Page 16 - 1963-02
P. 16
V DRUMUL S6CIALÎSMUIUI Nr. 2523
PAG. 4
A 15-a aniversare a semnării Tratatului de prietenie, ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI
colaborare şi asistenţă mutuală între R. P. Romînă şi U.R.S.S.
Adunarea festivă din Capitală
Luni după-amiază a avut loc In prietenie, colaborare şi asistentă mu şl al guvernului, conducători ai orga
sala Teatrului CC.S. din Capitală a- tuală Intre Republica Populară Ro nizaţiilor obşteşti şi ai instituţiilor Deschiderea celei de-a 3-a conferinţe La Geneva: Conferinţa pentru folosirea
dunarea festivă, organizată de Comi mînă şi U.R.S.S. centrale, oameni de cultură, generali, de solidaritate a popoarelor Asiei şi Africii
tetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R., numeroşi oameni ai muncii din în ştiinţei şi tehnicii in interesul regiunilor
Comitetul Executiv al Sfatului Popular La adunare au participat tovarăşul treprinderile şi instituţiile Capitalei DAR-ES-SALAM 4 (Agerpres). perioada de după cea de-a doua con
al Capitalei şt Consiliul general Petre Borilă, membru al Biroului Po La 4 februarie, în micul oraş din ferinţă, a fost prezentat de secre insuficient dezvoltate
litia al C C al P.M.R., vicepreşedinte Au fost Intonate imnurile de stat Tanganica — Moshi — situat la tarul general al Secretariatului per
A.R.L.U.S., cu prilejul aniversării a al Consiliului de Miniştri, membri ai ale celor două ţări. poalele celui mai înalt munte din manent al organizaţiilor de solida
15 ani de la semnarea Tratatului de GG al P.M.R., ai Consiliului de Stat Africa, Kilimangiaro, şi-a început lu ritate a popoarelor Asiei şl Afri
Adunarea a fost deschisă de tov. crările cea de-a treia conferinţă cii, Yusef es-Sibai.
Recepţia de la Ambasada M. FI. Ionescu, vicepreşedinte al Con de solidaritate a popoarelor Asiei GENEVA 4. (Trimisul special A- genera! al O.N.U., U Thant, care,
siliului general A.R.L.U.S. şi Africii. Conferinţa, convocată la La şedinţa şefilor delegaţiilor, din motive rle sănătate, nu a putui
U.R.S.S. din Bucureşti iniţiativa organizaţiilor de solidari care a avut loc în ajun, a fost gerpres, G Benga, transmite : veni la Conferinţă.
A luat cuvîntul tov. Florian Dănăla- tate a popoarelor Asiei şi Africii, a aprobată ordinea de zi a conferin Luni dimineaţa Geneva a cunos
Ambasadorul Uniunii Sovietice în ai Consiliului de Stat şi al guver che, membru al C.G al P.M.R., prim- fost deschisă de preşedintele Tan- ţei care cuprinde problemele luptei In cadrul şedinţei plenare de des
R.P. Romină, I. K. Jegalin, a oferit nului, conducători ai unor instituţii secretar al Comitetului orăşenesc împotriva imperialismului şi colo cut o animaţie deosebită. Adevărate chidere au fost citite apoi mesa
luni seara o recepţie in saloanele centrale şi organizaţii obşteşti, ge Bucureşti al P.M.R., care a arătat că ganicăi, Julius Nyerere. nialismului, lărgirii colaborării eco coloane de maşini se îndreptau spre jele adresate Conferinţei de către
ambasadei eu prilejul celei de-a 15-a nerali, oameni de ştiinţă şi cultură. Tratatul de prietenie, colaborare şi La lucrările conferinţei participă nomice şi culturale, probleme so Palatul Naţiunilor. Peste 1.500 de şefi de stat şi guverne. Scurte cu-
aniversări a semnării Tratatului de asistenţă mutuală dintre R. P. Ro ciale, precum şi probleme ale con delegaţi reprezentînd aproape 90 do vinlări au mai rostit directorii
prietenie, colaborare şi asistenţă mu In timpul recepţiei, amabasadorul mină şi U.R.S.S. — document de în delegaţii din peste 60 de ţări ale solidării forţelor mişcării de solida ţări, 20 de organizaţii specializate unor instituţii specializate ale O.N.U
tuală Intre Uniunea Sovietică si Re semnătate istorica — exprimă holă- lumii, precum şi un mare număr ritate şi lărgirii colaborării cu po ale O.N.U., oameni de ştiinţă, teh
publica Populară Romină. Uniunii Sovietice, I. K. Jegalin, şi rîrea comună a celor două popoare de observatori. Raportul cu privi poarele ţărilor Americii Latine. nicieni şi aproximativ 500 de zia In şedinţa de seară a conferin
