Page 97 - 1963-01

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI gMtiii^«iggggg«mnBBg5 Nr. y519

rcanayjsîawmţ»

•«se '-iLtoi.»

Bilan} de bogate înfăptuiri Unta şi cultura —

Marile prefaceri politice, eco­ mărul fle animale, au extins su- hun al maselor largi
prafaţele cu livezi şi cele cul­
nomice şi social-culturale, în­ LEONTIN »BAIA tivate cu legume şi zarzava­

făptuite în anii puterii popu­ preşedintele Comitetului executiv
lare, au schimbat înfăţişarea al Sfatului popular raional Haţeg turi, au ridicat numeroase con­
strucţii. Zilele trecute mi-au căzut largă a oamenilor muncii, este
întregii ţări. Eliberaţi de ex­
Pentru dezvoltarea agricul­ din Intîmplare in mină două construirea unor obiective so-
ploatare şi asuprire, oamenii brica de conserve din Haţeg. turii raionului statul investeşte fotografii, autentice documen­ cial-culturale la sate prin con­ Şcoala de 8 ani din Demsuş.
muncii conduşi de partid, îşi A luat fiinţă o întreprindere te privind elevul Ţării Haţegu­ tribuţie bănească şi munca pa­
făuresc o viaţă notiă, îmbelşu­ de industrie locală, una fores­ in fiecare an sume tot mai lui, viaţa lui din regimul bur- triotică a cetăţenilor, in acest crească viitori cetăţeni de nă­ activeze 223 de formaţii. Ele
gată. tieră, o exploatare minieră şi mari. Anul acesta se vor in­ ghezo-moşieresc şi de astăzi. fel, în anii regimului democrat- au prezentat circa 4.460 pro­
o întreprindere de gospodărire vesti în agricultură 4.882.000 Fotografiile, puse una lingă popular au fost construite în dejde ai patriei.
Ţara Haţegului, frumoasă şi orăşenească. A fost creată şi lei. cu 1.200.000 mai mult ca în alta, nu au nevoie de explica­ raionul nostru din temelie 31 In satele raionului nostru s-n grame artistice.
bogată, era jefuită şi exploa­ dezvoltată cooperaţia meşteşu­ 1962. ţii. Simpla lor alăturare ex­ şcoli de 4 ani şi 4 şcoli de 8 creat şi o puternică bază ma­ Pe lingă conferinţele şi pro­
tată în trecut de stăpînii celor gărească. An de an a crescut primă cu deosebită pregnanţă ard. In anul ce a trecut au fost terială şi pentru desfăşurarea gramele artistice prezentate, la
18 castele — grofi, baroni şi producţia şi productivitatea In fiecare an se cheltuiesc drumul parcurs de haţegani, date in folosinţă 6 şcoli. noi. unei largi activităţi culturale. unităţile culturale s-au organi­
conţi. Aceştia stăpîncau pămân­ muncii, s-a îmbunătăţit calita­ sume importante pentru învă- alături de întregul popor, de Acestea. împreună cu celelălte
tul cel mai roditor, munţii cu tea produselor şi s-a redus pre­ ţămînt, cultură şi pentru ocro­ la sărăcia, foamea şi obscuran­ şcoli din localităţile raionului,
pădurile lor falnice, intr-un cu- ţul de cost al acestora. tirea sănătăţii oamenilor mun­ tismul unei orînduiri bazată pe au fost înzestrate in 1962 cu
vînt toate bogăţiile. Exploata­ cii. exploatare, la bunăstarea şi lu­ mobilier şi material didactic in
rea şi asuprirea moşierilor se Agricultura raionului nostru mina acestor zile. Dintre aces­ valoare de 136.972 lei.
împletea cu cea a chiaburilor. — ramura principală a econo­ An de an viaţa colectivişti­ te fotografii, cea efectuată re­
Ţăranii slugăreau un an întreg miei — a cunoscut o mare dez­ lor noştri devine tot mai bo­ cent vorbeşte cit se poate de Grija acordată de partid
pentru un pumn de mălai, !Mi­ voltare. Avem acum în raion gată. înfăţişarea satelor este convingător despre ceea ce problemelor de invâţămtnt este
zeria şi sărăcia, bolile, făceau în continuă schimbare şi tran­ înseamnă regimul democrat- oglindită şi in sumele sporite
ravagii. De sănătatea oame­ 35 de gospodării colective care sformare. S au construit aici popular pentru fii celor ce d e la o m la an. ce intră cu a-
