Page 98 - 1963-01

N r. 251© DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. S

SUCCESE /% G SE N D\

N ECONOM IA LOCALĂ (R adie graful „1. Pintiltc“ ; PETRO­
ŞANI: Laşul — cinematogra­
Acum citeva zile a avut. Ioc cea lare ale oraşelor regionale Petroşani, strucţii a realizat planul de produc­ 1 FEBRUARIE 1963 ful „Al. Sahia“ ; Contele de
ţie în proporţie de numai 86,4 la PROGRAMUL I : 5,07 Me­ Monte-Cristo — seria I l-a . —
3e-a VUI-a sesiune a Sfatului popu­ Deva şi Hunedoara. lodii populare romîneşti şi cinematograful „7 Noiembrie“;
lar regional consacrată analizei ac­ Sesiunaa a scos in evidenţă si sută, iar la preţul de cost, în loc ale minorităţilor naţionale; A L B A IULIA: Flăcări şi fiori
tivităţii planului economic si socîaî- unele aspecte negative în sectorul să realizeze economiile planificate 6,07 Cintece; 6,20 Emisiunea cinematograful ,,Victoria“ ;
cultural pe anul 1962 si prezentarea de gospodărire comunală şi Îocativă. în valoare de 3.156.000 Iei, s-au în­ pentru sate: 7,10 Jocuri popu­ Zece mii de scrisori — cine­
proiectului de buget pe 1963. Darea Deşi la transportul în comun s-au în­ registrat depăşiri în valoare de lare sovietice; 7,45 Muzică matograful „ 2 3 A u g u s t li;
de seama prezentată de tov, depu­ registrat unele succese se mai produs 2.500,000 lei. Cauzele acestor rezul­ distractivă; 8,00 Sumarul pre­ SEBEŞ: Oameni şi fiare —
tat Dumitru Dejeu, preşedintele Co­ totuşi perturbaţii !a Cugir, Hune­ tate nesatisfăcătoare, aşa după cum sei centrale; 9,05 Din folclo­ seria I-II — cinematograful
mitetului executiv al Sfatului popular doara şi Petroşani, din care cauză a reieşit din darea de seamă şi dis­ rul popoarelor; 9,30 Frag­ „P ro g resu lP erm isie pe ţărm
regional ca şi discuţiile purtate de călătorii nu sint pe deplin mulţumiţi- cuţiile purtate la sesiune, îşi au iz­ mente din opere; 10,00 Muzi­ — cinematograful „M. Sado-
deputaţi si invitaţi an reuşit să iacă întreprinderile de gospodărire oră­ vorul, pe de o parte în lipsa de do­ că sovietică interpretată de veanu“ ; ORĂŞTIE : Şoferii
o analiza profundă felului, cum s-a şenească se ocupă insuficient de cumentaţie integrală si la timp, iar ansamblurile noastre corale; iadului — cinematograful „V.
muncit in anul trecut pentru înfăptui­ întreţinerea şi axploatarea instala­ pe. de altă parte în unele cauze de 10,30 Muzică de estradă; 11,30 Roaită“ ; Sentinţa se va da
rea sarcinilor pe anul 1962 şi sa vină ţiilor şi mijloacelor fixe precum şi ordin subiectiv. Astfel, disciplina Fragmente din opereta „Lă- joi — cinematograful „Flacă­
cu o seric de propuneri care să con­ de satisfacerea nevoilor populaţiei cu muncii pe şantiere este slabă, aici se saţi-mă să cînt“ de Gherase ra“ ; HAŢEG: M-r r săturat
lucrează, raaî ales la finisajele in­ Seara, Ia clubul muncitoresc din Petrila vin să-şi petreacă Dendrino; 12,00 Harnicele ţe­ ăe căsnicie — ci- r atograful
ducă la îmbunătăţirea activităţii. servicii si prestaţii. sătoare — program de cânte­ „Popular“ ; BRAD Revista
terioare, cu multă încetineală, exis­ timpul liber numeroşi oameni ai muncii din localitate. Mulţi din­ ce; 12,20 Muzică populară ro- ăe la miezul nopţii — cine­
La nivelul exigenţei mînească interpretată de Vic­ matograful „Steaua roşie“ ;
Mai repede, mai. bine tă un slab control din partea meş­ tre aceştia se îndreaptă spre sala de Şah, unde dispută partide toria Baciu şl fluieraşul Du­ LONEĂ : Planeta furtunilor —
mitru Zamfira; 13,10 Pro­ cinematograful „Minerul“ f
Sesiunea a scos in evidenta faptul consumatorilor terilor şi şefilor de loturi etc. Nu­ interesante, pasiona,nte* Foto : V. ONO.lî gram de su ite; 14,00 Con­ IL1A: Dacă ţii la mine — ci­
