Page 14 - 1963-02

PAG. h
Realizări
Peste tot în (ara noastră, oame­
nii muncii, urmhid cu consecven­ preşedintele Comitetului executiv construit case individuale, spaţioa­
ţă linia trasată de partid, au în­ al Sfatului popular al oraşului se şi trainice. Numai in comuna
făptuit lucruri minunate. I.a oraşe
ca şi la sate. viaţa devine de la
o zi la alta tot mai Inimoasă, mai
îmbelşugată. Să luăm numai ora­
şul regional Diva. In vechiul cen­
tru al oraşului Deva, nude erau o
serie de clădiri mici, insalubre. s<
înaltă acum blocuri ilc locuirile cu
3 şi 4 etaje. In viitorii ani. aici
se va ridica ccl mai frumos car­
tier al oraşului, cu blocuri şi ma­
gazine moderne. Aoul iariier a
devenit deja un punct de atrac­
ţie. Aici s-au ntuslruit peste >tlil
de apartamente. Ulmuri noi inlil-
rieşti Insă şi pe alte shir.i ale ora­
şului. S-au construit 72 aparta­
mente in strada Aurel VI.!!cu. zeci
de apartamente în străzile Knrl
Marx şi Progresului. In ultimii ani
in oraşul Deva s-au construit tii
de blocuri, cu un total de 1.100
apartamente In acelaşi timp a fo't
dată in folosinţă o grădină dc
vară-cinema, o sală de cinemato­
graf cu 450 locuri, 20 unităţi co­
merciale la parterul noilor blocuri
şi altele Printre noile construcţii
ale oraşului Deva se numără fru­
moasa clădire a palatului' poştelor
şi telefoanelor, stadionul Cetate şi
altele.
Multe schimbări s-au făcut şi
In ce priveşte aspectul edilitar al
oraşului Deva. Deşi un vechi cen­
tru administrativ, oraşul nu a avut
pină In anii noştri nici o stradă
asfaltată. Acum lungimea străzilor
asfaltate depăşeşte 20 km., iar a
trotuarelor 20 km. In acelaşi timp
au fost pavate mii de mp. de
Atelierele noastre
şî»ms sel? isa h a t î n f ă ţ i ş a r e a
Vreau ca în rinclurile de fată să
dau numai cîteva exemple din care
să reiasă felul cum s-au dezvollat
atelierele noastre în ultimii ani.
Este suficient să arăt că faţă de
anul 1948 producţia globală a Atelie­
relor R.M.R. Simeria a crescut cu
123 la sută. I/a reparaţi! locomotive
tn R.G. echivalente, producţia a cre­
scut eu 300 la sută, Iar la vagoane
In R.P. echivalente, a crescut cu
196 la sută. Aşa dar, atelierele
R.M.R. din Simeria au posibilitatea
să execute in prezent mult mai mul­
ta reparaţii de locomotive şt vagoa­
ne faţă da trecut.
Aceste progrese se datoresc cţrijii
partidului şi guvernului nostru p?n-
tra dezvoltarea atelierelor, dotării
acestora cu cadre calificate, maşini
şt utila]« moderne. A fost construită
o nouă şt modernă hală de cazange-
rle cu o suprafaţă de 1.600 m.p
turnătoria şl oiţele. In sectorul va­
goane a fost construită o bală nouă
cu o «uprafată da 2.660 m.p. In
anul trecut a fost terminală şi
o anexă care cuprinde la parler
ateliere pentru toate meseriile d?
monta], iar la eta] o sală de lec-
1iură Încăpătoare.
In afară de noile construcţii ridi­
cate atelierele noastre au fost Înzes­ atelierele noastre. Cele citeva as­
trate ai utilaje şi maşini d» mare
productivitate. Astfel, la secţia de
oazangede a fost Instalată o macara
de 40 tone şt o altă macara de 10
tone. De asemenea, au fost aduse
C onstruită
în anii R epublicii
Întreprinderea Bampotoc. Nume­ nlcul colectiv al întreprinderii
le de întreprindere îi era oarecum ..Marmura* din Simeria. I.a înăl­
impropriu. Aici erau doar citeva ţarea măreţei construcţii a Casei
utilaje rudimentare, de mică pro- Scinfeii sau a hidrocentralei ..V. I.
j ductivitate la care oamenii inttn- Lenin* de ta Bicaz, şi-au adus
j ceau din greu. Vechea întreprin- contribuţia şi muncitorii dc la în­
i dtre din Deva semăna mai mult treprinderea „Marmura* Simeria.