nilor nu se îngrijea nimeni. cuprind 77 de safe cu 8.473 fa­ peste 1.000 locuinţe noi. Au muncesc, pentru creşterea spi­ ceastă destinaţie in bugetul
milii şi o suprafaţă de 35.237 fost construite zeci de cămine rituală a acestora, vorbeşte, in sfaturilor populare. In raionul
Analfabetismul era în floare. ha. teren agricol. Ele s-au dez­ culturale, şcoli de 4 şi 8 ani. limbajul plastic al imaginii nostru, pentru învăţămînt a
voltat de la un au la altul ob- magazine universale. Zeci de despre dezvoltarea fără prece­ fost destinată in anul trecut
In anii puterii populare ra­ ţiuîud producţii superioare faţă sate printre care Toteşti. Pui, dent a tnvăţămintului in pa­ suma de 8.714.000 lei, cu
de atunci cînd lucrau pămîntul Bărăşti. Berthelot şi altele, au tria noastră. In legătură cu a- 1.671.000 lei mai mult decit în
ionul Haţeg a cunoscut o con­ individual. In toate gospodă­ fost electrificate. ceasta, vreau să aduc aici. pen­ 1961 ; şcolarii claselor I-VII
riile a fost creat şi dezvoltat un tru deplina edificare a citito­ beneficiază de manuale gratui­
tinuă dezvoltare. Au fost mo­ puternic sector zootehnic. Gos­ Sfatul popular raional şi sfa­ rului. o serie de cifre şi dade te (valoarea manualelor dis­
podăriile colective au sporit nu-, turile populare comunale, sub semnificative privitoare la tribuite în raion la începutul fi­
dernizate şi mărite întreprin­ conducerea şi îndrumarea or­ nului şcolar a întrecut suma
ganelor şi organizaţiilor de dezvoltarea invăţămintului şi de 257.000 lei) : elevilor din
derile de interes republican: clasele VIII-XI li s-au acordat
culturii în raionul nostru, la burse in valoare de 162.000 lei:
„Ceramica“ Bani Mare şi fa- iar de pregătirea profesională
participarea entuziastă a ma­ şi educarea elevilor cuprinşi în
partid, vor desfăşura şi în viitor acest an şcolar se îngrijesc 284 O privire retrospectivă in a- zat şi alte activităţi culturale
selor largi in activitatea sfa­ cadre didactice care se stră­ cest sens va fi edificatoare. de masă. Cele 1.785 de şezători
O crotirea sănătit(ii ¦ o muncă susţinută pentru dez­ şi 3.255 ăe seri culturale pre­
voltarea economiei şi culturii, turilor populare desfăşurată pe duiesc să predea lecţii cu un Dacă in anul 1948 aici existau zentate la căminele culturale
s-au îm pletit in mod armonios
o prom eina sin pentru continua înflorire a a- acest tărim. bogat conţinut de idei, să doar 8 cămine culturale şt un cu. ..Sărbătorile colectiviştilor
griculturii raionului. înfrumu­ singur cinematograf, azi avem
O acţiune de masă, care se
In regimul nostru democrat- ţeg un spital cu secţiile : in­ seţarea comunelor şi sulelor, 83 de cămine culturale, 38 bi­ fruntaşi:'. .,serile de experienţe
popular sănătatea oamenilor terne. chirurgie, pediatrie şi pentru’ creşterea continuă a ni­ înfăptuieşte cu participarea ştiinţifice** sau alte acţiuni de
blioteci săteşti din care 13 bi­ masă organizate in satele ra­
muncii a devenit o problemă T.B.C. Spitalul mai are o po­ velului de trai material şi cul­ blioteci comunale, o bibliotecă
de stat. An de an fondurile raională, 21 cinematografe să­
liclinică şi o sală de operaţii tural al oamenilor muncii din ionului.
alocate în acest scop sint tot dotată cu aparataj modern. raionul Haţeg. teşti. şi un cinematograf la o bogată activitate in mun­
mai mari. Numărul cadrelor centru de raion, o staţie de
Spitalul are la dispoziţie cinci raăioficare cu peste 550 de di­ ca ele culturalizare a maselor
medico-sanitare creşte con­
tinuu, iar unităţile spitali­ autosalvări. Acum ciţiva ani Acum 20 de ani şi... astăzi fuzoare. au depus şi bibliotecile din ra­
ceşti sint dotate cu aparatură Anul 1962 a fost. un an rod­ za. raionului r.ostru. Numărul
s-a deschis şi ia Pui un spi­ mare de cititori şi cărţi, citite
din ce in. ce mai modernă. ţa! rural. nic pentru activităţile cultu­