preşedintele Consiliului de Miniştri, de a dezvolta şl întări continuu re la activitatea organizaţiilor în rişti au participat la deschiderea ţei pentru folosirea ştiinţei şi teh
Au luat parte tovarăşii Ion Gheor Ion Gheorghe Maurer, au rostit prietenia trainică şi colaborarea fră Conferinţei pentru folosirea ştiinţei nicii în inteiesul regiunilor insufi
ghe Maurer, Ştefan Voitec, Cor- toasturi. ţească reciproc avantajoasă, pe baza Scrisoarea lui N.S. Hruşciov si tehnicii în interesul regiunilor in cient dezvoltate organizată de O.N.U.,
nellu Mănescu, ministrul afacerilor Înaltelor principii leniniste ale Inter adresată preşedintelui conferinţei suficient dezvoltate, organizată sub au început discuţiile generale. Au
externe, membri ai GG al P.M.R., Recepţia s-a desfăşurat !ntr-o at naţionalismului socialist, egalităţii şi auspiciile O.N.U. rostit cuvîntări reprezentanţi ai li
mosferă de caldă prietenie. respectului reciproc. nei serii de ţări între care Franţa,
Din partea R.P. Romine participi India, Anglia, Polonia, S.U.A„
(Agerpres) In această zi de sărbătoare a marii o delegaţie condusă de prof. dr. U.R.S.S.
Roman Moldovan, prim-vicepreşedin-
M A R E A PRI(Urmare din pag. l-a) arme de o forţă fără precedent, noastre prietenii — a spus vorbitorul MOSCOVA 4 (Agerpres). — tru eliberare de sub robia colonială te al Comitetului de Stat al Plani Conducătorul delegaţiei Uniunii
care ar ameninţa cu distrugeri din —poporul romîn transmite popoarelor Nikita Hruşciov şi-a exprimat în si se bucură sincer de importantele ficării Sovietice, acad. E. K. Feodorov, a
O puternică demonstraţie a prie cele mal grave civilizaţia planetei sovietice cele mai sincere felicitări crederea că cea de-a treia conferinţă succese realizate de popoarele Asiei subliniat in cuvîntarea sa că actua
teniei frăţeşti romîno-sovletice şi, noastre. Mai mult ea oricînd se eer şi Ie urează din adîncul inimii să pă a solidarităţii popoarelor Asiei şi Afri şi Africii în vederea cuceririi si în Cuvîntul de deschidere al confe la situaţie şi apropiatele perspective
In acelaşi timp, o contribuţie de de aceea eforturi neslăbite pentru şească din victorie in victorie, în lup cii „va constitui o nouă contribuţie im tăririi independentei lor nationale". rinţei a fost rostit de prof. M. S. ale ştiinţei şi tehnicii asigură posi
seamă la dezvoltarea continuă a re rezolvarea paşnică a problemelor in ta pentru realizarea măreţului pro Thacker, preşedintele conferinţei. bilităţi pentru dez.voltarea tuturor
laţiilor $1 a colaborării dintre parti ternaţionale, chibzuinţă şi stăpinire gram de construire a comunismului şi portantă la cauza întăririi frontului Forţele imperialiste încearcă cu regiunilor lumii. Subliniind că nu
dele şl ţările noastre, la întărirea de sine în abordarea acestor proble apărarea păcii în lume. unit al popoarelor iubitoare de pace disperare să împiedice popoarele să-şi Apoi, W. Spuhler, preşedintele meroase state, rle curînd eliberate,
me, acţiuni concrete pentru întărirea cucerească independenta naţională şi Confederaţiei Elveţiene, în numele au declarat că năzuiesc să-şi con
coeziunii marii comunităţi a ţărilor păcii, pentru stingerea focarelor de A luat apoi cuvîntul ambasadorul şi libertate“. să se dezvolte liber, încearcă să men poporului elveţian, a adresat dele struiască o societate socialistă, el a
socialiste au adus vizita în Uniunea încordare şl nelinişte. Uniunii Sovietice la Bucureşti, I. K. In mesajul trimis în oraşul Moshi ţină tinerele state nationale In robia gaţilor la Conferinţă o cuvintare do arătat ce posibilităţi uriaşe deschide
Sovietică in 1961 a delegaţiei de Jegalin, care a subliniat că Tratatul economică, se amestecă grosolan in bun venit. Preşedintele Confedera socialismul pentru planificare, fără
partid şi guvernamentale romîne R. P. Romînă, alături de Uniunea de prietenie, colaborare şi asistentă (Tanganica) pe adresa preşedintelui treburile lor interne. N. S. Hruşciov ţiei Elveţiene şi-a exprimat satis de care este imposibilă dezvoltarea