j cu nişte ateliere.
| Ritrnid înalt de construcţii din fost împodobite canlihele-reslau-
1 tara noastiă insă cerea mai multe ranl de la Băile Ilercitlane şi Bu-
materiale. Marmura era — şi este ziaş, hotelul-reslauranl din Sucea­
i — tot mai mult solicitată pentru va, construcţiile sociale din Piatra
a împodobi noile construcţii indus­
triale şi social-culturale. Ca urma­
re, prin grija statului, la Simeria
s-a început construcţia unei noi
hale, moderne, care să prelucreze
marmura In condiţiile unei meca­
nizări înalte. Astfel, in anul 1960
a fost dată in folosinţă noua halii
din oraşul Simeria. Noua hală
este dotată cu 7 gatere cu o ca­
pacitate de prelucrare de 25 tn.c.
' şi 5 maşini de tăiat placaj mo­
derne. cu o capacitate tl< 900 m.p.
maşină-lună.
Toate acestea au peunis ca pro­
ducţia de mat mură să crească con­
siderabil. Fa(ă de anul 1956, pro­
ducţia globală a crescut in prezent
cu 10S.94 la sută. In zeci de ora­
şe ale (ării, cele mai frumoase con­
strucţii “» fost împodobite cu plă­
cile de marmură prelucrate Ae har*
deseamă în nostru
ÎOAN IRIMIE
regional Deva
străzi şi trotuare. Pe 17 din stră­
zile oraşului a fost introdus ilu­
minatul fluorescent. De asemenea,
prin darea in folosinţă a statici
ile pompare s-a îmbunătăţii cu
mult alimentarea cu apă a oraşu­
lui, asigitnnd nevoile de consum.
Schimbări asemănătoare s-au pe­
trecut şi in oraşul ceferiştilor, Si­
meria. Si aici s-au construit 140
apartamente in blocuri şi 4.5.7 casc
individuale, s-au modernizat !..5
lini. străzi şi peste .3 km. trotuare.
I.a parterul noilor blocuri din cen­
trul oraşului s-au deschis unităţi
comerciale moderne.
O viată nouă înfloreşte şi In
satele oraşului regional Deva. ‘lă ­
lăiţii muncitori uimind cu încre­
dere îndemnul partidului au pă­
şit pe calea gospodăriei agricole
colective Pe ogoarele gospodăriri
colective munca este mai spornică.
Lucriml pămbitul cu maşinile şi
tractoarele S.M.T., după cele mai j
înaintate reguli agrotehnice, colec- f
tivişiii obţin recolte bogate, cu (
mult sporite fufă de anii cind 1
munceau individual. Aceasta a fă- {
cui ca gospodăriile să devină uni- J
tăfi puternice, dezvoltate din punct ţ
de vedere economic fi organizata- i
ric. Gospodării agricole colective j
ca acele din Deva, Sînlandrti, Si- f
meria şi Rapoll, slut unităţi al că- f
ror fond de bază întrece suma de f
un milion.
Toate acestea se reflectă In mo- i
dul de viafă al colectiviştilor, In i
peste 20 strunguri „Ranghet" două
freze universale Iar la sectorul de
vagoane au fost instalate trei strun­
guri de mare productivităţi.
Dar, la obţinerea realizărilor «-
minţile un rol deosebit l-a avut în­
tregul colectiv de muncitori, tehni­
cieni şi Ingineri care In frunt« eu
comuniştii luptă pentru ereşterea
prestigiului atelierelor. Muncitori
ca Ioan Plorea, Petru Muntean III,
Sever Săbău, montatori, Petru Bo-
zan, Constantin Niţă, cazangii, Ioan
Vlad, Mircea Fodor, lăcătuşi, Nlco-
lae Oltean şi Valentin Groza, strun­
gari, Pavel Rudean, sudor şl mulţi
alţii constituie exemple demne de
urmat, oameni ai o Înaltă conşti­
inţă.
Sarcinile de plan pe anul acesta
slut sporite. Iată de ce colectivul
nostru descoperă noi rezerve care
să ducă la rezultatele scontate. In
acest sens s-a Introdus ca proces
tehnologic nou fluxul In lanţ de re­
parat vagoane care a permis să se
reducă imobilizarea vagoanelor in
reparaţii cu peste 70 la sută. Inlon-
lionăm ca această metodă să fie in­
trodusă şi In sectorul de locomotive.
