Page 18 - 1963-02
P. 18
PAG. 2 MOffln WCtAliSMUlül Nr. 2524
Acfivităfi culturale cu femeile /\ G SE B*\
In cadrul manifestărilor cultu G,A,C.“. Au răspuns colectiviste (!Ëkdifr !ULIA : Clnd copacii erau mart
rale ce se organizează cu femei le Maria Madjesch, Felicia Lazâr — cinematograful „Victoria" ; Co
le la căminul cultural, zilele tre şi Maria Nicoară. Participantelor 7 FEBRUARIE 1963 pilul fi oraful — cinematograful
cute, cu sprijinul comisiei de fe le-au fost acordate premii In Programul 1: 5,40 Piese inter „23 August"; SEBEŞ: Focuri in
mei a G.A.C. din Apol(Iul de Sus, cărţi. pretate de fanfară; 6,07 M.uzică munţi — cinematograful „Progre
s-a organizat o seară cultural- uşoară interpretată la diferite in sul" ; Cu orice preţ ~ cinemato
artistică. Aici a fost prezentată In încheiere a avut ioc o „Sea strumente ; 7,30 Sfatul medicului; graful „M. Sdd.ovea.nu“ ; OI!AŞ-
de fov. Aurelia Bălan conferinţa ră literară“. A fost prezentată Vitaminizarea •organismului in sezo TIE: Planeta furtunilor — cine
o expunere pe tema „Viaţa fe nul de iarnă ; 8,00 Sumarul presei matograful „V. Roaită" ; Drumuri,
„Ţara noastră, un imens şan meii fie ieri şi azi In operele centrale ;8,08 Cintă orchestra de despărţite — cinematograful „Fla
tier“. In continuare, colectiviste muzică populară „Plaiurile Bistri căra; HAŢEG: Comedianţii —
scriitorilor noştri“ şi s-au citit ţei" a Filarmonicii de Stat din cinematograful „Popnalr" ; BRAD :
le au participat la un concurs versuri de poeţii Marcel Bresla- Bacău; 11,05 Muzică uşoară; Duelul n a. avut loc — cinemato
şu, Cicerone Tendorescu, M. Ba- 12,00 Melodii populare romineşti; graful „St. rafie" : LONEA ; Virsta
,jOine ştie cîştigă“ pe tema „Con nuş şi Demostene Botez. 13,10 Valsuri din operete; 14,00 de aur a comediei’— cinematogra
Muzică populară romineaseă in ful „Minerul" ; JLIA : Cocoful spe
tribuţia colectivistelor Ia Întări EL. IV'ANESCU terpretată de Ana Pop Corandan, rie moartea. — cinematograful „Gh.
corespondentă Ion Şerban — la cobză şi Iosif Doja" ; ZLATNA : Fantomele din
rea economico organizatorică a Mihut — la taragot; 14,30 Solişti Spessart — cinematograful „Mun
romtni de muzică uşoară; 15,00 citorul" ; TEIUŞ: Numai o glumă
SPORT Din muzica popoarelor; 16,15 — cinematograful „V. Roaită" ;
Vorbeşte Moscova; 17,10 Cintece APOEDUL DE SUS: Cind come
I a IonuI Br a pioniereşti; 18,15 Muzică popu dia era rege — cinematograful „23
lară din Muntenia; 18,40 Muzică August".
P e s t e 6 .5 0 0 p a rtic ip a n ţi la s p a r t a c h ia d a uşoară; 19,15 Program muzicai
pentru fruntaşi in producţie din Buletin meteorologic
tin e re tu lu i industrie; 22,50 Muzică de dans.
