Page 99 - 1963-01
P. 99
PAO. 4 ¦o^aturcDtiRtirUtíMMUML SBCIAtlSHULUl Nr. 251®
¦¦asssiî
U LT IM ELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * U LTIM ELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI ¦ N o i d ovezi d esp re crim ele
să v îrşite d e c ă lă ii ju d eca ţi
la C ob len z
— D e c la ra ţiile u n o r ju rişti şi m a rto ri
so v ietici —
MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS „ o încercare a anumitor cercuri din
Germania occidentală de a diminua
transmite:
Juriştii şi martorii din Uniunea So însemnătatea procesului de la Co
vietică pe care guvernul R. F. Ger blenz şi de a uşura soarta criminali
mane nu i-a admis la procesul foşti lor SS-işti“.
O nouă înfîhvre înfre »Poporul canadian doreşie „Cum arată Pâmîntul
reprezentanţii U.R.S.S., pace* nu arm e nucleare*4 din C o s m o s ? “ lor SS-işti de la Coblenz, au făcut In legătură cu aceasta s-a hotărît
declaraţii în ziua de 30 ianuarie la o ca materialele care îi demască pe a-
S.U.A. şi Angliei în conferinţă de presă, care s-a ţnut Ia cuzaţii de la Coblenz în săvîrşirea u-
problema încetării OTTAWA 30 (Agerpres). — Potrivit ştirilor transmise de agen Relatările cosmonauţilor Nikolacv şi Popovici — Moscova. nor crime odioase şi care afectează
experienţelor ţiile de presă, în centrul oraşului To pe unii din actualii protectori sus-
Opinia publică din Canada se pro* ronto, a avut loc o manifestaţie îm l ( A g e r p r e s ). —1 ^C o n tin e n te le ş i o c e a n e le p o l f i Ziariştilor le-au fost prezentate ma puşi ai acestor criminali, să fie făcute
cu arma nucleară t M O S C O U A '80 •}id e n tif ic a te cu u ş u r in ţă d u p ă c u - teriale şi documente prin care Heuser, cunoscute opiniei publice sovietice şi
nuntă cu fermitate împotriva înzes potriva armelor nucleare. Partici t T A S S transm ite: Wilke, Schlegel, Merbach şi alţi a- internaţionale.
panţii la manifestaţie purtau pancar cuzati au fost demascaţi că poartă
trării armatei canadiene cu arme nu
cleare.
NEW YORK 30 (Agerpres). —TASS Sesiunea ordinară te cu inscripţii: „Poporul canadian t R e v ista „ P riro d a “ („ N a tu ra “), jlo a rca ca ra cteristică , d u p ă co n lu - vina pentru crime odioase săvîrşite La conferinţa de presă s-a dat ci
transmite: a Comisiei dunărene doreşte pace, nu arme nucleare“. C publică patru fotografii în culori ru ri şi relief. Se distin ge hula, se j împotriva omenirii, că au săvîrşit a- tire comunicatului Comisiei bieloruse
ved e direcţia valu rilor, se spune 1 sasinate în masă împotriva cetăţeni pentru stabilirea şi anchetarea fără
La 29 Ianuarie, Ia sediul reprezen BUDAPESTA 30 (Agerpres). — Secretarul Confederaţiei sindicate jr ş i o r e la ta r e a c o s m o n a u ţilo r A n - in relatarea cosm onauţilor. 1 lor paşnici sovietici pe teritoriul delegilor săvîrşite de cotropitorii ger-
tantei permanente a U.R.S.S. de pe ta 30 ianuarie, în capitala Unga lor din Quebec, Marcel Pepîn, a de Bielorusiei în perioada celui de-al mano-fascişti.
lingă O.N.U., a avut loc o nouă în- riei s-a deschis sesiunea ordinară a clarat că muncitorii canadieni sînt L drian N ikolaev şi P avel P opovici. N ik o la ev şi P opovici confirm ă că 3 doilea război mondial.