Desigur că s-ar pu'.ea da multe
exemple de felul cum s-au dezvoltat
pecte arătate mai sus, au darul să
arate totuşi că atelierele R.M.R
Simeria şi-au schimbat înfăţişarea.
Tng. GHEORGHE ZCDOR
director al Atelierelor R.M.R.
Simc
Cu marmura prelucrată aici au
Neamţ, Bucureşti. Deva şi din alte
localităţi ale lăţii.
Marmura prelucrată aici este însă
cunoscută, apreciată şi solicitată şi
peste hotare. Anual se livrează în­
semnate cnnti'ă/i pentru o serie
de ţări ca R.S. Cehoslovacă, R.D.
Germană, R. P. Ungară, Italia,
Austria, Japonia. Libia şi S.U.A.
Construită In anii Republicii,
noua întreprindere de prelucrare
a marmurei din Simeria şi-a ciş-
tigal un bun renume. Este rezul-
tulul efortului întregului colectiv
ane a învălui să slăpînească şi
să mînuiască noile utilaje şi se
străduieşte să dea lucrări de cea
mai bună calitate.
PETRU POBREJINA
Inginer şef la întreprinderea
„Marmura" — Simeria
DMMül SOCIAtlSMUlOl (Yr . f.21
uOSBBBB»^ vrg&r&33B3fB$!3^vif7t ~ p g ^ .»r«pq.TOfCi<T*«y» r . ^ H ..
Exploatarea mi­ Cîndva,
preocupările lor. Mulţi din ei şi-au nieră Deva a fost pe aceste locuri,
înzestrată cu mul­
te utilaje puterni­
rsu a fost nimic...ce, de mare capa­
citate. Punerea lor
Cîrjiti, s-au construit 266 casc noi, in funcţiune a ne­
cesitat un consum Sau, mai precis, aproape nimic. Pentru să era
la Cristur 1ÎO. la Băcia 7.56' etc. de energie elec­
Intr-un număr de ÎS sale s-a in­ trică din ce In ce aici o mină părăsită de cel cărora li 'se părea că i
trodus In anii de democraţie popa- t mal mare. Recent nerentabil să mai exploateze acest zăcămlnt Să
a fost dată în ex­ rac. Era nerentabil pentru capitalişti, cărora li şr
Iară curentul electric. De aseme- jj ploatare o nouă părea că realizează dşliguri prea mici; era ne-
nea, au fost radioficate 12 loca- i staţie de trans­ rentabil pentru că ei exploataseră nerationâl ză
lităti. Numărul abonaţilor In ra- f formare, care îm­ câmîntul. $i-atunci, fără a se gfndi la sutele de
dioficaie trece de 5.000. 'Iot in I bunătăţeşte ali­ oameni care rămln fără lucru, au lăsat mina în
aceşti ani au fost construite 10 că- ^ mentarea cu ener­ părăsire...
mine culturale. gie a principale­
lor agregate. Comoara aceasta de mare valoare pentru indu
Mult s-a inilunătălit şi asisten­ vtria electrotehnică nu putea zace Insă la nesfir
ta medicală. I.a spitalul din Deva, In fotografie : şti aici. Atunci cind ia ctrma tării a venit pdporul
de pildă, fută de anul 1048 cind Noua staţie dc şi cind s-a trecrut la folosirea deplină a bogăţiilor
aici existau 9 medici şi ISO dc pa­ transformare. tării, *-a hotărit redeschiderea minei de cupru din
turi, azi există 04 medici şi 174 Deva. S-au făcut In acest scop lucrări importante,
personal mediu, iar numărul de de mare valoare, intr-un ritm rapid. Aşa se face
paturi a crescut la 477.
că tn anul 1952 mina a Început să producă. La
Bilanţul realizărilor ob(inute de
oamenii muncii sub conducerea iu­ început mai puţin, apoi din ca in ce mai mult, pină
teicaptă a partidului este deosebit cind producţia a crescut de zeci de ori fată de
de bogat. Cu fiecare an insă la el anul 1948. $1 creşle mereu...
