Page 96 - 1963-01

húv
Anul XV. Nr. 2519 j
NUMAI PRODUSE
ll=llsllsila=||sii=iiBllll=ll=llsil=llsn==Il=!Illl=ll==!lsli=ll=ll=ll=llll=ll=H=ll==ll=:u=ll=ll=ll=H=il=lls:ll=mi=iis=ii=lMl=H=H=usil=:il=sil=ll=li=Hisils;im=ti=
Cu planul lunar îndeplinit
Colectivul oţelăriei electrice de la Combinatul siderurgic
Hunedoara a înregistrat din primele zile ale anului succese de
seamă pe linia sporirii producţiei de oţeluri speciale necesare
fabricării unor utilaje şi piese cu rezistenţă mare.
S-a asigurat utilizarea mai raţională a agregatelor şi s-a
redus timpul de elaborare a şarjelor. Pe această cale s-a elabo­
rat de la începutul lunii o producţie de oţel mai mare cu peste
6 la sută faţă de producţia realizată în aceeaşi perioadă a anu­
lui trecut. S-a îmbunătăţit în acelaşi timp şi calitatea produc­
ţiei. Rebutul ,a fost redus cu aproximativ 30 la sută faţă de
normele admise.
Ca urmare a ridicării productivităţii cuptoarelor şi utilaje­
lor de turnare, topitorii de la cuptoarele electrice au îndeplinit
miercuri sarcinile de plan pe luna ianuarie.
PrâR confribufia cefăfenîSor
Satul Bozeş din raionul Orăştie cu­
prinde puţine familii. Cu toate aces­
tea cetăţenii de aici au dat dovadă
că sînt buni şi harnici gospodari.
Prin contribuţie voluntară şi muncă
patriotică ei au făcut reparaţia ca­
Să aplicăm în practică
experienţa cercurilor fruntaşe
Biroul Comitetului orăşenesc da
partid Deva, a organizat o şedinţă
de analiză a felului cum se desfă­
şoară învătămîntul agrozootehnic. Au
fost prezenţi secretarii comitetelor
comunale de partid şi ai organizaţii­
lor de bază din G.A.C., preşedinţi ai
G.A.C. din raza oraşului, lectorii
cercurilor agrozootehnice şi directo­
rii căminelor culturale.
Printre materialele mai importante
prezentate în cadrul şedinţei amin­
tim informările asupra desfăşurării
invăţămîntului agrozootehnic expuse
de tov. î. Trifu din partea Consiliu­
lui agricol orăşenesc şi tov. I. Ior-
date, preşedintele G.A.C. din Sime-
ria, precum şi informarea despre me­
todele şi materialele folosite în pre­
darea lecţiilor la cercurile din G.A.C.
Deva, prezentată de ing. Ioan Popa.
Din materialele prezentate şi din
discuţii, a reieşit că acolo unde s-a
muncit cu răspundere, rezultatele
sînt bune. S-a scos îndeosebi in
evidenţă activitatea cercurilor din
gospodăriile agricole colective din
Deva, Rapoltu Mare, Băcia, Tîmpa,
Petreni şi altele. In aceste unităţi s-au toată tara. Noi trebuie să alegem
creat condiţii corespunzătoare pen­
tru buna desfăşurare a învătămîntu-
lui. Sălile au fost bine alese, sînt în­
călzite şi au fost înzestrate cu table,
planşe mulaje, diafilme şi alte ma­
teriale necesare în explicarea lecţii­
lor.
După cum s-a arătat, există însă
unele cercuri care n-au asigurate
condiţii corespunzătoare desfăşurării
activităţii. Fie că nu se încălzesc să­
lile şi cursanţii stau îmbrăcaţi în pal­
toane în timpul predărilor, fie că să­
lile sînt prea mici sau nu au scaune,
cursanţii fiind nevoiţi să stea în pi­
cioare. Un asemenea exemplu, care
ilustrează mai bine ca orice lipsa de
răspundere manifestată în organiza­
rea acestei forme de învătămînt, ni-1
oferă cercul zootehnic de la G.A.C.
din Sîntandrei care îşi desfăşoară ac­
tivitatea Sntr-o cameră care nu este
de loc corespunzătoare.
In ceea ce priveşte predarea lec­
Joi SI ianuarie 1963
pitală la localul şcolii de 4 ani din lo­ m u lţi m in eri harnici. T rei d in ­
calitate. Acum copiii din Bozeş în­
vaţă în condiţii mult mai bune. Me­
rită a fi evidenţiaţi pentru munca
depusă cetăţenii Ioan Filimon, C.