lilnire între N. T. Fedorenko, repre Comisiei dunărene. La lucrările ei împotriva acceptării armelor nuclea experienţa dobîn dită în ceea ce j După conferinţa de presă ziariştii
zentantul permanent al Uniunii So iau parte meteorologi, navigatori, L P ilo ţii cosm onauţi ai U .R .S.S. răs- priveşte iden tificarea peisajelor te- -j Leonid Zamiatin, directorul Direc au vizitat expoziţia de documente
vietice la O.N.U., S. K. Ţarapkin, re lucrători comerciali şi economici, re. Aceeaşi poziţie a fost adoptată şi restre va perm ite să se descopere -j ţiei de presă din Ministerul Afaceri ilustrind crimele comise de fascişti
prezentantul U.R.S.S. în Comitetul ce precum şi jurişti din cele şapte ţări, de consiliile partidului laburist din c pund la în treb a rea : „Cum arată cu siguranţă form aţii sim ilare şi p e }
lor 13 state pentru dezarmare şi W. membre ale Comisiei şi de aseme alte plan ete ale sistem ului solar. ^ lor Externe al U.R.S.S., a calificat re în Bielorusia, care cuprinde şi apa
Foster, directorul agenţiei S.U.A. pen nea observatori din> partea Comisiei oraşele Hamilton, Oakville şi Onta t P âm întul din Cosmos Ei arată că observaţiile făcute în ^
tru dezarmare şi control asupra înar Economice a O.N.U. pentru Europa rio. . l spaţiu l periterestru ne vo r d a in - } fuzul guvernului R. F. Germane dc ratele de tortură folosite in închiso
mărilor. La tratative a participat D. şi altor organizaţii internaţionale. l Iţi vin e greu să crezi, scriu cos dicafii asupra m odului cum trebuie j
Ormsby — Gore, ambasadorul Marii 240 de cetăţeni din oraşul Hamil organ izate d iferite cercetări ştiin ţi- j a acorda vize de intrare martorilor şi rile din Minsk în perioada cînd oraşul
Britanii în S.U.A. Participanţii ’a sesiune, care va 1 m onauţii că de aici d e la înălţim i fice in dom en iu l m eteorologiei, ]
dura pînâ la 14 februarie, vor dis ton. reprezentînd cele mai largi pă gcofizicii şi a l altor ştiinţe. A stfel, * juriştilor din Uniunea Sovietică drept a fost cotropit de trupele hitleriste.
Intîlnirea a fost consacrată proble cuta probleme legate de navigaţia turi ale populaţiei au semnat o scri l uriaşe, p o ţi distin ge a tît d e m ulte în faţa geofizicien ilor se deschide *
l posibilitatea directă de cercetare a 4
mei încetării experienţelor cu arma soare către primul ministru al Cana l d eta lii de pe Păm int. A u torii caracteristicilor optice ale alm os- n
nucleară. dei, Diefenbaker. în care îi cer aces
l sc riu : „D esigur, noi nu am văzu t
tuia să respingă armele nucleare.
l „ u r m e d e l e i în A f r i c a ", în sc h im b
1
urm ele m uncii om u lu i sînt pretu -
A. Novotny a sosit îa Taşkent
[ tin d en i bine v iz ib ile “.
TAŞKENT. — I.a 30 ianuarie, An nele care îl însoţesc, au sosit la
- tonin Novotny, preşedintele R. S.
Cehoslovace, prim-secretar al C.C.
Următoare întîînire va avea loc ia internaţională pe Dunăre si alte pro 4 ferei la m ari altitudini, ) al P.C. din Cehoslovacia, şi persoa- Taşkent, din călătoria făcută îu ţă
rile Asiei de sud-est.