mai aşa se explică faptul că durata cert de prînz; 15,20 Cîntă nematograful „Gh. Dofa“
că întreprinderile de industrie locală Sfaturile populare au în subordinsa de execuţie a construcţiilor de locuin­ Roxana Matei şi Gîcă Pe- ZLATNA : Omul amfibfe — ci­
din regiunea noastră au oblinut in lor si comerţul local. In prezent, co­ ţe este cu mult sub nivelul sarcini­ Despre pregătirea cadrelor trescru; 16,15 Vorbeşte Mos­ nematograful „Muncitorul“ i
anul trecui succese deosebite în în­ merţul local cuprinde 352 unităţi. lor trasate de partid ajungînd la de­ cova ! ; 16,45 Jocuri populare TEIUŞ: 49 de zile în Pacific
deplinirea sarcinilor de plan. Dato­ După cum a reieşit din lucrările se­ păşiri de 6-3 luni. Slaba organizare romîneşti; 17,10 Oîntece de — cinematograful „V. Roai­
rită muncii desfăşurate de colectivele siunii, datorită unei mai bune con­ a întrecerii socialiste, lipsa unei evi­ didactice care predau obiectul Gheorghe Bazavan ; 18,15 Arii tă“ ; APOLDUL DE SUS i
întreprinderilor de industrie locală duceri si îndrumări a comerţului, vo- dente clare a materialelor, nefoJosi- din operete: 20,30 Noapte bu­ Nana — cinematograful „23
planul de producţie pe anul 1962. a nă, cop ii: „Şoarecele şi ur­ August“.
rea Ia capacitatea reală a utilajelor, sul“ ; 20,40 Concert de muzi­
Agricultura*fost îndeplinit în proporţie de 110,3 (Buleiut
risipa de manoperă, insuficienta pre­ 1V că uşoară romînească; 21,30
la sută iar cel al producţiei marfă meteorologie
în proporţie de 107,1 la sută. Succe­ Sessunea a YISS-a a Slafuluî ocupare pentru reducerea volumului Dată fiind importanta pe care o are nie", întrucît studiul cunoaşterii cul­ Muzică populară romînească
se deosebile au obţinut în specia! imobilizărilor, lipsa spiritului gospo­ obiectul „Agricultura“ pentru pregă­ turii plantelor este o problemă ce
întreprinderile ..! Mai" Deva ,.I. C. Fri- pepwíar regional dăresc etc. sint alte deficiente care tirea viitorilor colectivişti, secţia de preocupă tot mai mult pa oamenii cerută de ascultători.
mu" Orăştie şi „Crisana" Brad. Tot învăţămînt a sfatului popular raional de specialitate, am planificat ca ulti­
în anul trecut au fost realizate eco­ sv'^eOTrjrwwwrWG'raatt» s-au manifestat în activitatea şantie­ Orăştie, încă de Ia începerea anului mă temă, „Cultura plantelor agricole
nomii la preţul de cost in valoare în condiţiile de sol şi climă diii re­
de 1.300.000 lei peste plan. precum lumul mărfurilor desfăcute prin re­ relor T.R.C.H. şcolar, a luat o seamă de măsuri pen­ giunea Hunedoara şi raionul Orăştie“. (C in em a PENTRU 24 ORE
şi beneficii peste sarcina planificată ţeaua comercială locală comparativ La rezultatele slabe obţinute da tru instruirea profesorilor care predau Tema va fi expusă Ia data de 5 mai
în valoare de 2.000.000 lei. cu anul 1961 a crescut cu 17 la T.R.C.H. a contribuit şi D.S.A.P.C. această materie. Astfel, în colaborare a.c. de către tov. ing. Glava Victor 1 FEBRUARIE 1963 Vreme schimbătoare cu cerul
sută. O dată cu aceasta a crescut Deva care a elaborat unele proiecte cu consiliul agricol raional, au fost (cercetător ştiinţific) şi va fi urmată DEVA : Permisie pe ţărm — mai mult noros. Vor cădea nin­
Totuşi în activitatea întreprinde­ si rentabilitatea unităţilor comercia­ cu greşeli şi omisiuni precum şi unii planificate citeva acţiuni teoretice şi de aplicaţii practice în cadrul acele­ cinematograful „Patria“ ; HU- sori. Temperatura în uşoară creş­
rilor do industrie locală aşa după le care, faţă ele anul 196), au rea­ beneficiari care n-au predat la timp practice la Staţiunea experimentală NEDOARA : Prietenul nostru tere. Ziua va ii cuprinsă intre