Buda, Romulus Moţa, Gheorghe Rusu
şi alţii.
ţiilor, s-au evidenţiat metodele prac­
ticate de inginerii Ioan Popa (G.A.C.
Deva), Virgil Blidaru (Rapoltu Mare),
Ioan Hert (Crislur) şi Vionela Chi-
rilă din Tîmpa. Ing. Ioan Popa, în
informarea prezentată pe această
temă, a vorbit pe larg despre meto­
dele de predare. El a insistat în spe­
cial asupra pregătirii lectorului şi fe­
lului cum expune cele pregătite. In
informarea lui, şi în discuţiile purtate
Analiza învăîărmnfuluj
agrozootehnic de masă
din oraşul regional Deva
s-a pus accent pe temeinica pregătire
a planurilor pe baza tematicii sta­
bilite şi adaptate la condiţiile spe­
cifice fiecărei gospodării.
— în manuale, spunea tov. Ioan
Popa, lecţiile sînt întocmite tinindu-so
seama câ ele vor fi predate colectiviş­
tilor din toată ţara. Să luăm un exem­
plu. Acolo unde se scrie despre te­
renuri se prezintă diferite soluri din
ceea ce se potriveşte gospodăriei
noastre. Căci n-ar avea nici un rost
să le vorbim colectiviştilor despre
solul de stepă...
Părerea Iui a fost susţinută şi de
al{i vorbitori. De asemenea, a fost a-
preciată metoda folosirii schiţelor pe
tablă, cu cretă albă sau colorată şi
scrierea ideilor principale din lecţii,
prezentarea de diafilme, planşe, pro­
be de sol şi seminţe iar acolo unde
se vorbeşte de organizarea terito­
riului, schiţa cu terenul gospodăriei.
In felul acesta, lecţiile sînt atractive, metodice ale predării.
interesante avînd influentă şi asupra
participării cursanţilor.
Aceasta se desprinde şi din faptul
că la cercurile unde s-a predat in
acest fel, frecvenţa a fost mai bună.
Se impune deci ca la toate lecţiile
să se facă planuri-conspect, lectorii
să nu se limiteze la manuale te­
matice şi memorie aşa cum mai pro­
cedează unii lectori ca Maxim Poe-
PSOLETAR! DPw IÔATÉ TAftilE, tMŢÎ-VÂ 1
w\
w^w\e®m r
pilii1 ÍÍÍÍH h$I
M âm| gESHS ;
%»” O d a t ă c u î n c e p u t u l n o u -
lu i an, m in eru l G heorghe
¦* l o n i ţ ă , d e la E .M . T e U u c , a
prelu at conducerea unei
„¦» e c h i p e r a m a s e i n u r m ă .
l an I N F O T O G R A F I E : O p a r -
te din m em bru echipei, dis-
cu tin ă în îr-o pau ză cu
j- m a is tr u l D u m itrii D ra n d u c
„« d e s p r e m ă s u r il e c e t r e b u i e situat în fruntea ac­
lu ate p en tru îm bu n ătăţirea
»*’
ca lită ţii m inereului.
Creşte conţinutul de metal în minereu
In sectoru l I al E xploatării m i­
n iere C e rte j-S ă c ă rim b lu crează
tre et — D u m itru Ju ri, A n ăron ic
B ota şi G heorghe R usu — con­
du c ech ip e fru n ta şe în în tre ce­
rea socialistă. A ceste echipe
naru, Domnica Dumitru şi Olaiu
Lucia.
Apreciată a fost şi metoda lecto­
rului Virgil Blidarii din Rapoltu
Mare, care atunci cînd unii cursanţi
lipsesc din diferite motive, merge
la ei acasă şi le expune pe scurt
lecţia predată la cerc. In felul aces-
ia a reuşit ca toii cursanţii cercu­
lui pe care-1 conduce să fie la zi
cu lecţiile predate.
Mult s-a discutat în această şe­
dinţă şi despre felul in care se lace
mobilizarea cursanţilor. In această
direcţie, bine s-a muncit la Deva,
Cristur, Rapolt şi Tîmpa, unde, atit
sfaturile populare, consiliile de con­
ducere cit şi organizaţiile de partid
au privit cu răspundere problema
invăţămîntului agrozootehnic. S-a
arătat insă că la Sîntandrei. Popeşti
si Bîrcea Mică, mobilizarea este lă­
sată uneori'doar pe seama lectorilor
şi a brigadierilor din G.A.C. Tova­
răşii de la- sfaturile populare n-au
fost niciodată să vadă măcar cum
se desfăşoară aici învătămîntul. Din
această cauză la aceste cercuri şi
participarea a fost slabă.