31 ianuarie. bleme. Âgersfîa U .P J. despre v a M de greve i 1C o sm o n a u ţii z u g r ă v e s c în ţ e l u l
j u r m ă to r o fu r tu n ă p e c a r e a u o b - îj
Succese electorale ale comuniştilor japone/i S .U .A . 1 se r v a l - o : „ S e v ă d f o a r te b in e s tr ă - ¦} Divergenţe în sînul guvernului sirian
TOKIO 30 (Agerpres). — dunarea municipală au fost aleşi, de NEW YORK 30 (Agerpres), — referindu-se la valul de greve care ^ ^ fulgerări albastre pe fun dalu l unor 3
Pentru prima dată la alegerile pen asemenea, doi candidaţi ai Consiliu Agenţa United Press International, ¦ij nnno rrti na llhb ircrironştii. EP.stitne ii-nnttefriveestannntf drfep
tru adunarea municipală orăşenească lui sindical local. cuprins Statele Unite relevă că aciua' , __ . 1i DAMASC 30 (Agerpres). — Baas, tar al patrulea este membra
din Hatiama (prefectura Kioto) au M?nevra propr’e fs r lo r lele „conflicte da muncă sînt ceie 1ţ ,. ,, , . Agenţia France Presse relatează al partidului populist. Natura diver
fost aleşi candidaţii Partidului Comu Comuniştii au obţinut succese şi în observat fu lg e ru l in cercul e x te r io r J'j că în sînul guvernului sirian au genţelor nu este cunoscută. Pre
nist din Japonia, îuhiko Iamada şi de nave americani 3 apărut divergente care au avut şedintele republicii, El Koudsl, de
Harumi Fudzivara. La alegerile în a- oraşul Sudzaka (prefectura Nacano). mai grave cunoscute în S.U.A. în ul- ) al unui orieniator optic, fulgerul 1 drept urmare demisia unul număr pune, potrivit agenţiei UPI, efor
Del candidaţi ai organizaţiei locale NEW YORK 30 (Agerpres). — turi în vederea rezolvării crizei şl
a P. C din Japonia au fost aleşi In La numai 48 de ore de la încetarea Urnele luni“, şi că ele au provocat ' se aseam ănă în aceste co n d iţii cu de miniştri. Trei din miniştrii demi
adunarea municipală. grevei docherilor americani, la New prelungirii activităţii guvernului
York s-a anunlat că proprietarii de pierderi de miliarde de dolari eco ! lum ina o rb ito a re a unui arc v o i- sionaţi sînt membri ai partidului
nave din S.U.A. au hotărît să spo ta ie
rească tarifele la transporturile de
mărfuri „pentru a putea face fată nomiei americane.
p'erderilor suferite din cauză grevei
Conferidla de presa si a măririi salariilor docheri’or din pînă la apropiatele alegeri parla
porturile americane". Potrivit relată
rilor agenţei UPI. cu începere de la M esajul preşedintelui K ennedy mentare.
I aprilie aceste tarife vor fi mări
a lui U Than! te între 3 si 15 ia sută pe rutele ma O d eclaraţie
ritime care leagă Statele Unite de a sultanului
NEW YORK 30 (Agerpres). — land. El a subliniat că în'nrît gu Australia. Noua Zeeiandă, America de în problem ele învăţăm întului d in lofffi d e su d
La 29 ianuarie, a avut loc o con vernul Adoula consideră în prezent Sud şj Africa în acelaşi timp s-n su
ferinţă de presă a secretarului gene posibilă acceptarea do ajutor unila WASHINGTON 30 (Agerpres). — îndeplineşte obligaţiile în domeniul vătămîntul profesional după termi SANAA 30 (Agerpres). —
ral al O.N U., U Thant, teral, el are dreptul să-l primească bliniat că armatorii nord-americani La 29 ianuarie, preşedintele Kennc- invătămîntuîui“. Din mesaj reiese de narea colegiilor. Lipsa ajutorului ne După cum relatează agenţia MEN,
din partea oricui l-ar oferi. Agen nti vor .-pori tarifele pe rutele din dy a adresat Congresului S.U.A. me asemenea că învăţăminlul superior cesar studenţilor este principala cau Muhammed Al-Idrus, sultanul teri