condusă de tovarăşul Gheorghe Sovietică, de celelalte state socialis mutuală dintre Republica Populară conferinţei, şeful guvernului sovietic a dat drept exemplu grăitor în acest facţia pentru faptul că ştiinţa, prin cu succes a economiei naţionale. De
Gheorghlu-De) şl vizita de răspuns te, de alte ţări Iubitoare de pace mi Romină şi U.R S.S. a devenit o bază derlară: Numai unitatea mişcării de sens recenta criză din regiunea Mării esenţa sa universală, va putea fi legatul sovietic: a subliniat necesi
din 1962 a delegaţiei de partid şi litează pentru Înfăptuirea dezarmării trainică a dezvoltării continue a prie solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii Caraibilor. Un rol hotărâtor în regle aplicată in interesul regiunilor in tatea luptei pentru dezarmarea ge
guvernamentale sovietise condusă de generale si interzicerea armelor de teniei frăţeşti şi colaborării dintre este în stare să-i asigure şi pe vii mentarea acestei crize, a subliniat şe suficient dezvoltate. nerală si totală, pentru coexistenta
tovarăşul N. S. Hruşciov. Aceste exterminare în masă, pentru rezol popoarele celor două {ari. lor un rol important în lichidarea ful statului sovietic, /l-au avut coeziu paşnică a statelor ai sisteme socia
vizite, care s-au transformat în varea paşnică a problemei germane definitivă a colonialismului, în întă nea şi eroismul poporului cuban, pu Philippe de Seynes, şeful Depar le diferite.
şi normalizarea situaţiei Berlinului Oamenii sovietici — a spus vorbi rirea şi prosperarea ţărilor eliberate, terea Uniunii Sovietice, a ţărilor so tamentului pentru probleme econo
Cercetări secrete privind conflictul dintremanifestări emoţionante ale prieteoccidental,- adueîndu-şi contribuţiatorul — urează cu acest prilej dintn lupta împotriva imperialismului,cialiste, a tuturor forţelor iubitoamice şi sociale din cadrul O.N.U., Stat să-şi exprime printr-o declaraţie
!a lupta pentru pace şl securitatea toată Inima, tuturor oamenilor mun pentru menţinerea păcii în întraaga re de libertate şi pace care se pro a dat citire cuvînlării secretarului publică, nu pe cale diplomatică nor
niei noastre au scos Încă o dată in internaţională, R. P. Romînă promo cii din R. P. Romînă, noi şi mari lume şi pentru colaborare între po nunţă împotriva provocărilor imperi mală, atitudinea sa faţă de pozilia ca
vează o politică de întărire a colabo succese în lupta pentru desăvîrşireo poare. aliştilor americani, tn apărarea liber WASHINGTON 4 (Agerpres). — nadiană referitoare la tratativele ia
S. U. A. şi C anadaevidenţă unitatea deplină da vederirării internaţionale şi apropiere între tăţii şi independentei poporului cu După cum relatează agenţia Reuter, problema nucleară. Această contro
popoare, dezvoltă relaţii economice construirii socialismului, pentru pace „Oamenii sovietici, subliniază N. S. ban". la 4 februarie au început la Washing versă Intre S.U.A. si Canada este
a partidelor şl guvernelor celor două şi culturale cu tonte ţările, fără deo în lumea Întreagă. Hruşciov, au sprijinit şi vor sprijini ton cercetări secrete pe marginea deosebit de regretabilă în momentul
ţări in problemele relaţiilor comune, sebiră de sistem social, potrivit prin întotdeauna cu fermitate şi consec unor corespondenţi de presă. El a conflictului dintre Statele Unite şi tn care respingerea cererii britani
ale dezvoltării mişcării comuniste şi cipiilor coexistenţei paşnice, se pro Cuvintăriie au fost Îndelung aplau ventă lupta eroică a popoarelor pen- trecut in revistă momentele impor Canada 1n legătură cu propunerea ce de aderare la Piaţa comună pro
muncitoreşti precum şi în probleme nunţă pentru relaţii de bună veci date de asistenţă. tante din lupta patrioţilor angolezi, S.U.A. de a amplasa în Canada arme voacă o scindare serioasă In alianţa
nătate între state, depunînd eforturi subliniind că în ciuda cruntelor re nucleare. Cercetările sînt organizate atlantică“.
