Page 13 - 1963-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNffl-VA
Anul XV. Nr. 2523
mm
CĂRBUNE
Aportul comisiilor de valorificare
a rezervelor interne
Congresul al IlI-Iea al P.M.R. a pus
în fata colectivelor da muncă din tara
noastră sarcina de a da produse de o
calitate cit mai bună şi la un preţ
de cost cît mai redus. Colectivul de
muncă al întreprinderii noastre, în­
drumat de organizaţia de partid, s-a
străduit anul trecut, să obţină în acea­ că in 1962 productivitatea muncii la
stă direcţie realizări cît mai frumoa­
se. Şi, in bună măsură, a reuşit. La
începutul anului ne-am angajat să re­
alizăm o economie peste plan la pre­
ţul de cost de 300.000 lei. Economia
înregistrată la finele lui 1962 sa ri­
dică la 484.000 lei.
Cum a fost obţinută această eco­
nomie ?
In realizarea sarcinii de reduce­
rea preţului de cost şi a angajamen­
tului luat la acest indice de plan,
un rol important l-au avut comisiile
de valorificare a rezervelor interne
organizate în cadrul întreprinderii.
Ele au făcut o analiză minuţioasă a
posibilităţilor existente în secţii cu
priviră la reducerea consumurilor de
materii prime şi materiale, la creşte­
rea productivităţii muncii şi îmbună­
tăţirea calităţii producţiei. Pe această circulare, Letiţia Bian, Maria Cărăşel
bază au fost apoi aplicate o serie
de măsuri concrete, la fiecare sec­
ţie. La secţia lenjerie-confecţii bu­
năoară, faza croi, unde muncitoa­
rele se încadrau cu greu în consu­
mul specific aprobat, s-a hotărit ca
serviciul tehnic să efectueze un stu­
diu asupra amplasării judicioase a
tiparelor pe şpari în aşa fel incit
să se obţină cît mai puţine deşeuri.
In urma acestui studiu au fost în­
tocmite planşe cu un nou sistem de am­
plasare a tiparelor. Ele au fost pre­
da !e muncitoarelor ce lucrează la fie­
care fază şi li s-a explicat cum să
le folosească. De asemenea, s-a in­
trodus evidenta pierderilor de mate­
riale pe fiecare schimb. Aceasta a
permis să se urmărească de unde pro­
vin deficienţele şi s-au putut lua mă­
suri de îndreptare a lor in timp util.
In urma aplicării acestor măsuri, la
se-ţia respectivă, s-a realizat o eco­
nomie de 545 kg. tricot.
La producţia de ciorapi, pe maşini­
le circulare s-a aplicat măsura de a
se urmări zilnic, pe fiecare muncitor,
economiile realizate la materie pri­
mă şi ace. Realizările obţinute au
fost popularizate la gazeta de perete ţioase de măsuri tehnico-organizatori-
a întreprinderii şi la staţia da radio- ce. Propunerile lor au fost prinse ln
ficare locală. De asemenea, muncitoa­ planul de măsuri al întreprinderii.
rele merituoase au fost stimulate şi Iată şi citeva din cele mai impor­
materialiceşte. Aceste măsuri au dus tante : indicii de consum planificaţi
la realizarea unei economii la sec­ vor fi defalcaţi şi se va studia posi­
ţia circulare de 390 kg. fire bumbac, bilitatea sistemului de urmărire şi e-
din care s-au confecţionat peste plan
13.000 perechi şosete bărbăteşti.
In vederea creşterii productivităţii
muncii s-a reorganizat fluxul tehno­
A 15-a aniversare a semnării Tratatului de prietenie,
Marţi 5 februarie 1963
A ŞTIRILE ZILEI
logic la secţia lenjerie prin aranja­
rea maşinilor în ordinea succesiunii
fazelor de execuţie a articolelor con­
tractate în anul 1962. La secţia bobi­
nat au fost montate maşini moderne
de înaltă productivitate. (Aşa se face
această secţie a crescut faţă de 1961
cu 142 la sută. S-a mecanizat apoi,
complet, faza de etichetat la secţia
lenjerie. S-au organizat cursuri de
ridicare a calificării cu 410 muncitori
şi s-au ţinut 32 conferinţe tehnice.