PENTRU 24 ORE
Spartachiada de iarnă a tineretu Printre asociaţiile sare au obţinut fitil Vreme schimbătoare cu cerul
mai mult noros. Vor cădea pre
lui e bucură de un viu interes In cele mai frumoase rezultate in des 7 FEBRUARIE 1963 cipitaţii sub formă dc ploaie şi
DEVA : 'Tinerii — cinemato lapoviţă. Temperatura — ziua
rindul tineretului din raionul Brad. Ză făşurarea Întrecerilor din cadrul spar- graful „Patria" ; HUNEDOARA :
Moartea in insula de zahăr — ci fntre —1 şi C grade, iar noaptea
11=11=11 II=H= pada care a eăzut in ultima vreme, tachiadei, se numără : Dinamo Barza nematograful „Victoria"; SIME- intre 1 şi —6 grade, local mai j
precum şi timpul favorabil probelor in special la haltere, tenis de masă, RIA : Şampanie fi melodii — cine *
de iarnă, a adus la startul întreceri matograful „/. Pintilie"; PETRO cohorită. Vini moderai din est
lor un număr însemnat de tineri şi trintă; Ştiinţa Brad la schi, săniuţe şi ŞANI : Sub cupola albastră — ci şi sud-est,
tinere. Fină In prezent 6.711 tineri nematograful „AI. Sahia" ; Repor
gimnastică; Viitorul Rişculiţa la schi, taj cu ftreangul de gil — cinema PENTRU URMĂTOARELE
tograful „7 Noiembrie"; ALBA 3 71LE
Analiză, numai ca să fie?... ii Brigada condusă de mi şi tinere s-au întrecut la : gimnastică, săniuţe şi şah. SUSAN M1HAI
ji nerul loan Agatei, de la Ex patinaj, schi, săniuţe, şah, tenis de corespondent Vreme schimbătoare — favo
rabilă precipitaţiilor şi tempera
masă, trintă, haltere. tura staţionară.
Venisem în comuna Pui să ne in participat cu regularitate la şedinţe il ploatarea minieră Aninoa- întrecerea micilor hocheişti
teresăm de felul cum decurge învă-
ţănrintul agrozootehnic. Spre bucuria le de cerc. — sa lucrează la pregătirea Două zile (sîmbătă şi duminică) pa După întreceri deosebit de atracti
noastră, la sediul gospodăriei colec Inginera este proaşpătă absolventă
tive, consiliul de conducere analiza — unui abataj frontal. In lu- tinoarul din oraşul Sebeş, a «unoscul ve, urmărite cu interes de .spectato
tocmai telul cum decurge învăţămiii- a facultăţii. N-are prea multă ex
tul agrozootehnic. Ia ordinea de zi a perienţă. Preocupare pentru calitatea = na ianuarie această briga- din nou animaţie, Prin grija consi rii piezenti în număr mare, campio-
şedinţei mal figurau insă două pro învăţămînlului manifestă insă. La fie naluî a fost ciştigat de „echipa şcolii
bleme de analizat, tot atU de impor care lecţie are plan-conspect. Are şi = dă şi-a depăşit planul de liului raional al U.C.F.S. a fost orga de 8 ani nr. 3.
un alt caiet în care tşl notează în
trebările ce i se pun de către cursanţi — producţie, realizând lucrări = 111! !I nizat campionatul echipelor de hochei M. CIORAN In atentia vînătorilor
ii de bună calitate. de copii din satirul şcolilor din loca corespondent
II litate. Au participat echipele şcolii Comitetul regional de vinătoare şi pescuit sportiv Hune-
=11=11=11=11=11=11 !!=ll==l!=ll = medii şi ale şcolilor de 8 ani nr. 1 şi 3. doara-Deva, aduce la cunoştinţa vînătorilor că termenul pentru
viza permiselor de vinătoare pe anul 1963 expiră la 28 februa
tante. Acesta nu-l un neajuns prea la fiecare şedinţă. Dar, numai atît rie. Cu aceeaşi dată expiră şi termenul pentru viza permiselor
_ _ _ _ _ _ _ _ nu este suficient. de port armă.