Doi ani de îa începutul răscoaleile vieţii internaţionale.consecvente în interesul însănătoşiIn Încheierea adunării festive a presiuni „poporul din această tară de subcomisia pentru problemele ca
rii climatului internaţional în zona fost prezentat un bogat program ar este hotărit să continue lupţi pînă nadiene a Comisiei senatoriale pentru Agenţia Reuter anunţă de asome-
Schimburile de delegaţii culturale, noastră geografică. tistic. la victoria finală“. îngrijoraţi de re ifaceri externe. nea că în Camera Comunelor din
zistenta opusă de populaţia băşti Intr-o declaraţie dată publicităţii, Canada a început, la 4 februarie,
anticolonialiste în Angolavizitele oamenilor de ştiinţă, literaMilitind neobosit pentru micşoraRecepţie oferită ALGER 4 (Agerpres). naşă, a spus Eduardo Dos Santos, senatorul George Aiken, preşedintele dezbaterea problemelor legate do
rea încordării internaţionale statele La 4 februarie se împlinesc doi colonialiştii portughezi şi-au sporit subcomisiei subliniază între altele i conflictul amerieano-canadian.
tură şi artă, au prilejuit Întotdeauna socialiste îşi menţin ascuţită vigi de ambasadorul ani de la marea răscoală de la mult numărul soldaţilor. La aceasta, „Am vrea să ni se explice motivele
întllniri prieteneşti, din cele mai lenţa faţă de acţiunile careurilor im Luanda a patrioţilor angolezi îm trebuie adăugat sprijinul pe care îl care au determinai Departamentul de un pericol mortal pentru Europa“j
cordiale, au contribuit la cunoaşte perialiste agresive şi iau toate mă R .P . Romîne la Moscova potriva colonialiştilor portughezi. primesc în arme şi muniţii din partea (Europa occidentală — N.R.).
rea reciprocă a valorilor spirituale surile în vederea asigurării securită Răscoala, după rum se ştie, a mar statelor membre ale N.A.T.O. Santos a BRUXELLES 4 (Agerpres), —
ale ambelor popoare. ţii lor. Organizaţia Tratatului de la MOSCOVA 4. — Corespondentul cat Începutul luptei armate a po subliniat apoi importanta sprijinului La Bruxelles a avut loc o întruni Delegaţia olandeză la această în
Varşovia reprezintă în actualele con Agerpres transmite; porului angolez împotriva jugului moral, diplomatic şi material pe care ră secretă la care au participat 40 trunire a cerut amlnarea reuniunii a-
Tratatul romino-sovietia este un diţii pavăza puternică de apărare a colonialist. Cu acest prilej, unul poporul angolez l-a primit din par de reprezentanţi ai ţărilor membre ale nuntată pentru 11 februarie la nivel
document al păcii, străbătut de ideile ţărilor componente, chezăşie a păcii Luni, eu prilejul celei de-a 15-a din liderii mişcării de eliberare din tea popoarelor din Asia şi Africa. Pieţei comune cu excepţia Franţei. ministerial a Pieţei comune pîntru a
nobile ale prieteniei şi securităţii şi securităţii in Europa şi în lume. aniversări a semnării Tratatului de Anqola, Eduardo Dos Santos, a a- După cum se subliniază în cercu se putea trece, potrivit agenţiei
popoarelor, el oglindeşte hotărirea prietenie, colaborare şi asistenţă mu cordat la 3 februarie un. interviu Totodată el a demascat manevrele rile bine informate, scrie agenţia U.P.I., „la o revizuire tragică tn lu
ţărilor noastre de a lupta pentru La baza convingerii mobilizatoare tuală, Nicolae Guină, ambasadorul unor duşmani ai poporului angolez, UPI, reprezentanţii Olandei, Belgiei, mina veto-ulul opus de Franţa in
asigurarea păail — problema funda a popoarelor în posibilitatea preîntîm- R.P1 Romîne la Moscova a oferit o Intoxicaţie cu aii mente manevre menite să provoace o scin Luxemburgului şi Germaniei occiden trării Angliei în Plata comună".