înainte de a răspunde la întrebă ţiile americane de informaţii au in Atlanticul de nord şi Extremul Orient sajul ,anual în problemele învăţămîn- continuă să fie numai la îndemîna ză a acestor rezultate alarmante“. Al toriului Iofi de sud, aflat în prezent
rile corespondenţilor, U Thant a fă terpretat aceas’n declaraţie ca pe o tului. claselor avute“. Peste jumătate din te deficienţe semnalate în mesajul la Sanaa, fiind izgonit de autorităţile
cut o declaraţe cu privire la situa anulare a interdicţiei de a se acor deoarece navele comerciale ale S.U.A. toţ părinţii care au copii de vîrstă prezidenţial sînt: laboratoarele şi bi coloniale engleze din tara sa, a de
ţia din Congo. El a spus că după da ajutor Congoului în mod unila iniilnesc aici o puternică concurenţă. Mesajul arată că deficientele siste şcolară, arată mesajul, vor să-i tri bliotecile supraaglomerate şl învechi clarat că „revoluţia yemenită a re
doi ani şi jumătate „rolul militar teral. mului de învătămînt din Statele U- te din numeroase colegii, învăţători înviat în rîndul maselor largi popu
activ“ al O.N.U. în această tară „s-a nite au dus la creşterea criminalită mită sa studieze la colegii, dar numai si profesori nepregătiţi lipsa de clă lare din protectoratele sudului Pe
încheiat prin intrarea in Kolwezi şl Corespondenţi l-an întrebat in ţii în rindurila tineretului, la şomaj şi diri şcolare. ninsulei Arabice năzuinţa de a iz
Jadoiville“. U Thant a arătat că nu continuare pe U Thant care este irosirea inutilă de resurse umane. o treime din ei sînt în stare s-o fa goni de acolo pe imperialiştii en
se prevede retragerea în curînd a stadiul îndeplinirii rezoluţiei Consi Deşi afirmă că „o tară liberă nu se glezi“. „A sosit timpul, a continuat
trupelor O.N.U. din Congo. liului de Securitale referitoare la Deplîngînd lipsa acută de ingineri că. Aproape 40 la sută din cei ce poate ridica mai sus de nivelul ca sultanul, ca patrioţi să declare luptă
şi matematicieni, preşedintele recu litativ care există In şcolile şi co sfîntă pentru eliberarea de sub do
Secretarul general al O.NU. a in cercetarea împrejurărilor în care noaşte că guvernul federal „nu îşi frecventează colegiile nu le termină legiile sale“, mesajul se vede nevoit minaţia colonială engleză a poporu
format că subsecretarul de stat al a fost asasinat Lumumba şi la tra să recunoască că „guvernul federal lui arab din aceste proteciorale“.
S.U.A., Harlan Cleveland, imoreună ducerea în fata unui tribunal a ce şl numai cîţiva din ei continuă în- nu poate asigura ajutorul financiar In prezent, o spus Muhammed Al-
cu reprezentantul S.U.A. la ONU., lor vinovaţi de moartea sa. Secreta necesar pentru rezolvarea tuturor Idrus, au loq contacte largi intre
Adlai Stevenson, i-au adus la cunoş rul general al ON.U. a răspuns că problemelor enumerate mal sus“.
tinţă plecarea în Congo a misiunii Comisia numită de ONU. a făcut
americane condusă de Cleveland cercetări numai la New York şi Preşedintele Kennedy cere aproba liderii mişcărilor naţionale din re
pentru a „elucida amploarea ajuto Geneva, ia' cînd s-a format craver-
rului“ pe care Statele Unite pot să-l nul central al Congoului în frunte La New York rea unul proiect de lege „pentru îm giunile de sud, al căror scop este
acorde guvernului central congolez. cu Adoula, comisia nu a fost ad continuă greva ti bunătăţirea educaţiei“ prevăzind fur de a unifica aceste mişcări şi de a
pografilor datorită forma un comandament unit.