cum a reieşit din lucrările sesiunii lizat beneficii peste plan de aproa­ documentaţiile, n-au eliberat ampla­ comun — cinematograful minus 2 şi minus 8 grade, iar
s-au semnalat şi unele deficiente. pe 11 milioane Ici. De asemenea, oa­ samentele, n-au deschis finanţarea „Victoria“ ; SIMERIA : Ali­ noaptea între minus 10 şi minus
Astfel, Ia unele ramuri şi sortimente menii muncii au fost mai bine de­ etc. Asemenea greutăţi a provocat din Geoagiu, unde conducerea staţiu­ iaşi staţiuni. biul nu ajunge — cinemato­ 16 grade. Vintul va suila polrivit
ca materiale de construcţii, amidon nii şi cercetătorii ştiinţifici de aici Preconizînd instruirea după planul cu intensificări din est şl sud-est.
etc. planul n-a fost îndeplinit. De serviţi, s-a asigurat o mai bună a- în special comitetul executiv al Sfa­ ne-au pus la dispoziţie un bogat ma­ amintit mai sus, considerăm că vom
asemenaa se constată că se mai provizionare a unităţilor cu produse tului popular al oraşului regional
produc unele sortimente de slabă Petroşani care a întirziat nejustifi­ terial necesar instruirii cadrelor di­ ajuta substanţial profesorii care pre­
calitate ceea ce a determinat bene­ alimentare şi industriale. dau obiectul „Agricultura“ şi, impli­
ficiarii să renunţe la ele. Produse cat întocmirea documentaţiilor pen­ dactice.
de slabă calitaie au executat I.I.L. Totuşi, sesiunea sfatului popular In cele ce urmează aş vrea să arăt cit, vom contribui ia ridicarea nivelu­
..Economica" Sebeş, „Vasile Roaită“ regional a Scos în evidenţă faptul tru terenurile Livezeni-Petroşani si SPITALUL NEURO-PSiNIATOIE DIN ZAK,
Haţeg, „1 Mai“ Deva şi altele. că şi în activitatea comerţului local Braia 11-Lupeni. Acelaşi lucru s-a care este preocuparea planului nostru lui de învăţătură al elevilor.
există încă multe neajunsuri. Aces­ petrecut Ia Alba Iulia, Orăştie, Si- ra io n u l llia
Deficientele care s-au manifestat tea s-au reflectat asupra realizării meria şi Deva. de instruire a profesorilor care pre­ Dar, pe lingă această formă de
în anul trecut — spunea tov. Fran- planului de desfacere precum şi in ANUNŢA VACANT
cisc Pervain. şeful secţiei de in­ buna aprovizionare a populaţiei cu Lucrările sesiunii au demonstrat dau „Agricultura“ în trimestrul II. pregătire, de un real folos sint şi
dustrie locală a sfatului popular re­ un bogat număr de sortimente. că în acest an sint condiţii mult mai postul ci© contabil
gional, sint în general cunoscute de In urma şedinţei cercului pedago­ cercurile pedagogice, unde profesorii
către conducerile întreprinderilor. De bune pentru ca T.R.C.H. să-şi înde­ r e t r ib u it c u u n s a l a r t a r if a r d e ies 1.225
aceea, au fost luate masuri pentru plinească sarcinile de plan. gic din 29 decembrie 1962, cînd s-a de-specialitate se pregătesc din punct p lu s u n s p o r d e 7 5 Seî.
lichidarea lor. Sint. toate condiţiile
ca în anul 1963 întreprinderile de prelucrat cu cadrele care predau „A- de vedere metodic şi ştiinţific, cău- Condiţiile ăe ocupare a acestui post s in t:
industrie locală să obţină rezultate
bune si in privinţa realizării sorti­ gricultura“ felul cum acestea sint în­ tînd procedee c:ît mai adecvate pentru — candidai»! să aibă şcoala medie cu diplomă
drumate, s-a ajuns Ia concluzia ca împletirea teoriei cu practica. de maţurifafe şi sfagsul de 8 ani ?n iuncfii econ o­
mentelor si îmbunătăţirii calităţii lor. Un sector rămas în urma 4’ temele prevăzute pentru instruirea Directorilor de şcoli le-a fost in­ mice» sau studii superioare econom ice.