mentală a zilelor noastre. pînării unui nou război mondial stă recepţie la care au luat parte: Ghe- dare în mişcarea de eliberare na tale şi Italiei care au studiat printre
faptul că în zilele noastre forţele nnadi Voronov, membru al Prezi livrate de S .LJ.A . în India ţională şi între liderii acesteia. altele şi problemei a legate de eşecul In această perioadă urmează să se
întrunire a m em brilor Pieţei comuneCorespunzător Intereselor vitalecare apără pacea sînt mai pudiului C.G al P.C.U.S., Ivan Spiri tratativelor în legătură cu aderarea desfăşoare consultaţii secrete la ni
ternice decît cele ale agresiunii şi donov, preşedintele Sovietului Uniu DELHI 4 (Agarpres). — După cum anunţă corespondentul Angliei la Piaţa comună au ajuns la vel între cei cinci membri ai Pieţei
ale propriilor popoare şl ale cauzei cresc necontenit în lumea întreagă, nii al Sovietului Suprem al U.R.S.S., După recentul scandal care a iz agenţiei Reuler, cu prilejul inaugu concluzia că „poziţia lui de Gaulle comune pe de o parte şi între An
avînd tn fruntea lor clasa muncitoa mareşalii Uniunii Sovietice V. So bucnit în India în urma intoxicării rării Biroului de la Alger al Fron fată de această problemă reprezintă glia şi Statele Unite pe de altă parte.
în lipsa Franţeisocialismului in lume, năzuinţelorre internaţională, partidele comuniskolovski şi A. Eremenko, conducă grave cu grîu american a 150 de elevi tului National de Eliberare din An
te şi muncitoreşti — stegarii luptei tori ai unor ministere şi instituţii din oraşul Tezpur din estul Indiei, gola primul ministru algerian Ben a reprima orice manifestare de Îm Anglia a respins pretenţiile
întregii omeniri, U.R.S.S,, şl R. P. pentru eliberarea omenirii de ex centrale, activişti ai C.G al P.C.U.S., în prezent a devenit cunoscut un Bella a adresai o chemare tuturor potrivire fată de crearea Federa
Romină au Ca linie directoare a po ploatare şi de flageul războaielor. membri ai Consiliului de conduce nou fapt scandalos: 80 de indieni ţărilor să sprijine lupta patrioţilor ţiei malaieze. Primul ministru al Filipinelor asupra
liticii lor externe principiile leniniste re al Asociaţiei de prietenie so- din Bombay au fost internaţi în spi angolezi care ca şi celelalte popoare Singapore, Lee Kaun Jew, a anun
ale coexistenţei paşnice şi nu-şl pre Forţa noastră stă în unitatea noas vieto-romînă, .generali şi ofiţeri su talele oraşului cu diagnosticul; in africane doresc să înlăture jugul ţat că numărul arestaţilor se ridi te rito riilo r din Borneo de
cupeţesc eforturile pentru a face ca tră, în coeziunea marii comunităţi a periori ai forţelor armate aie U.R.S S., toxicaţie. O persoană a decedat si colonialismului portughez. că în prezent la 107 persoane. El o
aceste principii să triumfe in rela ţărilor socialiste, a mişcării munci oameni de ştiinţă, artă şi cultură. şapte se află în stare de inconştien încercat să justifice noul val de te nord
ţiile internationale. toreştl Internaţionale — chezăşia tă. Ancheta a stabilit că intoxicaţia SINGAPORE 4 (Agerpres). roare prin „situaţia delicată şi pe
victoriilor de azi şi de tnîine ale In cursul recepţiei care s-a des se daiorcază consumului de orez a- Autorităţile din Singapore conti riculoasă creată în unele din teri LONDRA 4 (Agerpres).