Ce realizări uriaşe s-au în­ rale desfăşurate la căminele ne. arată că oamenii sint din
Cu totul alta era situaţia în făptuit in domeniul sănătă­
regimul burghezo-moşieresc şi ţii oamenilor muncii o dove­ culturale din raion. Propa­ ce in ce mai dornici să afle,
nu rare au fost cazurile cinci deşte asistenţa medicală ce ganda prin conferinţe s-a des­ să cunoască Dacă in anul !960

oameni bolnavi grav sau ac­ se acordă în ceie 14 circum­ făşurat in bune condiţiuni. n- numărul cititorilor era. de
cidentaţi mureau fie că nu a- scripţii de la sate, din care jungindu-se ca în cele mai în­ 9.985. in anul 1961 a fost de

veau cu ce să-’şi plătească con­ jumătate au şi medici pe­ depărtate sate să fie expuse 12.862. far In 1962 s-a ridicat
frecvent conferinţe pe diferite la 15.652. De asemenea, in a-
sultaţia şi medicamentele, fie diatri iar citeva şi cite un teme. 'Astfel, numărul confe­ nul I960 s-au citit 103.570 ăe
pentru că spitalele care erau stomatolog. In raion mai
pe acea vreme în Deva şi Pe­ avem cinci case de naşteri, 2 rinţelor expuse in anul 1962 a volume, in 1961 136.044 volu­
me, iar in 1962 cifra acestora
troşani erau prea departe. In staţionare de circumscripţie întrecut cifra de 4.009. Pentru a crescut, ajungind la 130.000
raionul Haţeg nu exista nici şi 6 puncte de sănătate. Aşa, larga răspindire a cunoştinţe­
lor ştiinţifice, in anul trecut volume.
o unitate spitalicească. Toa­ de pildă, la Lunca Cernii, co­ au fost organizate in raiontrei Raionul Haţeg trăieşte in .li­
tă asistenţa medicală se re­ mună de munte, se află acum
zuma la ceea ce puteau face un dispensar modern, dotat brigăzi ştiinţifice rare au fă­ nii regimului democrat-popu­
cut în cursul acestui an 24 de lar o viaţă culturală, intensă.
trei' medici de plasă şi alţi cu aparat Rontgen, care este ieşiri pe teren la căminele Ştiinţa şi cultura au cuprins
patrâi-cinci medici particulari, deservit de doi medici, o
căroua trebuia să le plăteşti moaşă si un felcer. culturale de la Unciuc. Rin de şi continuă să cuprindă mase
Mori. Boşorod, Chitîd, Coroieşti din ce in ce mai largi de oa­
sume mari de bani, dar ne- Oamenii din satele raionu­ meni ai muncii.
şi altele. AUREL ROTAR
avînd cu ce plăti, oamenii lui Haţeg sint. recunoscători Un accent deosebit s-a pus
mureau cu zile. vicepreşedinte al Comitetului
partidului pentru marile tran­ pe mărirea numărului de for­ executiv al Sfatului popular
In tâmp ce circiumile se sformări ce au avut loc. pe a. maţii artistice. Acest lucru n
găseau în fiecare sat, dispen- ceste meleaguri, iar noi me­ raional-Haţeg
sareie şi medicii erau o ra­ dicii si personalul sanitar ne făcut ca in raionul nostru să
Doua imagini, două realităţi, două timpuri. Cu mai bine de 20 de