Oraşele şi satele, Sesiunea a dezbătut de asemenea lor să fie expusă înainte ca acestea dicat ca in cadrul formelor muncii Doritorii se vor prezenta 1a. spitalul Zam
cu cerere şi actele necesare, arătate mai sas, şi
gospodărite cu grijă pentru orice alte informaţii.

Tn sectorul de gospodărire comu­
nală T$i ’Îocativă volumul producţiei
si serviciilor prestate a crescut sim­
ţitor. Astfel. în ariu) care a trecut,
planul a fost îndeplinit în proporţie
de 113 Ia sută, iar la unele activităţi
ca transportul in comun si serviciile
de salubritate, munca s-a îmbunătă­
ţit. S-a lărgit şi îmbunătăţit reţeaua
de alimentara cu apă şi energie elec­
trică, s-au făcut progrese pe linia în­
treţinerii si conservării fondului de
locuinţe. Au fost înregistrate de ase­
menea succese şi în ce priveşte în­
O bună parte din discuţiile pur­ felul cura comitetele executive au să se predea la clasa. Astfel, în func­ metodice existente în şcoală (comisii
tate în cadrul sesiunii s-au referit luptat pentru întărirea sectorului so­
la felul cum sfaturile populare s-au cialist al agriculturii, îndeplinirea ţie de predarea materiei am stabilit metodice, şedinţele consiliului peda­
pentru instruire următoarele teme: gogic) să întreprindă acţiuni pentru
preocupat de îndeplinirea planului în sarcinilor social-culturale etc.
construcţiile de locuinţe. Astfel a In ultima parte a dării de seamă la capitolul „Mecanizare“ — „Tracto­ a se qâsi cele mai bune metode pen­
rul şi combina“, {în două orei cu apli­ tru predarea obiectului „Agricultura“
reieşit că din fondurile puse Ia dis­ tov. Dumitru Dejeu a prezentat în caţii practice, ce va fi susţinută de si însuşirea de către elevi a materiei
poziţia sfaturilor populare pentru faţa sesiunii sarcinile care revin eco­
construcţiile de locuinţe s-au dat în nomiei locale pe anul 1963, precum către tov. Roşu Ioan (ing. mecanic predate. In acest sens au fost obţi­
Ia S.M.T.), in data de 10 februarie a.c. nute frumoase rezultate do către tov.
folosinţă în anul trecut 2.625 apar­ si proiectul de buget. La capitolul „Legumicultura“ampre­ prof. Crăciun loan de la Şcoala de
tamente, mai mult cu 1.016 faţă de — Este necesar, spunea tov. Du­
anul 1961. Din fondurile altor mi­ mitru Dejeu, ca în centrul preocupă­ văzut expunerea: „Metoda de cultură 8 ani din Geoagiu, Opreanu Lucia de
a legumelor şi înmulţirea lor", temă Ia Şcoala de 3 ani din Orăştie, Eli-
nistere şi organe centrale au mai fost rilor comitetelor executive, a con­ ce se va prada în două ore după care sabeta Kfihler de la Şcoala de 8 ani
date în folosinţă încă 502 aparta­ ducerilor întreprinderilor, a deputa­
mente Ia Deva, Muncel, Teliuc, Gbe- ţilor ,şi a tuturor colectivelor de în alte două ore se vor face aplica­ din Vinerea şi mulţi alţii.