mare. Rău este In- _ .. ... —
Ea nil posedă nici Operaţiile de viză se desfăşoară după cum urmează:
să că peste primul Invăţăm întu i r ă d ă c i n ăc y w * v & 4t — Fiecare vînător se va prezenta la filiala de vinătoare
un fel de material U it im a din care face parte, conform programului stabilit, pentru veri
punct din ordinea ficarea permisului de vinătoare şi eliberarea talonului respec
intuitiv cu ajuto tiv, acliitînd 50% din cotizaţia anuală.
de zl (cel privind ag ro zo o teh n ic rul căruia ar putea
învă(ămînlul agro — După primirea talonului, se va prezenta Ia miliţia, raio
——— — ....— tace lecţiile mai nală, avînd asupra sa buletinul dc indentitate, permisul de
zootehnic) s-a tre- Lăcomia — iată ce problemă dez te că nu mai este lacom. In aceste Strădania interpretului din rolul lui port-armă, autorizaţia pentru cumpărarea muniţiilor, precum
bate artistic piesa lui G. Ostafi. Ten momente s-a ţinut seama de relie Sandu a fost demnă de remarcat, şi armele pe oare le posedă.
cut În mare grabă. Această realitate interesante, mai atractive şl mai do dinţa de înavuţire personală, de care farea poziţiei noi a colectiviştilor insă tipul colectivistului tinăr are
dă dovadă colectivistul Harbuz, este faţă de proprietatea obştească, faţă mai multă vigoare, robusteţe, vo Pentru buna desfăşurare a acţiunii ’de viză a permiselor de
ne-o confirmă şi procesul verbal în cumentate, deşi a solicitat în repéla oprită şi energia lui canalizată spre de viaţa actuală a satului. ioşie, lucruri pe care rolul le cerea vinătoare şi dc port-armă, pentru a evita aglomerările, mem
ridicarea unor obiective economice din plin şi nu au fost in suficientă brii vînători sînt chemaţi să se încadreze in timpul planificat.
cheiat in şedinţă. Doar trei rînduri le rînduri conducerii gospodăriei să In realizarea spectacolului o con Se atrage atenţia că nerespecta rea termenului stabilit, atrage
din iilă se referă la învăţămint, mai o ajute in procurarea lui. In sala de după sine pierderea dreptului de vinătoare, iritrucît nu se mai
acordă nici o amlnare.
precis la frecvenţa cercului agrozoo predare u-a iost adusă niciodată o
tehnic, care este slabă. In continuare tablă pentru a se scrie tema lecţiei ale gospodăriei colective. Asistăm tribuţie de searnă şi:au adus-o in măsură redate. Puţin timizi, Sandu
(iot în trei rînduri) se mai precizează sau anumite noţiuni mal puţin înţe deci la procesul de transformare a terpreţii. Comunistul Ştefan Biro, şi Florica nu au puiuţ erea intru-
că „Aşa stind lucrurile, consiliul de lese de cursanţi. Au fost predate şi Iul Harbuz. Pentru a ajuta la trans directorul şcolii din Peştişul Mare, totul imaginea prospeţimii în viaţa
formarea lui, autorul a ales oa
conducere al gospodăriei să răspundă teme care necesitau anumite scheme, meni apropiaţi prin legăturile fami a dat viaţă In scenă personajului tineretului colectivist. O OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC'. o
de mobilizarea colectiviştilor". Şi dar ele n-au fost făcute tot din lipsa liale — soţia, fiica şi viitorul gi cenlral, Vasile Harbuz. Inţelegînd Muncitorul Teodor Ciobanu, tn ro
cam atît (?!). Or, se cunoaşte doar tablei. De la deschiderea învăţămîn- nere — precum şi alţi colectivişti, 6
destul de bine că cercul de învăţămint lului la Pui, au trecut două luni şi ju printre care preşedintele G.A.C. din Pe marginea spectacolului lul lui Vlad, preşedintele G.A.C., a I COMBINATUL CHIMIC 5