Uniunea Sovietică şi-a cucerit sti cauzei comunismului şi a păcii în merican. nuă valul de arestări în rîndul toriile învecinate". Vicepreşedintele Filipinelor şl mi
ma popoarelor prin rolul său de lume. întărirea continuă a acestei făşurat tntr-o atmosferă de caldă elementelor progresiste din acest nistrul Afacerilor Externe, Pelaez a
prim ordin in lupta pentru salvgar unităţi sub semnul marxism-Ieniiiis- teritoriu. Represiunile au fost dez tia a intervenit, folosind jeturi cu apă părăsit duminică Londra după tra
darea păcii mondiale, prin iniţiativa, prietenie. Nicolae Guină şi Ghennadi lănţuite in urmă cu două zile în amestecată cu cerneală. Apoi a des tativele infructuoase duse cu repre
fermitatea $1 perseverenţa eforturi mulul şi al internaţionalismului pro Voronov au rostit toasturi. legătură cu sosirea în acest terito chis focul împotriva demonstranţilor zentanţii guvernului englez în le
lor depuse pentru micşorarea încor letar constituie datoria sacră şi obli riu a unor noi efective militare bri ceea ce s-a soldat cu victime. Potri gătură cu pretenţiile filipineze asu
dării Internaţionale, pentru demas gaţia primordială a fiecărei ţări so n r'r'-n r'r'r'r» ! tanice pentru a înăbuşi luptele din vit agenţiilor de presă, numărul vic pra teritoriilor din Borneo de nord
carea şl zădărnicirea planurilor cialiste, a fiecărui partid comunist şi Borneo de nord, precum şi pentru timelor se ridică la 3 morţi şi opt ră care se află sub protectorat britanic.
cercurilor imperialiste agresive, pen muncitoresc. L Un te le sco p — î niţi. Numeroase persoane au fost a- După cum rezultă din comunicatul
tru reglementarea paşnică a proble 1 e g e i Bs sin i comun anglo-filipinez dat publicită
melor internaţionale litigioase. Acest Aniversarea Tratatului romîno-so- t ţii la Londra, guvernul englez a
vietis prilejuieşte şi în acest an rea MANAGUA 4 (Agerpres). — lespins pretenţiile Filipinelor la a-
Vesti din Uniunea SovieticăÎnalt simţ de răspundere pentrufirmarea voinţei poporului nostru def. 1 La 3 februarie în Nicaragua au a- cest teritoriu. Poziţia Angliei in a-
a dezvolta şi întări necontenit alian t 1 vut ioG alegeri generale pentru de ceastă chestiune a fost sprijinită şi
Val de represiuni în Singaporedestinele popoarelor s-a vădit în acţa, prietenia şi colaborarea frăţeas semnarea noului preşedinte al ţării, de guvernul S.LT.A.
că cu Uniunea Sovietică, de a-şi a- precum şi pentru alegerea unui nu Litigiul dintre Anglia şi Filipine
ţiunile U.R.S.S. pentru reglementa duce şi pe viitor contribuţia la întă măr de 16 senatori şi 42 de deputaţi, a luat naştere în urma intenţiei An
rea crizei din regiunea Mării Carai rirea unităţii marelui lagăr socialist întreaga campanie electorală desfă gliei de a crea în august a.c. Fe-
bilor care adusese omenirea în pra Poporul romîn adresează tn această deralia Malaeză din care vor face
gul imediat al unei catastrofe ter zi poporului sovietic un fierbinte sa
monucleare. Guvernul ţării noastre lut frăţesc şî îi urează din adîncul
a sprijinit pe deplin măsurile luate inimii să dobîndească noi şi mari
de guvernul sovietic in vederea li victorii in opera de construire a co
chidării acestei crize şi apărării li munismului, în lupta pentru apăra
bertăţii, Independenţei şi cuceriri rea p3c!t.
lor revoluţionare ale poporului Cu
bei •— măsuri care s-au bucurat de (Articol apărut in ziarul „Scinteia“
aprobarea forţelor iubitoare de pace
s e n in u l t e r o a r e !din lume. încă o dată s-a dovedit
că în epoca noastră forţele păcii şi
în î e a e a g u asocialismului au deplina capacitate
de a lnfrînâ pe agresori, a preîntîm-
pina războiul mondial şl a salvgarda
pacea.
Trăim astăzi intr-o lume in care
nu numai că se tnfăptuiess minunate
descoperiri ştiinţifice şi tehni
ce, mărturie a inepuizabilelor capa
cităţi creatoare ale geniului uman.
reflecto r c u o glind ă m e ta lică
I MOSCOVA 4 (A- smisie fără joc, dato- dă sistemul de în )
[ gerpres). — 7ASS rită căreia se înlătură dreptare spre fintă a )
(, transmite : în întregime „cursa telescopului, clarifică j
La Observatorul moartă“ cînd telesco dacă poziţia reală co- 1
Pulkovo de lingă Le pul se roteşte în .ju
ningrad a fost con respunde cererii sta- J
struit un telescop-re- rul axei.