Iar şi Brad, predindu-sa astfel pe * muncă, să~stea în permanenţă rea-' ţii practice.,„.Tenia y.a . ii expusă de_. _De un real folos, pentru. profesorii

întreaga regiune' 3.125 apartamente. Uzarea şi depăşirea sarcinilor de plan tov. ing. Pop Grigore {Cercetător ştiin­ care predau obiectul „Agricultura“, ATELIERELE loMM. SIM ERIA
---------- - --------- ---- - ...... ........ ...
Faţă de sarcinile de plan pe regiune ca prin aceasta să contribuim la ri­ ţific) tot în ziua de 10 februarie 1963. este studiul materialelor apărute în' ANGAJEAZA DE URGENŢA
— strim g a F i
care prevedeau predarea a 3.376 apar­ dicarea economiei regiunii. Din capitolul „Pomicultura", am presă privind recentele lucrări ale <?

tamente, s-au predat 3.125 aparta­ Sesiunea a VIH-a a sfatului popu­ prevăzut în planul respectiv să fie Consiliului superior al agriculturii. ţ*
mente. lar regional a dezbătut pe larg sar­
expusă terna: „Principalele lucrări de Secţia de învătămint a indicat pro­ 4

Un rol deosebit de important în cinile ce revin sfaturilor populare si primăvară in pomicultură". Lecţia va fesorilor să studieze aceste materiale şi

executarea la timp a blocurilor de întreprinderilor pe anul 1963. Aceste fi tinută de tov. ing. Prică Dumitru să îmbogăţească lecţiile predate Ia

locuinţe din regiunea noastră îl are sarcini sint cunoscute şi, aşa după (cercetător ştiinţific) în ziua de 10 clasă.

T.R.C.H. Trustul a executat faţă de cum au afirmat toţi participanţii Ia martie a.c. şi urmată de aplicaţii prac­ Acţiunile menţionate mai sus si al­

anul 196) un volum de lucrări va­ discuţii, sint pe deplin realizabile. tice în pepinierele şi livezile Staţiu­ tele pe care le vom mai lua, vor aju­ —» l ă c ă t u ş i

loric mai mare cu -10 la sută, dind in Rămîne numai ca pe baza experien­ nii experimentale Geoagiu. ta la ridicarea nivelului profesional — m ©fi t a. i o r i

folosinţă 1.440 apartamente. ţei acumulate, eliminind deficienţele Pentru capitolul „Viticultură", im­ al profesorilor care predau obiectul

portant mai ales prin faptul că în ra­ „Agricultura“, contribuind în acelaşi
frumuseţarea oraşelor şi satelor. Sub Totuşi, rămînerea sub plan cu peste manifestate în anul trecut, comitetele ionul nostru s-a început o plantare timp la îmbunătăţirea conţinutului
îndrumarea organelor si organiza­ 250 apartamente se daloreşte şan­ executive ale sfaturilor populare si masivă a viţei de vie, a fost progra­ muncii noastre, Ia formarea unor oa­
ţiilor de partid, în anul trecut, oa­ tierelor din Valea Jiului ale T.R.C.H. toţi ceilalţi factori să lupte cu hotă- mată tema: „Principalele lucrări in meni bine pregătiţi, capabili să facă ie i
menii muncii nu prestat peste 7 mi­ care au realizat planul fizia doar în rire pentru ducerea la îndeplinire a cultura viţei de vie“, care va fi ex­ fată sarcinilor măreţe ce ne stau în m eca,

lioane ore-muneă patriotică executîn- proporţie de 61,3 la sută cu toate sarcinilor puse în fata oamenilor pusă la data de 14 aprilie de tov. ing. faţă. in f o r m a ţ ii s e p o t obţine z i i n i c d e la
du-se lucrări în valoare de peste 17mi­ că planul valoric la aceleaşi şan­ muncii din raginnea noastră de către
lioane lei. .Rezultate bune în aceas­ tiere s-a îndeplinit. în proporţie de partid şi guvern. Lefter Elena..Lecţia va fi urmată de Prof. RADU VASILE s e r v i c i u ! p e r s o n a l î n t r e o r e i e 11 — 12« L
asemenea de aplicaţii practice. şeful secţiei de învăţămînt a
Í:
tă direcţie au obţinut sfaturile popu­ 94 la sută. Trustul regional de con­ V. ALBU In ce priveşte capitolul „Fitoteh- Sfatului popular raional Orăştie