Prin reducerea consumurilor de ma­
terii prime şi materiale şi creşterea
productivităţii muncii, s-au obţinut e-
conomii la fiecare secţie. Astfel, la
secţia circulare s-a realizat o econo­
mie peste plan de 104.000 lei, la sec­
ţia Cotlon de 64.770 lei, la secţia în­
cheiat de 26.246, la depănat 16.381 lei
etc.
Printre muncitorii oare au contri­
buit într-o măsură mai mare Ia rea­
lizarea lor sint Ana Capătă, Letiţia
Răcean, Maria Dresler de la secţia
şi Irina Griinger de la depănat, Elena
Zaha, Elena Risko şi Sanda Stoica
de la încheiat, Valentin Timaru de
la Cotton etc.
Să ne oprim la muncitoarea Ana
Capătă, de la secţia circulare, car a a
realizat anul trecut o economie de
2.410 lei. La începutul zilei de muncă
ea se aprovizionează cu materie pri­
mă suficientă pentru întregul schimb,
astfel incit să nu fie nevoită să-şi
părăsească locul de muncă din acest
motiv, pierzînd astfel controlul ma­
şinii şi continuitatea in lucru. In res­
tul schimbului ea este foarte aten­
tă la înlocuirea bobinelor care se tar-
mină şi execută această operaţie chiar
tn timpul mersului. Procedînd astfel,
Ana Capătă a reuşit să dea produse
de bună calitate şi să realizeze În­
semnate economii de ace.
Pentru anul 1963, colectivul între­
prinderii noastre s-a angajat să rea­
lizeze o economie paste plan la pre­
ţul de cost de 350.000 lei. Această ci­
fră a fost dezbătută cu masele de
muncitori, tehnicieni şi ingineri din
secţii. Cu ooazia dezbaterilor ce au
avut loc ei au făcut şi propuneri pre­
videnţa lor pe flecare fază de fabri­
caţie ; se va efectua un studiu pentru
amplasarea cît mai raţională a tipa­
relor în şpan, in special penlru noi-
4 pagini 20 bani
O nouă fabrică de pîine
Muncitorii şantie- aerului, sală, de îa- 14 tone pîine în 24
rului T.R.C.H. din sonare şi îrămînta- ore.
Simeria au terminat re cu malaxor meca- Cu citeva zile in
construcţia noii îa- nic, fabrica asigură, urm&fabrica a pro­
banţii de pîine ditn lo- mujioitorilor condiţii dus primele canti-
calitate. Dotată cu bune de mun. tăţl de produse de
două c u p t o a r e
Damph, cu instalaţii că. Cele două cup- panificaţie,
moderne de tratare toare au o capacita- v. MIHĂILESCU
şl recondiţionare a te de producţie do corespondent
A r tiş ti a m a t o r i p e scesîă
Zilele trecute, formaţiile artistice ale căminului cultural din
satul Dealul Mare, comuna Vălişoara, au prezentat în localitate
un reuşit program, alcătuit din dansuri populare locale, cm-
tece şi recitări. Tot cu acest prilej a fost prezentată, în regia
tov. prof. Dumitru Hîrza, piesa „Ultima rădăcină“. Dintre in­
terpreţi s-au remarcat tinerii ivan Lazăr, Cornelia Pocnar, Ro­
man Tămaş, Viorel Alba, Mari a Medrea şi alţii.
Numeroşii participanţi la acest program au aplaudat cu căl­
dură strădania artiştilor amatori.
GHEORGHE AVRAM
corespondent
Sporesc numărul de animale Specfacol
Colectiviştii din G.A.C. cuţi 150 porci, din care ln seara zilei
SarmisegetUza, raional 20 de scroafe, iar numă­ de 3 februa­
Haţeg, şi-au propus ca rul oilor va ajunge la rie, orchestra de
în acest an să dezvolte 2.000. mandoline, or­
şi mai mult sectorul zoo­ chestra de muzi­
tehnic din care au rea­ In vederea creşterii că populară şi
lizat anul trecut peste numărului de animale uşoară, soliştii şi
300.000 lei venituri. Nu­ şi a sporirii productivi­ dansatorii clu­
mărul bovinelor va fi tăţii lor se va asigura bului sindicate­
sporit de la 372 capele o bază furajeră cores­ lor din oraşul
cile erau la sfirşilul a- punzătoare, vor fi con­ Deva au pre­
nulul trecut la 600 in struite trei grajduri noi zentat un reuşii
acest an, iar al vacilor şi două gropi pentru program de cin-
va creşte de la 155 la siloz. tece şi dansuri
200 cupele. Vor fi cres­ în fata colecti­
ALEX. MĂGUREANU viştilor din Si­
corespondent
meria Veche. Au
participat pesle
200 colectivişti.