In concluzie, tovarăşii Stefari Nc-
bela, secretar al Comitetului orăşe­
nesc de partid şi ing. Nicolae Sim­
ţea, preşedintele Consiliului agricol
orăşenesc, au vorbit despre meto­
dele bune folosite şi au dat indi­
caţii practice asupra felului cum să
se muncească in viitor pentru ridi­
carea continuă a nivelului învătă-
mîntului agrozootehnic de masă.
De asemenea, în încheiere tova­
răşa profesoară Anişa Nufiu de la
şcoala medie ,,Decebal“ a vorbit ce­
lor prezenţi despre unele aspecte
Datoria lectorilor, a secretarilor
organizaţiilor de partid, a preşedin­
ţilor sfaturilor populare şi ai' G.A.C.,
a directorilor de cămine culturale,
este de a aplica in practică învă­
ţămintele ce s-au desprins din
această şedinţă, îndrumările dale şi
experienţa bună cc a reieşit ou
acest prilej.
R. BUDIN
* Viaţa nouă pe plaiuri ha- * 'iM
fi V
ţegane (pag. 2-a)
• Spre noi succese în eco­
nomia locală
• Noutăţi tehnico-şliinţiiice
(pag. 3-a)
* De peste hotare
(pag. 4-a).
4 pagini 20 bani
HWWHtBKWwmxoKvmosmvn
DECALITATE
Cum m unceşte b rigad a n oastră
De !mult timp, brigada pe ca­ citor, îi repartizez pe fiecare la
re o conduc nu a dat nici un pro­ cîte o operaţie.
dus cu defecte. Acest lucru se da- in timpul liber, de multe ori
ioreşte în primul rînd interesu­ chiar după orele de serviciu, dis­
lui depus de toţi muncitorii pen­ cutăm cu muncitorii brigăzii des­
tru a da numai produse de cali­ pre modificările ce le-am putea
tate bună. Succesele sînt însă şi aduce produselor noastre, modi­
rezultatul preocupării muncito­ ficări care fac ca produsele să
rilor cu calificare bună pentru fie mai aspectuoase, mai durabi­
ridicarea calificării jirofesionale le. Aşa am ajuns, de piidă, să în­ [Vedere din Amiioasiu Turnul puţului central de extracţie.
a celor mai tineri. 2'ilnic există locuim la unele poşete vata-ce-
la noi o susţinută activitate în a- luloză cu vata-moltoplen. Prin a-
ceastă direcţie. Eu, de pildă, du­ ceasta am reuşit să dăm un as­
pă ce repartizez muncitorii la o- pect mai plăcut modelelor. La li­ 30»000«000 lei prim e
peraţiunl, le explic cum trebuie nele poşete, pînă nu de mult. mâ­ de vechim e acordate m inerilor
să lucreze, apoi îi controlez da­ nerele erau cusute cu aţă. Acum,
că respectă indicaţiile date. în urma propunerilor făcute de
şl siderurgiştilor
După ce fiecare dintre ei cu­ brigada noastră, acestea se vul-
noaşte bine operaţia la care lu­ canizcază, fapt ce duce la o mai La casieriile combinatului si­ mă de vechime suma de 6.790
crează, trec pe rînd la alta mai mare durabilitate. derurgic Hunedoara, este în aces­ lei. Maistrul furnalist Bruno
complexă. Frocedînd aşa s-a Procedînd în acest fel, briga­ te zile mai mult de lucru ca de Palcău, cu 20 ani vechime in eîm-
reuşit ca fiecare muncitor să cu­ da pe care o conduc a obţinut obicei. In afara drepturilor bă­ pul muncii, a încasat suma de
noască bine tcate operaţiunile. realizări frumoase. Pînă la 24 ia­ neşti obişnuite se face şi plata 3.751 lei. Pe rubrica din statul de
Obiectivul principal în între­ nuarie a.c. ne-am depăşit sarci­ primelor de vechime pentru acti­ plată unde figurează numele
cerea socialistă este calitatea na de plan cu 14 la sută. dînd vitate îndelungată desfăşurată maistrului luminator losif Trifu,
produselor. După cum spuneam, produse de bună calitate. Sîntem In producţie. Aceasta este o re- de la laminorul de 800 mm., sint
noi am obţinut rezultate bune, hGtărîţi însă ca în viitor să mun­ numerare suplimentară pentru notate cifrele : 22 dc ani in cîm-
iată ce am făcut pentru îmbu­ cim cu elan sporit pentru dez­ toţi acei care muncesc în condi­ pul muncii şi 4.370 lei primă de
nătăţirea calităţii poşetelor. Eu, voltarea succeselor obţinute. In ţii grele şi depun o muncă con­ vechime. Sume intre 1.800 şi 2.500
împreună cu muncitoarele cu ex­ secţia noastră se pot realiza lu­ ştiincioasă- şi ireproşabilă. au primit, de asemenea, priin-
perienţă mai bogată în produc­ cruri frumoase. Există mulţi topitorii oţeluri Ioan Dringă şi
ţie, venim în secţie cu 15 minute muncitori care de luni de zile Prime de vechime se plătesc Simion Mdrilă. ioan Homotă,
înainte de începerea serviciului, dau numai produse de prima ca­ marii majorităţi a siderurgişti- muncitor în hala de turnare a
in acest timp controlăm dacă litate. Propun comitetului sindi­ lor. La laminorul de 800 mm., o- oţelăriei vechi, ioan Topliceanu,
piesele venite din secţia croi co­ catului să fie studiată experien­ ţelăria Martin nr. 1 şi în alte manevrant la laminorul de 800
respund produsului pe care-1 lu­ ţa acestora şi apoi larg răspîn- secţii de producţie din combinat mm. şi mulţi alţii.