Noutăţi tehnico — ştiinţifice Autocor Mîraă meeasiieă Ia mn slrang

Lămpi ultraviolete şcoli Specialişti cehoslovaci au pus la La Biroul pentru mica mecanizare al uzinei constructoare de ma­
punct produsul „Autocor“ care îm­ şini din Vazovgiad (R.P. Bulgaria) a fost realizat un dispozitiv automat
La Institutul de igienă generală si timpul lecţiilor 'în lunile de iarnă piedică coroziunea si depunerea în pentru strung. Este vorba de două braţe mecanice care ridică piesele
comunală si Academiei de Ştiinţe — din notfernbrie pînă în aprilie — motoarele cu ardere a unei pojghiţe cilindrice, le transportă şi le aşează spre a ii prelucrate, pune în func­
Medicale a U.R.S.S. sint incercate elevii din clec-A e I-a şi a Ii-a au de calcar provenită din apa de ră­ ţiune maşina şi aşteaptă pînă se termină operaţia de producţie. Apoi
lămpi menite să tină .locul luminii fest sigsuşi’ zilnic acţiunii razelor cire. Răcirea motoarelor nu este dispozitivul ridică din nou piesele şi Ie aşează pe linia automată în
soarelui. Spectrele radiaţiilor lor írtiravioleté. înainte de Începerea tra­ împiedicată de piatra care se de­ flux pentru a fi prelucrate mai departe. In curînd această raînă auto­
conţin raze ultraviolete, care au o tamentului, 'toamna, şi la sfirşitul a- pune pe fgndul cazanului şi ea poa­ mată va fi îmbunătăţită şi adaptată la toate strungurile liniei automate
influenţă pozitivă asupra organis­ te fi mai bine reglată. In felul a- în flux.
mului omenesc. cestuia, primăvara, toti copiii au
cesta se realizează temperatura ne­ 5) Radioscopie(L subterană
Cercetătoarele Ariadna Zamabalue- fost examinaţi amănunţit, constatin- cesară motorului, ceea ce este un
va şi Zoia Skobareva au constatat factor important pentru o circulaţie V olum ul forărilor d t prospectare se ra c teru lu i ză că m â n tu lu i 'de m in ereu ,
du-se o îmbunătăţire considerabilă economicoasă, prelungind în acelaşi reduce de trei ori ca urmare a folo­ sp ecia liştii so v ie tic i au con stru it un ti­
că razele ultraviolete artificiale în­ timp durata de funcţionare a auto­ sirii m etodei sovietice de forare prin parat alcătuit din tr-o in stalaţie d e e-
a sănătăţii lor. Industria sovietică mobilului. sistem ul „radioscopiei“ subterane. m isie şi una de recepţie. Intr-una
tăresc sănătatea copiilor si adoles­ din sonde este coboiît treptat apara­
a început să producă aşa-numiteîe P entru determ inarea locului şi ca­
cenţilor, le îmbunătăţesc starea ge­ —tu l d e r a d io r e c e p ţie , ia r in c e a la ltă
O maşină pentru montarea liniilor de cale ferată care figurează la lămpi luminiscente de eritem.
Expoziţia noii tehnici feroviare sovietice Ia Moscova. nerală, pofta de mincare şi somnul. radio em iţătoru l, care în to t tim p u l sint
le a e rv e de că ld u ră
După tratamentul cu raze ultravio­ aproxim ativ ia aceeaşi adincim e şi
lete elevii se îmbolnăvesc mai rar sutoî.ereaită.
m enţin în tre ele legătu rile radio.
de gripă, de inflamaţii ale căilor res­ Dr. Lajos Szebenyi, şei de secţie
la Institutul naţional de geologie din D atorită acestei m etode d e pros­
piratorii. amigdalite etc. Budapesta, a publicat o serie de
date importante in legătură cu pectare e suficient ca son dele să fie
In clasele unei scoli din Mosco­ rezervele subterane de căldură ale
va s-au instalat, iarna trecută sase Ungariei, constînd, printre altele, în forate la distanţe do 300-400 de m.
căldura cunoscutelor sale ape ter­
lămpi de eritem de cîte 15 waţi. In male. una de alta. De obicei ele sin t forate
la d ista n ţe d e 5 0 -1 0 0 d e tn.
Cantitatea de căldură radiată în
4 Perna de ner în medicină permanenţă din interiorul pămîntului O m u! d irije a ză
către suprafaţă pe teritoriul Un­ e r ?.di t a ie a
Dr. Skctles a e fectu a t e x p erie n ţe „scu rgea* p re a r a p id în lătu ri. A - gariei este, în cifre rotunde, de un
cu aer are proprietăţi curative. L a miliard de calorii pe secundă, in
tn cadru l cărora a fo lo sit perna d e ceasta l-a determ in at p e cercetător să prezent numai 28 la sută din aceas­ Profesorul P iolr Supikov din L e­
anim atele folosite in experienţe ;i tă cantitate este ioiosită.
a e r p en tru , b o ln a v i cu. a r s u r i g r a v e , fa c ă c u n o ş tin ţă c u p r in c ip iu l d e fu n c - care erau culcate pe perna cu aer ningrad a obţinut n i ajutorul tran ­
Potrivit calculelor făcute de dr.
E x p e r ie n ţe le au. f a s t e f e c tu a te l a s e c - p o r ta r e a l a u to m o b ile lo r p e p e r n e răn ile se cicatrizau în decurs d e o Szebenyi, stratul superior ai scoar­ sfu ziei de sînge o nouă rasă de
ţei pămîntului, pînă la o adîncime
p a d e biom ecanica f i aparatură, ch i- cu aer. A b ia după. a c e e a 's -a reu- oră. In con diţii obişnuite pentru o de 1 km„ conţine cu circa 970 de găini al că: or num ăr a a tin s
milioane mai mutte calorii în Un­
“tu r g ic a lă d e p e lin g ă U n iv e r s ita te a f i t s ă s e c r e e z e u n „ a ş te r n u t c u aer astfel de cicatrizare este nevoie de garia decit pe orice suprafaţă de 16.000.
aceeaşi întindere aflată în oricare
din Londra. p s care să te poată sta culcat co- cel pu ţin 24 de ore. O oarecare scă­ altă parte a lumii. Do la acest strat S cpikuv a d o v ed it că om ul poale
cu o grosime de I km. primesc căl­
L a începu t, dr. Skales s-a folosit m od. A ceasta n -a însem nat insă că dere a tem peraturii care, de altfel, dura majoritatea izvoarelor artezie­ d ir ija ered ita tea . El a început, să
ne din Ungaria. Surplusul de căldu­
de brancarde din penoplast prin care problem a a fost soluţionată. M edicii putea fi reglată, s-a d o ved it a nu ră subterană a Ungariei corespunde facă transfuzii ca sînge de la găi-