ritate. străduim să fim la înălţimea ani fn urmă un fotograf a suprins pe micul elev do undeva clin raionul Ne făurim L ® m n a noastră
Ca şi în domeniul econo­ menirii noastre : de veghe la Haţeg in drum sort- scoală. Desculţ, cu hainele numai petece, stimpărîn-
apărarea sănătăţii oamenilor du-şi foamea cu o coajă do’pepene.
mic. al culturii şi învăţă­

mântului şi pe tărim medico- muncii. Astăzi copiii tuturor oamenilor muncii învaţă in scoli spaţioase, au ii hi tr a s î m b e l ş u g a t I§I sc h im b ă
sanitar s-au făcut în anii Or. ARPAD BIRO uniforme şcolare, iar cei clin clasele I-YII primesc manuale gratuit. Cel
puterii populare paşi uriaşi. cle-al doilea instantaneu reprezintă un grup de elevi clin acelaşi raion Gospodăria colectivă din comuna noastră Ca şi în celelalte co­ că patriotică a numeroase
directorul .Spitalului unificai cercetlnd curioşi manualele gratuite, primite la începutul anului şcolar. împlineşte 4 ani de existenţă. Timpul de cind mune din raion, ţărăni­ construcţii dc interes ob­
In 1949 a luat fiinţă în Ha­ lucrăm pămîntul în comun, cu mijloace me­
Haţeg canizate şi după regulile ştiinţei agrotehnice,
este scurt, dar bogat în înfăptuiri. In această
D e la joagăr, Ia utilaje mecanice Cifre şi fapt© perioadă, muncind cu hărnicie, noi am reuşit mea noaslră colectivistă ştesc. In comuna noas­
să dezvoltăm avuţia obştească şi să ne făurim lră s-au conslruit şi re­
o viaţă mai îmbelşugată. îşi făureşte o viaţă nouă, novai 6 cămine culturale,
îmbelşugată. Uniţi în
Eu, am fost mulţi ani slugă. Aveam o că­ o şcoală de 4 ani, două
suţă din lemn. Ce agoniseam, slugărind pe doua gospodării mari şi cinematografe săteşti, un
la chiaburi, îmi ajungea doar ca să-mi duc puternice, colectiviştii
viaţa de pe o zi pe alta. Toate acestea au obţin an de an succese magazin universal, s-a
9 Fondurile alocate pentru rămas doar o tristă amintire. amenajai drumul spre
Jocul Ue lum ini de la gura so­ !S şi d e m uncă om en eşti, nu ca p e pentru că in zilele noastre soco­ ocrotirea sănătăţii oamenilor toi mai inimoase în spo­ Berthelot-Crăguiş Şi s-a
bei îndeam nă p e V asile X icolaescu vrem ea cind eram eu flăcăiandru tesc firesc să m uncească şi să tră ­ muncii din raionul Haţeg în Am intrat de la început în gospodărie şi am rirea producţiei vegetale
să 'depene am in tiri. ca tine. A tu n ci dorm eam în p ă d u ­ iască tu co n diţii civiliza te. L a fel de muncit .ou tragere de inimă, An de an gospo şi animale. Anul trecui, lărgit şi pielruii drumul
re, în colibe făcu te d in crengi. M ă­ firesc li se parc celor d e la e x ­ 1962 s-au ridicat la 7.368.00» cu lot timpul neprielnic, Demsuş. In *comună
— Cind. eram fecio r lucram tot m ăliga. bureţii şi urzicile erau m in­ p lo a ta r e a A r p a d ia d in s e c to r u l 1‘ui lei. daria s-a dezvoltat, şi noi cişligăm tot mai s-a obţinui o producţie funcţionează o bibliotecă
earen noastră. începeam lucrul de ca după o zi de muncă să intre bine. Din veniturile realizate in gospodărie medie de aproape 1.500 comunală şi una săleas-
la pădure. A tu n ci ni se spunea iii noaptea şi term inam to t n oap­ ° In raionul Haţeg au fost am reuşit să-mi fac casă de cărămidă, cămară că Au fost electrificate
tăietori de pădure ori slinjenari. A - tea. Cu joa g ă ru l şi cu să d irea tre ­ ,su b d u ş ş i să fa c ă b a ie . S iv i c e ­ electrificate pînă acum 25 de şi un grajd. Familia mea se hrăneşte acum şi kg. griu la hectar şi lot prin contribuţie vo.
cum sîntem m uncitori forestieri. buia să-i tragi virio s ca să cişligi sate, Iii acest an se vor electri se îmbracă bine. Şi ca mine sint şi ceilalţi !.800—2.000 Kg. porumb
ceva bănuţi. Cu ei de abia d e-(i lo r d in P a rc h e te le fa la IUui ui M a ­ fica încă 26 de sate. iar pînă în colectivişti din sat. Axente Podeanu şi Avram Imitară şi muncă patrio
U n flăcăiandru, la cure de abia ajun gea s-o duci dc azi pe niiiiie. rc, L o la , L ciii aş,- M a rg in e a , d in 1965 vor fi electrificate 80 la Prejban, de pildă, şi-au construit case noi, boabe, la ha. Au îost mă­ liră satele: Berthelot.
