprinsă ziua între —7 şl —12
tivitate îşi are cile 2-3 rubrici prin informaţii, simpozioane legate de via­
grade, Iar noaptea intre —12 şi
care se transmit ultimele ştiri şi rea­ ta şi activitatea tinerilor din comu­ 31 IANUARIE 1963
lizări obţinute de către muncitorii şi —22 grade. Vîntul va sufla potri­
ţăranii colectivişti. DEVA: Permisie pe ţărm — vit din sectorul est.
nă. Elocvente în această direcţie au
De exemplu, sectorul industria are fost materialele : „Muncă, entuziasm,
mai multe rubrici, printre care „Ne
tinerele", sau reportajul „Prietan al spitalul ra ifm iiifmE m ,i m
vorbesc minerii“, „Cuvîntul maistru­ cărţii".
lui“ etc. La aceste rubrici s-au tran­ ra io n u l ISia
Din tematica emisiunilor locale nu
smis o serie de articole, interviuri, lipsesc nici temele şcolăreşti. Se bucu­ ANUNŢĂ VACANT
reportaje, informaţii, au vorbit mi­ ră de apreciere din partea cetăţeni­
neri fruntaşi în producţie, inova­ pi&sisil d e eoratfafoil ş e f
tori, maiştri şi ingineri. lor, elevilor şi profesorilor rubrica
pentru şcolari. In cadru] acestei ru­ retribuit c u un s a îa r tarifar d e lei 1225
„Minerii de la E. M. Certej — Să- p lu s un s p o r d e 7 5 lei,
cărimb se angajează să dea peste brici, se transmit portrete de elevi
plan minereu da bună calitate“, „Bu­ fruntaşi la învăţătură, sa popularizea­ / C ondiţiile de ocupare a acestui post sin t:
na organizare a întrecerii socialiste, ză rezultatele bune obţinute de că­
tre elevi, vorbesc profesorii despre — candidatul să aibă şcoala medie cu diplomă
cheia succeselor noastre“, „Să înde­ metodele lor etc. de maturitate şi stagiul de @ am în !ursc$ii econ o­
plinim planul de producţie la toti in­ mice, sau studii! superioare econom ice.
La stafia de radioficare din Certă]
dicii“, sînt numai citeva dintre ar­ se transmit realizări şi din alte do­ D o rito rii se vor prezen ta la sp ita lu l Z am
ticolele şi reportajele transmise !a cu cerere şi actele necesare, a ră ta te m a i sus, şi
rubricile mai sus amintite. menii de activitate. De exemplu, in­ pentru or ce a lte in fo rm a i ii.
tr-o emisiune locală din luna ianua­
La fel şi problemele agricole sini rie s-au transmis matarialele „Inter­
întotdeauna prezente în emisiunile
viu cu lucrătorii magazinului univer­
[ocale. La rubricile „Teme zootehni­ sal Certej“, în care se vorbea des­
ce“, „Ştiinţa agrozootehnică în spri­ pre munca cooperaţiei de consum şi
jinul colectiviştilor“ şi altele s-au „De ce este necesar să întreţinem
cit mai curat locuinţele noastre“, pe
transmis materiale ca : „Insămîntarea teme sanitare.
ATELIERELE K.IM.R. SIM E iţlA
nimii colectiviste“ şi altele.
artistici, confarentiari, directori de că­ ANGAJEAZĂ DE URGENTĂ:
O temă foarte frecventă în cadrul mine eulturale, profesori, elevi etc.
emisiunilor locale în această perioa­ Foarte Interesante sint şi montajele — sir a i g a r i
dă este aceea a campaniei electorale în muzicai-literare organizate de către — lăcătuşi
vederea alegerilor de la 3 martie a.c. colectivul redacţional cu ajutorul că­ — montatori
minului cultural. Aşa de exemplu a
In sprijinirea campaniei de alegeri mecanici
colectivul redacţional s-a orientat în fost montajul muzical-literar „Te slă­
vim patrie dragă“. Inform aţii s e p o t o b ţin e zilnic de la
redactarea unor materiale de experi­ J s e r v ic iu l p e i s o n a l în tr e orei© 11 — 12,
invitat în fata microfonului deputatul datoreşte îndrumării ei da către co-
Mihut Cibian care a vorbit despre mitetui comunal de partid, sprijinu­
realizările obţinute tn camună prin lui permanent primit din partea sfa­
contribuţia cetăţenilor. Sau, la rubri­ tului popular comunal.
ca „Candidaţii noştri“, au fost pre­
GH JURCA