se su fla aer cu aju toru l unui com - se tem eau că in je tu l d e aer, orga- f i p e ric u lo a s ă , ba. c h ia r p lă c u tă p e n ­ cu energi.' caIor/<iă a 1.400.000 de | niia d e rasa „A u stralork" găinilor
tru bolnavi.
presor. D a r a n im a lele fo lo site în e x - n ism u l viu, v a în cepe să se răcească. tone de cărbune i d e ra s a „L e g h o r n A r e z u lta t u

perien ţe nu se sim ţeau p rea bine pe rapid, ceea ce v a avea consecinţe E xperienţele m edicului b rita n ic generaţie cu ereditate m u lt schim -

o a stfel d e „pernă" : in tr-a d evă r, ele in d ezira b ile. L a un m om en t dat. s-a încă nu au fo st des& vîrşile. E l a fir­ s —b a tă „găini albe din L eningrad".

e ra u r id ic a te d e j e t u l d e a e r l a o e m is p r e s u p u n e r e a că. p o a te a r fi m ă in să Că e ste m a i p re su s d.e o rice | G reutatea unei asem enea păsări

în ălţim e de c îţiva cen tim etri, dar bin e ca aerul să fie încălzit. îndoială că un bolnav stă m ult 8 atin ge 4,5 kilogram e, ea cloceşte

im ediat se coborau, apoi se ridicau E xperien ţele au arătat că răcirea m ai com od culcat pe o pernă cu aer, S —ş i d ă o u ă în to t c u rsu l a n u lu i
că răn ile sale se cicatrizează uluitor
ş.a.m .d. C auza era s im p lă : aerul p o a te fi e vita tă . C oncom itent s-a fă ­ | p în ă la 2 0 0 d e b u c ă ţi. F iec a re Ou

de rapid ţi că suferinţele sale suit Uzina de transport electric „6 Septembrie“ din Sofia, în | cîntăreşte 80-85 de gram e. N oua
considerabil reduse. cursul anului 1963 va produce în serie noile modele de elec-
care m enţinea corpul anim alelor se cu t o descoperire in teresa n tă : perna trocare. i rasă este deosebit de rezistentă la

i. MŞ- -*rv -a - •*. •*». -n*. tiv. • I boli.