H m ijesc m ustăţile, încercă să-l A n im e altceva. Ici fierăstrăul m e­ toate celelalte guri dc exploatare, sută din sate. Ion Cozac şi-a cumpărat mobilă cu 8.300 lei. rile simţitor suprafeţele
p ro vo a ce la vo rb ă , l i p lăcea să can ic în iniin i şi în c ite va m in ute nu li se parc deosebit faptu l că plantate cu livezi. Ta Crăguiş si Boita.
asculte povestirile şefului de briga­ ai duhorit bradu l cil m untele de nu în apro p iere m agazin e a lim e n ­ 9 Pentru construcţia de lo Pentru viaţa noastră nouă şi luminoasă Berthelot s-au plantat 15 Datorită croşiorii avu­
dă. D e aceea ii întrebă cm c este în a lt. D in s a la r iu l ce !I p r im e ş ti tare şi bru tării. Silit 12 asem enea cuitiţe în oraşul Haţeg şi la mulţumim partidului care ne a călăuzit paşii ba. cu pomi fructiferi, iar ţiei obşteşti a gospodă­
deosebirea în tre aceste nume. astăzi trăieşte bine tontă fam ilia. Şi m agazine şi 7 brutării. Pentru ci Baru Atare s-au alocat în acest pe drumul belşugului. Intrarea in gospodăria la Tuştea 12 ha. A sporit riilor colective, au crescut
apoi încă ceva. în ain te vrem e ni­ este firesc astăzi să asculte o con ­ colectivă a însemnat pentru noi ţăranii mun­ simlMor numărul de ani­ simţitor şi veniturile
—L m a re d e o se b ir e , m ă i P a iru l. m eni ini se gin d ea ia săn ătatea ferinţă ţinuţii la cabană, să v izio ­ an 1.896.000 lei. citori cununia cu belşug şi bună stare in
noastră. A cum capeţi haine de p ro­ neze un film ciad vin e caravana. ® întreprinderea dc industrie male şi productivitatea personale ale lolectivis
S -o ştii tu d e la m in e, eu cu am tecţie. cască... M are diferen ţă, s-n casă. Toate acestea le datorăm partidului,
sinii it pe pielea m ea deosebirea. şti de la m ine ! Sas, în v ir f d c m ante, la zeci locală „Vasile Boaită“ va livra acestora. Cele două gos­ Iilor. Peşte 100 de cole<
Iacă acum Iu sta i in cabană. A ici de kilom etri de sate şi comune, comerţului socialist în acest an. regimului nostru democrat-popular care ne-a podării au construi! 7 livişb şi-au construit
e cald. ai palu l tău curat ; apa­ In cabană se aşternu liniştea. Fie­ m uncitorii forestieri ascultă ră­ bunuri de larg consum în va grajduri, două saivane, 5 rase noi Mulţi şi-au cum­
ratul de radio iii zice o doină care se gindea la vorbele şefului iiioni, citesc ziaru l, tă r ii şi re­ loare de peste 7.000.000 Ies. din scăpat de asuprire şi mizerie şi ne călăuzeşte părat mobilă, aparate de
sau o in v irlită . D im in eaţa, Ia p r im viste. Sint aproape o00 de m unci­ care numai mobilă în valoare silozuri, pătule pentru
şi scara m aniaci m încare caldă, de brigadă şi se întreba cum de tori forestieri din parchete abonaţi de aproape 6 milioane lei. paşii înainte pe drumul clesăvirşif construc­ porumb, remize etc. radio, aragaze. maşini di
p ită p ro a sp ă tă . C in d v ii d e Ia lu ­ la ziarele cotidiene. Pentru ci fu n c­
cra nu cazi ca bu tu cii, istovit, ci au putu t ei. slîn fen a rii dc atunci ţionează la fiecare cabană o b ib lio ­ 8 Pentru executarea lucrărilor ţiei socialiste in patria noastră. Sfatul popular comunal, spălat ruie etc.
Ir apu ci să c ite şti zia ru l sun dc tecă volan tă. Sint 47 dc cabane fo­ de canalizare şi aprovizionare DANCESCU LASCUI
prin cărţile noi ce le aduce la b i­ să rabdr via ta m izeră pe care au restiere. D c la acestea nu lipseşte cu apă a oraşului Haţeg, s-a TRANDAFIR LAZARONI sub îndrumarea organiza­ pieşedintele comitetului
blioteca volantă. V ezi de ce nr m e­ nici trasa sanitară. C urăţenia şi alocat în acest an suma de brigadier de cimp G. A. C.
rităm num ele dc m uncitori fores­ trăil-o. L i se pure de neînţeles confortul dom ină pretutin den i. P en­ 1.575.000 lei. ţiei de partid, a mobili­
tieri ? A vem un im condiţii de via - Toteşti
* in raionul Haţeg funcţio zat masele de cetăţeni executiv al statului
nează în prezent 118 unităţi co
merciale. Acestea au vîndut la înfăptuirea prin con­ popular comuna!