Cunoscînd situaţia din Congo şi misă în Congo. El a spus că în pre căreia a încetat nizarea unei asistenţe pentru statele
lupta care se dă între diversele mo zent nu are împuterniciri nici din par apariţia a 9 ziare federale în sarcina cărora cade învă- Japonia acceptă în porturile
nopoluri internaţionale pentru bo tea Consiliului de Securitate, nici din cotidiene a căror tămîntul public în Statele Unite. Ken sale submarine atomice
găţiile acestei ţări, nu este greu de partea Adunării Generale asupra fe tiraj ajungea la nedy nu a fixat însă o dată precisă americane
prevăzut că „ajutorul“ menţionai lului în care să acţioneze, în legă 5.700.000 exempla la care să se înfăptuiască propune
este destinat să întărească poziţiile tură cu raportul comisiei care s-a rea. TOKIO 30 (Agerpres). —
monopolurilor americane, interesate ocupat de cercetarea împrejurărilor re. Muncitorii cer La 29 ianuarie ministrul afacerilor
de resursele de materii prime con asasinării lui Lumumba. mărirea salariilor In încheierea mesajului preşedin externe al Japoniei a acceptat, la ce
tele subliniază deosebita importantă
goleze. Referindu-se la tratativele care au şi prelungirea con care se acordă în Uniunea Sovietică
loc în prezent între reprezentanţi cediilor de odihnă. problemelor învătămîntului. „Institu
Explicînd poziţia sa în această
problemă, U Thant a spus că el se U.R.S.S., S.U.A. şi Angliei, U Thant IN FOTO: Pi ţiile de învătămînt superior sovietice, rerea S.U.A., ca submarine atomice a-
pronunţă în principiu pentru a se a declarat că „perspectivele de a chete do grevişti
acorda ajutor Congoulul numai prin se ajunge la un acord cu privire la cu pancarte în faţa se spune în mesaj, pregătesc? de trei mericane să Intre în porturile japo
ori mai mulţ Ingineri şi de patru neze.
canalele O.N.U. şi a amintit chema încetarea experienţelor nucleare clădirii zi arul ui
rea Consiliului de Securitate adre sînt mai hune ca oricînd“. In con „New-York Herald ori mai mult! medici decît Statele Printre porturile japoneze în caro
sată tuturor guvernelor de a trimite tinuare. ocupîndu-se de alte pro Tribune“. Unite... Uniunea Sovietică pregăteşte vor intra submarine atomice america
de două ori mai multe oadre de oa ne se ailă şl porlul Yokosuka, una
ajutor Congoului numai prin inter bleme, U Thant şi-a exprimat pă meni de ştiinţă şi tehnicieni decît din bazele maritime militare ale flo
rerea că „O.N.U. trebuie să cerce tei a Vil-a a S.U.A.
mediul Organizaţiei Naţiunilor Uni» teze metodele de reducere a încor S.U.A. Totodată Uniunea Sovietică a
te.' In acelaşi timp, U Thant nu a dării şi de promovare a unei mai lichidat practic neştiinţa de carte, Uniunile sindicale din oraşul Yoko
făcut de fapt nici un fel de obiec- sporind de la începutul acestui secol suka au hotărît să desfăşoare o am
bune înţelegeri Internationale". de 23 de ori numărul persoanelor plă mişcare de protest împotriva in
tîuni împotriva misiunii lui Cleve trării în acest port a submarinelor
care au peste şapte clase”. atomice americane.