P rin a p lic a re a
d e inovaţii
Activitatea de inovaţii la I.C.S. Hu­ Populară Romînă.
nedoara a luat anul acesta un nou
avint. Aşa se face că la cabinetul
le articole ce vor intra in fabricaţie, tehnic al întreprinderii au fost pre­
la secţia confectii-tricotaje ; tot pen­ zentate în luna ianuarie o serie de
tru reducerea consumurilor la croit se propuneri de inovaţii preţioase. 5
vor numi muncitori care să execute dintre ele sint deja acceptate. Prin­
numai încadrarea corectă a tiparelor tre acestea se numără şi „Modifica­
în şpan. rea soluţiei constructive a estacade­
lor" care aduce o economie de 330.000
In vederea creşterii productivităţii Ici.
muncii la secţia finisaj se va meca­
niza total faza de ciucurit ciorapi. La In total, prin aplicarea celor 5
secţia Încheiat ciorapi, faza maşinii propuneri de inovaţii acceptate in
FCett, se va organiza munca în aşa luna ianuarie, se va realiza o econo­
fel ca fiecare muncitoare să primeas­ mic de circa 1.200.000 Ici.
că un singur articol pentru prelucra­
Cu sîm f de buni
re, ajungînd la o înaltă specializare.
gospodari
La secţiile de bază : circulare, Cotton
La atelierul electric de la secto­
şi încheiat, se vor organiza cursuri rul IX C al E. M. Lupeni există o
mare preocupare pentru realizarea
de calificare cu circa 110 muncitori. de economii la materialele electrice.
In luna ianuarie din acest an nu­
Am convingerea că prin aplicarea mai echipa condusă de Costea Nis-
lor a economisit prin demontarea
întocmai a planului do măsuri, întoc­ diferitelor instalaţii electrice din
mit pe baza propunerilor muncitori­ mină materiale în valoare de peste
15.000 lei.
lor, prin buna organizare şi urmărire
Fruntaşi in această acţiune sint
a întrecerii socialiste, colectivul nos­ tinerii Ştefan Slavnicu, Toni Jula,
Vasile Bugulete şi alţii. Din mate­
tru de muncă, îndrumat îndeaproape rialele economisite s-au executat di­
ferite instalaţii electrice.
de organizaţia de partid, va putea ra­
porta şi la finele acestui an îndepli­
nirea şi depăşirea angajamentului la
preţul de cost.
ILEANA BOGDAN
economistă la fabrica de ciorapi
şi tricotaje „Sebeşul“ din Sebeş
Comitetul U.T.M. din secţia turnătoria veche a Uzinei „Victoria“ Călan desfăşoară o
susţinută activitate in vederea mobilizării tineretului la înfăptuirea angajamentelor luate de
colectivul secţiei, pentru acest an.
IN FOTOGR AF1F, : Membrii comitetului U.T.M. Intr-o şedinţă de lucru. In care se ana­
lizează contribuţia ce o pot aduce tinerii din secţie la îmbunătăţirea calităţii pieselor turnate.
colaborare şi asistenţă mutuală între R.P. Romînă şi U.R.S.S.
t e T eT g r a m e
Tovarăşului Tovarăşului
GHEORGHE GHEORGR1U-DEJ N .S . HRUŞCIOV
Prim-secretar al Comitetului Central Prim-secretar al Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Romln, al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice,
Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.