flector cu o oglindă Pentru prima dată bilite prin calcul şi in 1
metalică cu un diame
tru de 700 mm. a fost realizat un caz de ne-voie pred- J
sistem de comandă
luri Streleţki, con program a telescopu zează poziţia teles- r
lui. Pe baza unui
structorul şef al ob program dinainte sta copului. «j
servatorului a comu bilit o maşină electro
nicat unui corespon /uri Streiefki a a- j
dent al agenţiei TASS nică de comanda di
că telescopul realizat rijează instrumentul predat drept „origi- ^
este foarte compact. A
spre corpul ceresc P oală' construcţia tur- ţ
efectuează observaţia
nulul şi a cupolei te- }
Maşina electronică
lescopuhii. care au o j
capacitate calorică )
foarte scăzută. In zi- ]
lele caniculare cureţi- j
tii de aer cald nu ]
fost creată o construc numerică „explorează“ vor deforma imagini- ]
cî se şi acumulează stocuri de nr. 5.793). ţie originală cu Iran- de trei ori pe secun- le aştrilor observaţi. 1 şurată în condiţiile celei mai flagrante restate. Printre aceştia se numără şi parte Malaya, Singajjore, Sarawak,
lipse de libertate a culminat în aceas Fernando Aguero, liderul Partidului Brunei si Borneo de nord. Guvernul
E x t i n d e r e a m e c a n i z ă r i i în b a z in u l D o n a ţ i e tă zi, în care rsgimul lui Somoza a conservator tradiţionalist, care se află filipinez însă consideră că nordul
Solemnitatea Inmînării onor ordine si titluri
DOXETK 4 (Ager Jndustria carboni din cantitatea de căr- -j făcut uz de toate metodele de re sub arest la domiciliu. insulei Borneo constituie din tim
puri vechi o parte a sultanatului fi
La Palatul R.P. Romine a avut merite deosebite în dezvoltarea în- pres). feră a Uniunii Sovie bune este extras cu » primare. In oraşul Leon, al doilea oraş ca lipinez Sulu şi au fost cedate re
loc luni la amiază solemnitatea în- vătămîntului superior a fost confe Ca răspuns la acţiunile autorităţi mărime din tară, şi centru universi prezentanţilor Angliei în anul 1378
mînării unor ordine şi titluri. rit titlul de „Om de ştiinţă Emerit In prezent se re tice dispune în gene ajutorul combinelor. 1 tar, a avut loc un mare miting stu numai pentru un timp limitat.
al R.P. Romîne“ tovarăşilor: T. lor, unele partide ca, de pildă Parti
Au participat tovarăşii Ion Gheor Angheîuţă, E. Bădărău, V. Bologa, zolvă pe scară largă ral de toate maşinile Anul acesta nivelul I dul conservator tradiţionalist, condus denţesc, cu prilejul căruia vorbitorii înainte de a pleca din Londra
ghe Maurer, Ştefan Voitec, Grigore Al. Borza, M. Ciucă, I. S. Gheor- de Fernando Aguero, au cerut mem care preconizau boicotarea alegeri Pelaez a declarat că Filipinele vor
Geamănu, secretarul Consiliului de ghiu, I. Goia, Gh. lonescu-Siseşti, < problema lichidării şi mecanismele nece de mecanizare al ex brilor lor să boicoteze alegerile. Du lor au criticat sever politica guver continua să insiste asujira revendi
Stat, acad. Athanase Joja, preşedin 1. Iordan, A. Kreindler, N. Lupu, pă cum menţionează agenţia France namentală. cărilor lor.