se adaugă noi şi noi realizări. Ele
An de an s-au Investit aici sume mari de bani
fac viata oamenilor mai frumoasă,
mai prosperă. Blocurile mari In 1962 de zeci de ori mai mult declt cu zece am
de marmură sini
purtate cu uşurin­ tn urmă. Investiţiile au avut drept scop deschiderea do
ţă dc podul ru­ noi orizonturi ale zăcămîntulul de minereu, pre­
lant de mare ca­
pacitate. Cu aju­ cum şl Înzestrarea minei cu utilaje noi, moderne,
torul tul se exe­ de mare productivitate. La redeschiderea minei am
Cu participarea cută lucrările de avut doar 2 pompe şi un troliu. Dc atunci $i pină
manipulare a blo­ acum au fost instalate aici 9 compresoare, s-a rea­
curilor şi placa­ lizat o ventilaţie completă a Întregii mine, s-a mon
cetăţenilor jelor de mar­
mură. tat o maşină de extracţie, Iar una e în curs de
La Stntandrel s-au realizat tn In fotografie : instalare,- transportul minereului pe orizontal r
anii regimului democrat-popular o Aspect de la de­
serie de obiective social-culturale pozitul întreprin­ mecanizat 100 la sută. De asemenea, s-au pus In
Importante. Multe din ele au fost funcţie maşini de Încărcat şi perforat şi alte utilaje
construite din contribuţia volun­ derii M •rmiira Sl-
tară şi munca patriotică a cetă­ merla.
ţenilor. Antrenaţi de deputaţi, ce­ Importante, care fac munca minerilor mal uşoară
mai spornică. Demn de remarcat este faptul că in
ultimii 10 ani productivitatea muncii a crescut cu
117 la sută pe cap de salariat.
i tăţenii din comuna noaslră au La rtndul lor, minerii au desfăşurat o activitate
construit două cămine culturale la Însufleţită pentru a sxlrage din subteran cantităţi
Sfntandrel şl BIrcea Mare precum sporite de minereu cuprifer. Este Încă vie tn me-
şl o şcoală de 4 ani Ia Bfrcea Ma­ moria colectivului nostru înaintarea de peste 400
re. Cele două cămine culturale m.l. pe lună Înregistrată la galeria „Decebal". O
dau posibilitatea să se desfăşoa­
re o susţinută activitate cultu- asemenea viteză de avansare nu s-ar fl obtlnut dacă
ral-artlstlcă. n-am fi avut la dispoziţie utilaje bune, condiţii ome­
neşti de muncă.
Momente de mare bucurie au
trăit cetăţenii din Sintandrel şl Cartea a deve­ Eforturile depuse de mineri au fost răsplătite cu
BIrcea Mare cind cele două sate nit In anii noştri grijă părintească de partid şl guvern. Salariile mi­
au fost electrifícale. O dată cu un prieten nedes­ nerilor, ca şl «le celorlalţi oameni al muncii, slnt
electrificarea satelor, oamenii părţit şi al oame­ in continuă craştere. Fală de 1952, salariul pe post
şi-au putut cumpăra aparate de ra­ nilor muncii de la .de miner « fost anul treait cu peste 300 In ;-suiăc
dio şl multe obiecte de uz cas­ sate. Cele 12 bi­ mal mare. Dar Intre timp muncitorii au avansat In
nic pe care Ie pot folosi cu aju­ blioteci comunale calificare, au căpătat vechime în muncă. Aceasta
torul energiei electrice. O altă şl săteşti de pe
realizare Importantă a fost radto- raza oraşului re­ înseamnă că el primesc un venit suplimentar. Să-l
ficarea satelor Sintandrel, Bircea gional Deva, pun luăm, de pildă, pe Groza Petru. In 1958 el era mun­
Mare şl Şeuleşti. Tot tn ultimii la dtspozitla co­ citor necalificat. Anul trecut a realizat un venit
ani a luat fiinţă Ia Sintandrel o lectiviştilor peste de 24.000 lei. El locuieşte acum în cvartalul „23 Au­
bibliotecă ce aiprlnde peste 4.000 gust , Împreună cu familia, Intr-un apartament mo­
volume. 21.500 v o l u m e dern. Are mobilă frumoasă, aparat de radto. Şi ase-
manea Iul, minerii Dioancă Tralan, Botar Mircea,
Acestea slnt doar ctfeva din rea­ cărţi şl broşuri, in maistrul Mihal Eduard, trălesa şl muncesc In con­
lizările înfăptuite de către cetă­ diţii cit se poate de bune, aşa eum niri n-au visai
ţenii din comuna noastră. anul trecut, ele nu vreodată.