LEOPOLDVILLE 30 (Agerpres). —
Un nou episod în lupta pentru Agenţiile occidentale de presă MOSCOVA. — La 29 ianuarie, pe D upă eşecul tratativelor
transmit că la 29 ianuarie a avut scena Palatului Congreselor din
reîmpărţirea bogăţiilor în Congo ioc la Elisabethville o întrevedere Kremlin a fost prezentată opera de la B ruxelles
între ministrul rezident în Katanga „Sadko“ do Rirnski Korsakov. La
al guvernului central congolez, Ileo, acest spectacol, care s-a bucurat de LONDRA 30 (Agerpres). — Iia) cu scopul de a se organiza o
şi Chombe. Potrivit comunicatului un succes excepţional, au asistat
Coca ce era dc aşteptat după „rea tu l congolez în aintea suspendării lu prului „A naconda G rou p“ şi „Chile dat publicităţii de Ileo in cursul în conducători ai partidului comunist înapoiat la Londra după eşecul campanie fermă menită să contracare
crărilor sale), o consolidare a p o ziţii trevederii i s-au adus lui Chombe şi ai statului sovietic, în frunte cu
ducerea la ordine" asecesionistului “C o p p e r C o m p a n y c a re n u p r iv e a u la cunoştinţă prevederile constitu N. S. Hruşciov. tratativelor privind aderarea Angliei ze provocarea lansată de Piaţa co
ţionale cu privire la delimitarea
Chom be, s-a produs m ai repede decît lor lor. Cum în lum ea capitalistă de loc cu ochi buni perspectiva m ic funcţiilor guvernului centrai şi ale MOSCOVA. — La Moscova, sub la Piaţa comună, E. Heath, repre mună, aşa cum decurge din veto-ul
şorării preţului cuprului pe pia ţa m on autorităţilor provinciale. Pe de altă auspiciile Ministerului Invăţămintu-
au crezut u n ii: la L eopoldville a ple totu l este determ inat d e raportul de dială [m in a d e lucru din K alanga parte, însă, Chombe a dat publici lui Superior şl Mediu de specialita zentantul britanic la aceste tratative, impus de Franţa“.
fiin d bineînţeles m ult m ai ieftin ă dc- tăţii şi el un comunicat in care afir te al U.R.S.S„ a Academiei de Ştiin
cat o im portan tă m isiune am ericană cît în alte p ă rţi ale lum ii). E ste inutil ţe a U.R.S.S. şi a Ministerului Cul a declarat marţi seara la posturile en In cadrul unei conferinţe do presă
de a sublinia că gru pul su cdezo-am c- mă că ar fi subliniat în cursul în turii al R.S.F.S.R., a fost organizată
sub conducerea lui H arlan C leveland, forţe, iar cel m ai tare are totdeauna rican m en ţionat constitu ie un sim plu o consfătuire ştiinţifică unională gleze de televiziune: „Nu vom în care a avut loc la Bruxelles după în
paravan în spatele căruia acţionează trevederii faptul că „nu trebuie gră avînd ca temă „Educaţia estetică a
subsecretar d e stat al S .U .A . pentru dreptate, nu este deloc de m irare că aceste două m ari m onopoluri. In afa bite lucrurile“ in ce priveşte reinte oamenilor muncii Sn perioada con toarce spatele Europei sau ţărilor co cheierea şedinţei de marţ seara a re
ră d e cupru, „U nion M iniere" m ai strucţiei desfăşurate a comunismu
relaţiile cu organ izaţiile internaţionale, S.U .A . s-au şi grăbit să trim ită la controlează principalele rezerve de co grarea Kaţangăi în Congo, deoarece lui“. La consfătuire iau parte şi in munităţii europene. Noi am fost con prezentanţilor ţărilor Pieţei comune,
balt şi germ ania (care serveşte la fa vitaţi din ţările socialiste. Despre
în vederea sta b ilirii unui program de faţa locului o m isiune pen tru a de bricarea dc iranzistori) ale lum ii ca această provincie s-ar afla, chipu „Unele probleme ale predării este siderabil încurajaţi şi susţinuţi du L. Erhard, ministrul economiei vest-
pitaliste, precum şi m in ele d e d ia rile, într-o „perioadă de tranziţie“. ticii în învătămîntul superior din
aşa-xis aju tor acordat de S .U .A . term ina concret posibilităţile de reîm m ante care de asem enea prezin tă m ulte R.P. Romînă“, .a prezentat un referat sprijinul pe care l-am primit din par germane, şi-a exprimat convingerea
ten taţii pentru m onopolurile am eri Autorităţile O.N.U. şi cele ale gu prof. Nicolae Morarii.