tele Academiei R.P. Romine, Voinea O. Mayer, C Mikloşi, SI Milcu, ^ muncii manuale in sare pentru acest lu tracţiei cărbunelui din Presse, partidul şi-a desfăşurat cam
Marinescu, ministrul sănătăţii şi pre Al. Mvller, M. Nasta, St. S. Nico- pania „reproşînd autorităţilor că nu
vederilor sociale. lau, St. Procopiu, Tr. Săvulescu, Ba- minele din bazinul cru. In Donbas a fost straiuri in pantă va au acordat candidaţilor opoziţiei po
zil Teodorescu, O. Ţino şi V. Vil- [ carbonifer Doneţk. creşte de trei ori. Se sibilităţile pe care le-au acordat can
A fost conferit Ordinul „Steaua covici. l In anul 1970 aceas- introdusă mecanizarea desăvârşeşte trecerea didaţilor guvernamentali“. Consfătuire militară egipteano-yemenîtă
Republicii Populare Romine“ clasa I 4, tă problemă va fi re- complexă in numeroa transportului minier la
acad. V. Mîrza pentru merite ştiin După înmînarea înaltelor distin î. zolvat.ă complet, a- se mine şi în 200 de Ziua alegerilor a fost marcată prin
ţifice şi didactice, cu prilejul Îm cţii, tovarăşul Ştefan Voitec, vice sistemul de bandă ru demonstraţii puternice de protest îm
plinirii a 60 de anii preşedinte al Consiliului de Stat, potriva farsei alegerilor din Nicara
în numele GG al P.M.R., al Con I nunţă TASS. abataje. Supte zecimi lantă. gua. Potrivit agenţiilor de presă, cea
Pentru merite excepţionale şi rea siliului de Stat, al guvernului şi al mai importantă dintre manifestaţii «
lizări deosebite în domeniul ocroti tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- [t avut loc în capitala ţârii, Managua SANAA 4 (Agerpres). — Yemen şi sînt gata în orice moment
rii sănătăţii oamenilor muncii, au Dej personal, a felicitat călduros „O rlio n o k“ — un nou o ră şe l p en tru co p ii; tn Piaţa Republicii, unde partizanii La 3 februarie la Sanaa a avut să dea o ripostă nimicitoare oricăror
pe cei decoraţi urîndu-le noi suc boicotării alegerilor s-au întrunit pen toc o consfătuire între mareşalul As tentative de agresiune.
fest conferite „Ordinul Muncii" MOSCOVA 4 (A- etaje, care vor cu nul din numeroasele ] tru a protesta împotriva acestor ale Sallal, preşedintele Republicii Arabo
clasa 1 prof. dr. Gh. Olănescu şi dr. cese In activitatea viitoare. prinde fiecare dormi geri. Potrivit agenţiei Associated Yemen, mareşalul Amer, adjunct al Ulterior, mareşalul Amer s-a întâl
S. Molin) clasa a II-a prof. dr. E. gerpres). toare pentru 509 de orăşele în care îşi pe- j Press, demonstranţii scandau lozinci comandantului suprem al forţelor ar nit Ia Sanaa cu comandanţii unităţi
Costa; şi clasa IlI-a dr. Gh. Litar- In numele celor distinşi au mul In apropiere de persoane, un stadion cu anliamericane şi împotriva regimului mate ale R.A.U., şl Anwar H Sadat, lor militare ale R.A.U. staţionate la
czek, dr. B. Fotiade, dr. E. Panal- 4.000 de locuri, un trec odihna şcolarii } lui Somoza, manifestîndu-şi totodată membru al Consiliului prezidenţial al frontiera dintre R.A.Y, Arabia Saudită
tescu, dr. D. Paraschiv. ţumii acad. Vasile Mtrza, prof. dr. Tuapse, pe malul Mă- bazin de înot acope solidaritatea cu poporul cuban. Poli R.A.U. La consfătuire au fost prezenţi şi emiratul Beihan.
rii Negre se con rit. un club pentru ti sovietici în timpul ) de asemenea mal mulţi ofiţeri supe
Pentru activitate Înde’ -agată, con Gh. Olănescu şl acad. Iorgu Iordan. struieşte un nou oră- nerii marinari, o şcoa riori egipteni şi yemeniţi. După consfătuire mareşalul Amer
tribuţie in dezvoltarea ştiinţei şi . şei pentru odihna co- lă tehnică şi de cul vacanţelor de vară şi j As-Sallal a subliniat că trupele a inspectat armamentul şi muniţiile
( piilor „Orlionok“. tură generală pentru R.A.U. şi Yemenului controlează în capturate de Ia mercenarii Arabici
L Intr-un loc pitoresc, 900 persoane. de iarna. 1 întregime teritoriul Republicii Arabe Saudite şi Iordaniei care, după cum
s-a constatat, sînt fabricate în S.U.A.
i in mijlocul unei pă „Orlionok" este ci In vara anului tre- 1 şl Anglia.
duri seculare, se con-
cut au fost trimişi la 1
i ttruiesc clădiri ctt trei
odihnă 4.500.000 de 1
copii. Au luat naştere 1
377 noi tabere de 1
pionieri. )
Redacjia şi administraţia ziarului :âfr. 6 Martie nr. 0. Telefon: 188, 183, 75, 674. Taxa plătită tn numerar ecnform aprobării Direcţiei Generale P.f.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică ,t Mai« Deva.