MARTA V1NEREANU fost citite de pes­ Ială cîteva erlmpele din transformările care au
secretar al Comitetului avut loc p* locurile acestea unde ai «nl în urmă
te 3.600 cetăţeni. nu era aproape nimic.»
comunal de partid
In fotografie: ALEX. RANCEA
membru In comitetul de partid
La biblioteca din
Cristur.
Sintandrel al E. M. Deva
M e re u m o i înfloritoare
IV un panou aşezat la Intra punct de vedere economic şi să obţinem p ro ­ Cele 12 G.A.C.
de pe raza ora
rea în sediul gospodăriei a g ri­ organizatoric a gospodăriei a ducţii şi mai şului r e g i o n a l
Deva au der.vol
cole colective se află trecută dus la creşterea nivelului de mari, să dezvol­ tat un polernu
în cifre dinamica creşterii ave­ trai al colectiviştilor. Dacă în sector zootehnlr
rii obşteşti şi a fondului de amil 1954 valoarea zilei-muncă tăm s e c t o r u l In prezent ele a<
bază. Consultînd cifrele con era de num ai cîţiva lei, în a- 2.385 bovine dir.
staţi că în anul 1954 cind a nul 1962 a crescut la 23 lei. zootehnic. Astfel care 792 raci.
vom construi un 1.100 porcine, 1.088
ovine şi 3.100 pa
luat fiinţă gospodăria noastră Drept urm are, viaţa colectiviş pătul pentru ÎS sari.
colectivă averea obştească era tilor din comuna noastră este tone cereale, un In fotografie
Chera din vacile
de 92.00(1 lei iar fondul de bază ' ot mai înfloritoare. Numai în coteţ pentru 1.000 G.A.C. De\ a —
de 32.000 lei. Acum însă aces
tea au crescut considerabil. La ultimii ani şi-au construit case păsări, vom in­ b r i g a d a Sinlu-
sfîrşitul anului 1902 averea ob noi 56 de colectivişti, m ulţi din halrn.
ştească era de 2.455.137 Iei iar ei şi-au cum părat garnituri de troduce alim en­
mobilă, biciclete. Cu toţii se îm ­ ta re a cu apă la
fondul de bază de 1.574.517 lei. bracă şi m ănîncă bine. In anii toate grajdurile,
Ce dem onstrează lucrul acesta V regimului de democraţie popu vom m ări pro
In prim ul rînd că gospodăria
noastră s-a dezvoltat mult. A iară la noi s-a construit un fru­ ducţia vegetală
cum dispunem de un sector zoo mos cămin cultural şi s a elec­
trificat întreaga comună. şi anim ală etc.
tehnic puternic. El cuprinde Noi însă nu ne vom opri aici IOAN DANC1U
337 bovine, dintre care 121 vaci Pentru anul 1963 ne-ain propus preşedintele G.A.C
cu lapte. 178 porcine din care
45 scroafe, 465 ovine, 445 pă conform planului de producţie Rapoltul Maro
sări şi altele. Pentru a asigura
animalelor adăposturile necesa­
re, harnicii noştri colectivişti
au construit trei grajduri pen­
tru 280 capete bovine, o m ater­
nitate, o îngrăşălorie de porci,
un coteţ p en tru 1.000 p ăsări şi
multe altele. Lista realizărilor
din sectorul vegetal şi animal >.< ; <XyX>g
s-ar p u tea lungi m ult. Dar este
greu să verbeşti despre toate. lilig r s | i
Vreau totuşi să amintesc faptul
că in afară de sectorul zooteh­ ;WM 3?n :'í'.’?:í B «
nic, venituri im portante a adus
gospodăriei şi grădina de legu­ '.¦>J'ifciaíw'C?<„?>ÍMÍ&'sMk4Líí?*. ¦
me. In anul trecut, de pe cele
17 ha. cu grădină am realizat yMBjî fclii NODIi ÜBNTRSJ. Affl ORAŞUWJI DJUV*
venituri ip valoare de 206.000
lei. Pentru acest motiv colecti­
viştii au liotărit ca în anul 1903
să m ărească su p ra fa ţa de gră­
dină la 25 hectare. Colectivi­
şti ca Ioan Jurj de la ferm a
zootehnică. Petru Trif, conducă­
tor de atelaje, M ărioara CostŞ
de la grădina de z a rz a v a tu l
şl mulţi alţii s au dovedit a fi
harnici, dornici ca gospodăria
noastră să se 'dezvolt# imereti.
în tării# # necoptellUa din