crăm, O dată cu aceasta verificăm diiă. peste 95 la sută din numărul sa­
ca părţile care urmează să fie lariaţilor beneficiază de prime De asemenea drepturi se bucu­
asamblate să nu aibă nici un de­ APOLZAN MARGARETA de vechime. Mulţi dintre ei, în­ ră în fiecare an atit lucrătorii
deosebi cei cu vechime mare in din întreprinderile siderurgice
~eiă do brigadă In secţia marochi- producţie, primesc sume care e- cit şi cei din industria minieră.
fect. Apoi, ţinînd seama de gra­ nărie 1a fabricii „Simion Bărnuţiu“ Suma plătită minerilor şi side-
chivalează cu mai multe salarii. rurgiştilor din regiunea noas­
dul de calificare al fiecărui mun­ — Sebeş tră drept prime de vechime cu­
Tehnicianul furnalist Gheorghe venite pentru anul trecut se ri­
Rebut sub cifra admisă dică la aproape 30.000.000 lei.
Roman, care lucrează de 28 de
ani la furnale, a primit ca pri-
In lupta pentru disciplinei în pro­ munistul Kadar CARNET ELECTORAL
îmbunătăţirea cali­ ducţie şi îmbunătă­ Emerik, care a înre­
tăţii produselor a ţirea procesului teh­ gistrat un rebut de Şi-au propus candidaţii F. D. P? :i
fost antrenat între­ nologic. Exemplul 0.50 la sută, faţă de 1
gul colectiv al sec­ lor a fost urmat de 0,62 la sută cit re­ In com una B ă lţa , raion ul d a ţi ai F .D .P . se n u m ă ră N i­
torului forjă de la întregul colgctiv. Ca prezintă cifra ad- colae Igna. p reşed in tele co m i­ 1
tf.M. Cugir. Geniu-' urmare, rebutul a misă. Brad au lu at sfîrşit p ropu n e­ )
scăzut sub cifra ad­
niştii de aici s-au misă. Un rezultat de A. BARIU! rile d e can didaţi, ai F .D .P . te tu lu i e x e c u tiv al sfa tu lu i 1
seamă a obţinut co­ corespondent p en tru alegerile de d e p u ta ţi p o p u la r com unal, G h. B u to-
ţiunii de ridicare a
calificării, întărirea
M uncă însufleţită în sfa tu l p o pu lar com unal de ciu, p re şe d in te le co o p e ra tivei 'l
la 3 m a rtie. La ad u n ă rile de 1
Echipele conduse de Pamfil Pe- propu n eri au p a rticip a t un de co n su m ..M in eru l“, în v ă ţă ­
tric şi Dumitru Brălean lucrează în n u m ă r d e p e s te 1.600 c e tă ţe n i 1
practică cu succes m etoda trie­ abatajele nr, 1 si 2 de la orizontul care au p ro p u s 38 can didaţi toarea. M in o d o ra G ro za , D o rin 'i
rii. m a n u a le a m in e r e u lu i în a b a ­ Motoceasca — secţia Valea Dosului.