C o n g o u lu i. A ceastăştire dem on părţire a im enselor resurse din sub cane. tea miniştrilor celor cinci ţări“ (este că eşecul acestei conferinţe „va avea
vernului central congolez continuă GENEVA. — La 28 ianuarie, la
strează o d a tă inplus, că dacă “f i n i n d se a m a d e to a te a c e s te a , sc o operaţiunile de control la Banca Genova, şi-a încheiat lucrările cea vorba de membrii Pieţei comune, cu repercusiuni atit pe tărîm economic,
pu l m isiunii C levelan d apare cît se de-a 31-a sesiune a Consiliului exe
în C ongo a in terven it o schim solul Congoului. poate de clar. D upă cum la fel dc katangheză. Cu cîteva zile în urmă, cutiv al Organizaţiei mondiale pen excepţia Franţei, care a susţinut ide- cît şi asupra problemei elaborării u-
clar reiese că tru pele O .N .U . din tru sănătate (O.M.S.). în timpul se
bare, aceasta se referă doar la N u o d a tă s-a v o rb ii în paginile Congo prin recentele lor operaţii d es trupe ale O.N.U. au înconjurat clă siunii — care a durat două săptă- ea continuării tratativelor cu Anglia nei politici comune" a larilor occi
ziarelor despre existenţa unui grup făşurate în K atanga au acţionat în mîni — au fost dezbătute o serie
raportul de forţe din tre pu terile im prim id rin d în sprijin u l intereselor direa aşa-numitei „Bănci naţionale de probleme care privesc activita ¦în vederea găsirii unei formule de dentale.
S .U .A . şi nu al in tereselor poporului tea acestui for mondial şi a fost
perialiste. Încetarea rezisten ţei arm a suedezo-am erican pentru exploatarea congolez. a Kaţangăi“ în fruntea căreia se aprobat bugetul organizaţiei pentru compromis pentru a permite intrarea La Bonn, după o şedinţă a cabi
te a jandarm eriei lui C hom be nu a m etalelor neferoase din C ongo, inclu S prijin ite trebuie însă să fie forţele află un director belgian. Trei mem anul 1964. acesteia în bîoml comercial vest-eu- netului de miniştri vest-german, s-a
dem ocratice şi patriotice din Congo VIENA. — In seara zilei de 30
epuizat nici pe departe fondul pro siv cuprul katanghez. P rintre persona care luptă pentru o adevărată in de bri ai Consiliului directorial au fost ropean). dat publicităţii un' comunicat, care
pendenţă a întregului teritoriu congo ianuarie, locuitorii din raionul 15
blem ei congoleze. D e la începuturile lez, inclu siv K alanga. P entru aceasta arestaţi. al Vienei, au fost treziţ de o ex Referindu-se la „împotrivirea Fran exprimă regretul că „in ciuda efor
plozie puternică, provocată de o
ei, criza din C ongo a fo st o reflec lită ţile am ericane al căror num e a Această acţiune a fost întreprinsă bombă pusă de neonazişti în fata ţei faţă de aderarea Marii Britanii turilor depuse de cătrei cei cinci
clădirii organizaţiei raionale a P.C.
tare a încercărilor m arilor m onopoluri fost asociat cu acest grup s-au num ă după ce s-a aflat că din depozitele din Austria. Explozia a pricinuit la Piaţa comună“, Heath şi-a exprimat parteneri ai Franţei în Piaţa comu
mari pagube. Nu se semnalează vic
internaţionale de a controla m ai de rat în a lţi funcţionari ai A g en ţiei in băncii au dispâiut 136 do milioane părerea că „ar fi posibil să se fi re nă n-a fost posibil să se ajungă la
time.