Preşedintele Consiliului de Stat
al Republicii Populare Romtne Tovarăşului
7ovarnşului L. 1. B R E JN E V
JO A GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem
- al U.R.S.S,
Preşedintele Consiliului de Miniştri
al Republicii Populare Romlne MOSCOV A
Dragi tovarăşi, . Dragi tovarăşi,
In numele Comitetului Central al Partidului Comu­
In numele Comitetului Central al Partidului Munci­
nist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Su­ toresc Romin, Consiliului de Stat, Consiliului de
Miniştri al Republicii Populare Romine, în numele în­
prem al U.R.S.S., ol Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. tregului popor romin şi al nostru personal, vă trans­
mitem dv„ şi prin dv. marelui popor sovielio, C.C. al
şi al întregului popor sovietic vă felicităm pe dv. şi în P.C.U.S. şi guvernului U.R.S.S., un salut frăţesc şi feli­
citări cordiale cu ocazia aniversării a 15 ani de la sem­
persoana dv. poporul frate romin cu prilejul celei de-a
XV-a aniversări a semnării Tratatului de prietenie,
colaborare şi asistenţă mutuală între Uniunea Sovie­
tică şi Republica Populară Romînă.
Acest tratat, bazat pe principiile marxism-lenims-
narea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistentă
mului şi ale internaţionalismului socialist, a pus fun­ mutuală intre Republica Populară Romînă şi Uniunea
Sovietică.
damentul trainic al dezvoltării şi întăririi relaţiilor
de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală Tratatul romino-sovietic, a eărui aniversare o săr­
bătorim astăzi, exprimă Înaltele principii leniniste ale
fructuoasă dintre ţările noastre. Anii care au trecut internaţionalismului socialist pe baza cărora intre ţă­
au demonstrat convingător că el corespunde pe deplin rile noastre s-a statornicit o prietenie trainică şi se
intereselor vitale ale popoarelor noastre, cauzei uni­ dezvoltă continuu relaţii frăţeşti multilaterale ln toate
tăţii si coeziunii tuturor statelor socialiste.
Oamenii sovietici se bucură în mod sincer că rela­
ţiile de prietenie dintre Uniunea Sovietică şi Republica
Populară Romînă se dezvoltă şi se întăresc din zi in domeniile de activitate.
zi Credincioase măreţelor principii ale coexistenţei Poporul roniîp nutreşte sentimente profunde de re­
paşnice, Uniunea Sovietică şi Republica Populară Po­
mină împreună cu celelalte ţări socialiste luptă con­ cunoştinţă faţă de Uniunea Sovietică pentru ajutorul
secvent pentru dezarmare generală şi totală, pentru Internaţionalist ce l-l acordă ln opera de construire a
încheierea tratatului de pace german şi normalizarea
pe această bază a situaţiei in Berlinul occidental şi socialismului.
rezolvarea celorlalte probleme arzătoare ale contem­ Relaţiile de prietenie, colaborare şl asistentă mu­
poraneităţii, pentru triumful cauzei păcii şi fericirea
tuală dintre R.P.R. şi U.R.S.S., prietenia dintre toate
ţările socialiste slujesc intereselor vitale ale popoa­
relor noastre, Întăririi continue a unităţii lagărului
întregii omeniri. socialist, promovării principiilor coexistenţei paşnice
Poporul sovietic care merge cu încredere pe drumul între ţările cu sisteme sociale diferite, luptei pentru
construirii comunismului salută din toată Inima succe­
sele minunate ale poporului romin obţinute sub con­
ducerea încercată a Partidului Muncitoresc Romin în
construcţia socialistă. Poporul nostru apreciază mult
eTorturile Republicii Populare Romine în lupta pentru pace ln întreaga lume.
pace, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale în­ Poporul romin se bucură din toată inima de sucse-
tre ţările balcanice si transformarea regiunii Balcani­
lor într-o zonă a păcii, liberă de arma racheto-nu- sele popoarelor sovietice In dezvoltarea economică, ln
avintul ştiinţific şi cultural, tn făurirea bazei materiale
cleară. a comunismului.
ln această zi remarcabilă vă urăm dv., dragi to­ In această zi de mare sărbătoare a prieteniei romf-
varăşi, şi întregului popor romin succese mari, continui no-sovietice vă urăm dv. dragi tovarăşi şi Întregului
ţn îndeplinirea programului desăvîrşirii construirii so­ popor sovietic noi şi mari victorii ln construirea co­
cialismului, în lupta pentru întărirea unităţii şi coeziu­ munismului, în lupta dv. nobilă pentru triumful cauzei
nii ţărilor socialiste, pentru menţinerea şi Întărirea
păcii. socialismului şi a păcii ln lumea întreagă.