ta je. A şa se face că în luna Serbau, respon sabilu l sta ţiei
aceasta, p e lin g ă că şi-au d ep ă ­ Traducind în fapt angajamentele
ş it p la n u l d e p r o d u c ţie , cele trei. luate, cele dona echioe şi-ati înde­ de radioficare. oam eni d e sto i­
ech ipe au ex tra s din ab a ta je m i­ plinit planul la extracţia de minereu
nereu cu un con ţin u t de m etal în proporţie de 105 şi respectiv 104 a i F .D .P . în c irc u m sc rip ţiile n ic i. buni. g o s p o d a r i . }
cu 7 ia su tă m a i m are d e c it cel la sutei. Printr-o triere atentă a ste­ electo ra le com unale. )
ELENA COSTEA )
P rin tre cei p ro p u şi ca n d i­ corespondentă 1
1
Puncte de agitaţie
"j p la n if ic a t . *)
P en tru desfăşu rarea unei A sem enea pu n cte au fost
a c tiv ită ţi cu ltu ra le b o gate in d esch ise in oraşele L u pen i, •}
rilului Ia locul de muncă, conţinutul cadru l cam pan iei electorale, V ulcan şi com u n ele A ninoa- 1
in lo ca lită ţile din V alea Jiu lu i
! S. CERTEJAN minereului ce l-au trimis la ziuă a au fo st desch ise u n num ăr de sa, U ricant, Iscro n i etc. 1
1
corespondent fost îmbunătăţit cu 7 la sulă.
1
Duminică, în satele din jurai 18 p u n cte de a g ita ţie. E le au L Noul program
fo st d o ta te cu aparate de ra­ L
oraşului Deva
dio. ziare, re v iste şi bro şu ri. C
In fiecare duminică, pe baza planului întocmit de către comitetul 'A p r o a p e z i l n i c la p u n c t e l e d e 1 de brigadă
orăşenesc de partid se desfăşoară largi acţiuni de culturalizare a maselor.
In cursul zilei de 27 ianuarie o brigadă ştiinţifică s-a deplasat în satul agitaţie se desfăşoară o boga­ t
Sintuhalm răspunzînd la numeroasele întrebări puse de colectiviştii pre­ t
zenţi în sala căminului cultural. In cursul aceleiaşi zile au iost ţinute tă a c tiv ita te . In p la n u l d e a c ­ f brigada artistică de agitaţie a
conferinţe în satele Cîrjiţi, Tolia, Simeria Veche etc. pe teme ca : „Sem­ t i v i t a t e s in t c u p r in s e c o n fe ­ l întreprinderii de gospodărie o-
nele cereşti şi tălmăcirea lor adevărată“, „întreaga tară un imens şan­
tier“, „Adevărul despre calendar" şi altele. r in ţe ş i e x p u n e r i d e s p r e în ­ răşenească Orăştie a pregătit în
s e m n ă ta te a a le g e r ilo r d e d e ­ cinstea alegerilor de la 3 martie
La aceste manifestări cultural-educative au participat sule de ţărani p u ta ţi. d e s p r e r e a liz ă r ile r e ­ !•un nou text: ,.Hai la vot“.
colectivişti. { Sub îndrumarea tovarăşei Ana
gim u lu i dc d em ocraţie p o p u ­ LJeledinţeanu, textul a fost deja
MIP.CEA LUCACT lară şi altele.
, ( prezentat pentru prima oară,
Î marţi 29 ianuarie, la staţia de
radioficare din localitate.
In zilele cure urmează, briga­
da va prezenta spectacole in di­
ferite comune şi sate din raion,
ca Şibot, Beriu, Turdaş etc.
Textul brigăzii a fost scris de
tov. Ion Poa, activist al Casei
raionale de cultură.
T LÂZARESCU
corespondent
F ilm e d o cu m en ia re
penîru colectivişti
In ziua de 29 ianuarie a.c. a
avut loc la căminul cultural din
Ribiţa, raionul Brad, prezenta­
rea unor filme documentare agri-
cole pentru colectiviştii care u r­
mează învăţămîntul agrozooteh­
nic de masă.
Inginerul agronom al gospodă-
i ici, Ciorna Ioan, le-a vorbit co­
... Studentul Alexandru Piti earn, anul I I — exploatări miniere al Instituitului de m ine lectiviştilor pe marginea docu­
mentarelor : „Pentru îmbunătă­
din Petroşani, pregăteşte răspunsul la examenul de geometrie amalitică. ţirea producţiei de lapte“, „Pre­
venirea bolilor la tineretul ani­
mal şi ,,’Pentru îmbunătăţirea
producţiei de lină“.
Cei 68 de colectivişti, cursanţi
Ia învătămîntul agrozootehnic,
şi-a,u manifestat dorinţa ca în
viitor să fie prezentate şi alte
film« documentare agricole.
BALTZER 10SIE
corespondent