parte bogăţiile im ense ale acestei ţări, ternaţion ale de d ezvoltare dc pe lingă do franci lcatanghezi. (aproape un curs ia această poziţie deoarece tra un punct -de vedere unic asupra
o m anifestare cînd m ocnită, cîn d ră D epartam entul d e S tat şi ai A d m i milion de lire sterline) şl că 4.000 tativele erau atît de aproape de suc continuării tratativelor în legătură
de monede de aur au fost transfe ces. Dacă am fi fost în măsură să cu cererea britanică do a adera la
bufnită m ai cu puterea conflictului
rate la Geneva. Valuta străină ră
dintre principalele grupuri im peria nistraţiei d e cooperare tehnică, iar continuăm, a spus, el cred că succe Piaţa comună". Totodată, în comu
masă în depozitele Băncii însumea
liste care încearcă fiecare să obţină printre person alităţile suedeze Bo sul, ar fi fost asigurat“. nicat se arată că „guvernul fede
ză abia .ceva mai mult de 100 de
partea leului din aceste bogăţii. Fap H am m arskjocld fratele defunctului După cum transmite agenţia Asso ral va continua politica sa în legă
dolari. Au dispărut de asemenea, un
tul că Chom be, exponent al interese secretar general al O. N . U. A ca ciated Press, deîndată ce la Londra tură cu unificarea economică şi po
număr de importante registre ale
lor m onopolurilor anglo-fran co-bel- pararea m inelor dc cupru din K a a devenit cunoscut rezultatul nega litică a Europei" (occidentale).
Băncii.
gicne „s a cu m in ţit“ şi s-a hotărît, —ta n g a tiv al tratativelor care s-au desfăşu
chipurile, renunţînd la ficţiunea inde care deţin locul al cincilea rat luni şi marţi Ia Bruxelles, „un La Washington, senatorul W. Ful-
grup de membri conservatori ai Par bright, preşedintele Comisiei senato
p en den ţei K alan găi, să colaboreze cu în produ cţia, m on dială — actu alm ente lamentului au cerut guvernului să în riale pentru afacerile externe, a a*
treprindă o acţiune imediată în scopul preciat rezultatele întrevederilor de
guvernul cen tral în vederea creării controlate d e „U nion M iniere“, res este nevoie ca A ntoine G izenga şi cei convocării unor reuniuni ale Corn- la Bruxelles ca „un eşec important
la lţi luptători p a trioţi să fie eliberaţi monwealthului şi zonei europene a nu numai pentru Anglia, ci şi pentru
unui stat federal, a fost interpretat pectiv de „Société G enerale de B el ’d i n în c h is o r i Ş’i e s te n e v o ie s ă s e p u n ă liberului schimb (din care fac parte în
afară de Anglia, Norvegia, Danemar Întreaga comunitate occidentală“. El
pe bună dreptate nu ca o victorie a g iq u e “ ş i „ T a n g a n y k a C o n c e sio n s“,
şi-a exprimat însă speranţa că „deza
prim ului m in istru A dou la, c i ca un (unde capitalurile an glo-fran co-belgie- capăt oricărei in flu en ţe im perialiste în
succes al grupurilor d e ini. -se am e nc deţin p o ziţii preponderente) a fost Congo.
ricane care îl „ tele g h i ’ ză" p e aces- d in totdciu n a obiectivul prin cipal al R. CĂPTESCU ca, Suedia, Elveţia, Austria, Portuga- măgirea se va dovedi temporară*.
comentator Agerpres
>a ( a p .e c ie r e f o r m u la tă în p a r la m e n - m arilor m onopoluri am ericane ale cu-
t * * ,1 * * * > >*. 6 Mart., » 9. 1,1,1,»= .88, .88. ,81 67,. Ta» « t t . .» « H M M M M G,»,ra., P.T.T.R. ar. 868.328 8.» 6 « * * • . .3,9. = Tipar». = .ntt.pr.ad«,» f t * * » „< « W -