Trăiască prietenia veşnică, de nezdruncinat şl cola­
GHEORGHE ION GHEORGHE
borarea dintre popoarele sovietic şi romin GHEORGHIU-DEJ MAURER
L. I. BREJNEV
N. S. HRUŞCIOV prim-secretar preşedintele Consiliului
preşedintele Prezidiului
prim-secretar
al C.C. al P.M.R., de Miniştri
al Comitetului Central Sovietului Suprem
al Partidului Comunist al U.R.S.S. preşedintele Consiliului al Republicii Populare
al Uniunii Sovietice, de Stat Romine
preşedintele
al Republicii Populare
Consiliului de Miniştri
al U.R.S.S. Romine
Moscova, Kremlin, 3 februarie 1963. Bucureşti, 3 februarie 1963.
MAREA PRIETENIE
Se împlineso astăzi 15 ani de la NICOLAE CEAUŞESCU porul romîn îşi consacră ln cont!*
semnarea Tratatului de prietenie, co­ membru al Biroului Politic, nuare întreaga energie şi spiritul de
laborare şi asistentă mutuală dintre iniţiativă înfăptuirii programului a-
Uniunea Sovietică şi Republica secretar al C.C. doplat de Congresul al Ill-lea al
al Partidului Muncitoresc Romin P.M.R., programul desăvîrşirii con­
strucţiei socialiste ln patria noa­
Exprimînd sentimentele de prie­
tenie romino-sovietice, comunitatea ştiinţei şi tehnicii. Realizările gran­ stră.
de năzuinţe şi teluri ale celor două dioase în făurirea bazei tehnico-ma-
popoare. Tratatul a dat o bază leriale a comunismului, în creşterea Marile realizări debîndite de po­
trainică relaţiilor de colaborare mul­ vertiginoasă a forţelor de producţie, porul romîn tn construirea soclalis*
tilaterală dintre tarile noastre, dez­ in dezvoltarea economiei şi ridicarea mulul sint rodul muncii creatoare,
voltării continue a acestora in in­ nivelului de trai şi in cucerirea spa­ pline de avint a muncitorilor, ţăra­
teresul reciproc şi al victoriei cauzei ţiului cosmic sint rodul politicii le­ nilor, intelectualilor «are păşesc ina­
păcii şi socialismului. niniste a P.C.U.S., a Comitetului său bile sub conducerea înţeleaptă a
Central şi a guvernului sovietic In Partidului Muncitoresc Romîn. A-
Văzind în poporul sovietic prie­ frunte cu tovarăşul N. S. Hruşciov. ceste succese exprimă rodnicia relaJ
tenul său cel mai apropiat, poporul ţiilor de colaborars şi întrajutorare
romin consideră alianţa şi colabo­ Poporul sovietic săvirşeşle o operă statornicite Intre ţările socialiste, a*
rarea cu U.R.S.S., unitatea lagărului do imensă însemnătate internaţiona­ jutorul frăfesa acordat ţării noastre
socialist drept o garanţie de nădejde de Uniunea Sovietică.
a independentei şi securităţii sale, a
construirii cu succes a socialismului lă aducînd lin aport de cea mai In cadrul colaborării romino-so-
si comunismului. marş importanţă la creşterea forţei vieţice, care se desfăşoară pe baza
şl influentei sistemului socialist, la egalităţii şl avantajului reeiproc,
Ca prieteni devotaţi şi ca tovarăşi demonstrarea superiorităţii socialis­ slera relaţiilor economice şl a schim­
de luptă, oamenii muncii din tara mului — şi aceasta este un puternic burilor comerciale a crescut an de
noastră urmăresc cu profundă admi­ factor de revoluţionare a conştiinţei an; in se! 15 ani care au trecut de
raţie marile succese obţinute de po­ popoarelor lumii, de mobilizare a lor la semnarea Tratatului volumul a-
porul sovietic in construcţia desfă­ la lupta pentru eliberarea de exploa­ cestor schimburi a erescut de 13 ori:
şurată a comunismului, în înfăp­ tare şi asuprire, de creştere a putorii U.R.S.S., ocupind primul loc in co-
tuirea prevederilor Programului a- de atracţie a ideilor marxism-leni . merţul exterior al tării noaslra, ne
doptat de Congresul al XXII-lea al nismului. Popoarele lumii văd cu furnizează echipament şl Instalaţii
P.C.U.S. Datorită entuziasmului clo- speranţă şi încredere imaginea pro­ complexe. Industria primeşte do»u-
cotilor în muncă al poporului sovie­ priului lor viitor in trăsăturile socia- menlaţie tehnică sovietică pentru
tic, îndeplinirii şi depăşirii an de tătii coniunislo pe care o Înaltă po­ construirea şi reconstruirea a nu­
nn a prevederilor planului seplenal, porul sovietic — societatea Păcii st meroase obiective. De o mare impor­
creşte rapid forţa economică a Uniu­ Muncii, Libertăţii şi Egalităţii, Fră­ tanţă penlru dezvoltarea economiei
ţiei şi Fericirii popoarelor.