tribuţie voluntară şl mun- Berthelot

tru apărarea săn ătăţii m uncitorilor populaţiei anul trecut mărfuri
forestieri, num ai în anul ce a tre­ industriale si alimentare în va­
cut. s-au cheltuit 382.000 lei. U ti­ loare de 92.648.000 lei. cu
lajele m oderne, fierăstraie m eca­ 28.872.000 lei mai mult ca în

nice. funiculare, trolii. cojiloare 1959.

şi altele v in să le uşureze efo r­ ® Bibliotecile din raion dis­

tul fizic, ii aju tă să-şi ridice n i­ pun de 130.000 volume de cărţi

velu l calificării profesionale. D e cu­ diferite şi au înregistrat anul

rm ă s-a deschis la H am M are trecut 15.652 cititori.

un curs pentru 40 de m uncitori ce 9 Anul trecut au fost mobili­
vo r în văţa m inuirea ficrăslraiclor zaţi şi au participat la cîife-
m ecanice, l'oşlii analfabeţi, m uritorii rite acţiuni de interes obştesc
de !nume, zdren ţăroşii de ieri, sint 164.000 de cetăţeni care au efec­
astăzi m uncitori bine îm brăcaţi, tuat 988.566 ore de muncă pa­
stă p in i p e teh nica nouă. cu un n ivel triotică în valoare de 3.115.437
de via tă ridicat. In via ta şi con­ Iei.
ştiin ţa lor s-a produs o revoluţie.
F ăclia lib ertă ţii aprinsă de lupta 8 In exploatările forestiere
partidu lu i lum inează puternic şi ale I. F. Haţeg funcţionează
13 funiculare, 28 fierăstraie me­
via ta m uncitorilor forestieri.
canice „Drujba“, 7 tractoare, 2

D. D R IC O V EA N U cojitoare mecanice şi 2 maca­ Şcoala ăe 8 ani 'din Baru Mare.
rale.
Căminul cultural din fAvadi»,