nii Sovietice, care a şi cucerit prio­ noastre naţionale este acordul pri­
ritatea pe plan mondial Intr-un şir Spre acest viitor, spre această pri­ vind ajutorul tehnic acordat de
de ramuri importante ale producţiei, măvară a omenirii merge cu însufle­ Uniunea Sovietică pentru con­
ţire şl poporul romin. O etapă isto­ struirea marelui combinat siderur­
rică a fost străbătută cu succes — gie de la Galaţi, a unor Întreprin­
prin victoria deplină a socialismului deri chimice şl a altor obiective. Se
In oraşe şl sate. Romînia s-a trans­ dezvoltă cu succes şl colaborarea
format înlr-o tară cu o economie so­ tehnico-ştiinţifică, schimbul reci­
cialistă unitară cu o Industrie în proc de experienţă.
plin avint care constituie temelia Adîndrea şl perfecţionarea rela­
trainică a progresului întregii eco­ ţiilor de colaborare statornicite in
nomii, în procesul făuririi bazei teh- cadrul lagărului socialist, coordona­
nlco-materialî a socialismului. rea planurilor economice, coopera­
In perioada acestor 15 ani, pro­ rea şi specializarea în producţie po­
ducţia globală a tndusiriei a cres­ trivit Iiotărîrilor Consfătuirii din iu­
cut în Romînia de aproape 8 ori ; nie a reprezentanţilor partidelor co­
o mare dezvoltare au cunoscut ra­ muniste sl muncitoreşti din tarile
murile de bază, holărîtoare, ale in­ membre alo C.A.E.R., constituie un
dustriei ; ramurile construcţiilor de factor de seamă al accelerării dez­
maşini şl a industriei chimice şi-au voltării fiecărei ţări socialiste in
sporit producţia de circa 17 o ri; parte şi a sistemului mondial socia­
siderurgia — de 8 o ri, indus­ list în ansamblu. Ţările socialiste,
tria energiei electrice — de a- călăuzlndu-se după principiile fun­
proape 10 ori. An de an preve­ damentale ale diviziunii internaţio­
derile planului şjsenal au fost nale socialiste a muncii, consideră
depăşite, in 1962 planul fiind reali­ ca o datorie a lor să dezvolte înlra-
zat in proporţie de 101.9 la sulă. In julorarea reciprocă pentru asigura­
perioada 1960 — 1962 producţia globa­ rea unui rilm mai înalt de
lă industrială a crescut cu 55 la creştere a producţiei industriale
sută, cu un rilm mediu anual de 15 8 şi agricole in fiecare tară, po­
la sută fata de un ritm mediu de trivit posibilităţilor existente, pen­
circa 13 la sută planificat penlru anii tru egalizarea treptată a nive­
şesenalulul. Tn agricultură a crescut lurilor de dezvoltare economică
producţia vegetală şi animală in pe­ penlru ca în limitele aceleiaşi epoci
rioada colectivizării, ceea ce a per­ istorice, să înfăptuiască trecerea la
mis satisfacerea nevoilor de apro­ comunism, precum şi penlru îndepli­
vizionare ale populaţiei cu pro­
duse alimentare sl ale' Industriei, nirea cu succis a sarcinii de a obţine
cu materii prime. Pe baza dez­ victoria • clallsmulul ln Întrecerea
voltării economiei, ereşte continuu
nivelul de trai al poporului. însu­ economică paşnitră dintre cele două
sisteme.
fleţit de rezultatele obţinute, po- (continuare ln pag, 4-a)