din cadrul G.A.C. „Zori noi“ din Pui mătate. In dulapul contabilului gos sat. artiştilor amatori izbutit să redea sobrietatea şi se 5O
se desfăşoară la un nivel scăzut, mo podăriei colective stau Insă şl acum riozitatea necesară In scenele in
li v pentru care s-a şi propus analiza 14 manuale cu lecţii despre cultura Valoarea tematică a acestei pie din Peştişul Mare care-i vorba de oameni, de colec o
respectivă. In mod iiresc trebuia deci plantelor de clmp. Din ce cauză ? se a mobilizat pe scenă muncitori, tivă. In tabloul al treilea, intr-o dis
să se analizeze (dacă ne referim la Pentru că nimeni nu s-a preocupat de colectivişti şl cadre didactice din intenţiile autoiulul şl rostul aces cuţie cu Florica, dă dovadă de căl s CRÂtOVÂ |
frecvenţă) de ce la primele 3 lecţii înmînarea lor cursanţilor. Peştişul Mare, oraşul regional Hu tui personaj, Interpretul a creat ti dură sufletească, apropiere faţă de
participarea cursanţilor a fost destul nedoara. pul unui colectivist plin de tempe oameni. o
de buna şi pe urmă a început să sca Iată doar citeva neajunsuri ce se rament, ambiţios, harnic. In scenele
dă. Această problemă n-a ridicat-o manifestă în activitatea cercului de Regia spectacolului, semnată de familiale a creat o atmosferă auten Muncitorul Gheorghe Gherghel a Y '¦ — - - |
insă nimeni din cei prezenţi la şe învăţămint do Ia G.A.C. din Pul. A- învăţătoarea Adela Şandor, una tică, contemporană. A ştiut să rezol avut de interpretat un rol dificil, 0O
dinţă. Nici Andrei Juglea, preşedin cesiea şi altele care mal există tre dintre cele mai bune absolvente a ve scena discuţiei cu Sandu des pe cel al bătrinului Neeulaie. Prin-
tele gospodăriei colective, nici Fran- buiau dezbătute In şedinţa de anali secţiei externe de regia a Şcolii pre Florica şi scena ruperii ealen- tr-o justă înţelegere a subtextului | c a le a L e n in nr. 120, te le fo n 4 3 8 0 %
cisc Vlădoane, nici Ion Pani care ză după care, firesc era, să se ii sta populare de artă din Petroşani, a dnrului. dramatic, acesta a dat vigoare şt
răspund şl el de bunul mers al in- bilit măsuri concrete. Şl abia după avut grijă să reliefeze in mod preg energie suficientă pentru un tip 1 ANGAJEAZĂ:
văţămtnlului agrozootehnic. aceea să se fi trecut la cel de al doi nant ideea că lăcomia trebuie com In aceeaşi măsură a fost realizat hilru, dar lucrător.
lea punct de pe ordinea do zl. Atunci, bătută. Gradarea acţiunii pe par personajul Ilenei, Interpretat de În | H ingineri şi tehnicieni I^constrwctori
Pentru a cunoaşte cauzele care au cu siguranţă că in viitorul apropiat cursul celor trei tablouri a consti văţătoarea Maria Blja. Calmul «u O parte din elementele de decor i§ ingineri şi tehnicieni I- instalatori |
dus la frecvenţa atit de slabă la a- se putea vorbi şl despre eficienţa tuit preocuparea de seamă a regiei. care l-a Înfruntat pe Vasile şi at au fost -rezolvate, Insă, pentru crea-,
cest cerc, am avut unele discuţii cu „şedinţei de analiză“. Altfel... păcat mosfera de siguranţă a poziţiei faţă rea unei atmosfere veridice din casa
lectorul cercului, inginer Ileana Dauer- de vremea pierdută. In primul tablou, Harbuz este ca de soţ, In timp ce acesta era In mo unui colectivist de felul Iul Harbuz,
bach şl cu elţiva cursanţi care au o raţă In apă, nlsl un strop de bu trebuie un studiu mal aprofundat,
I. ZOROCLIU năvoinţă nu se prinde de el. Se pentru a reda un interior corespun
zbate In carapaaea Iul individualistă zător nivelului actual de viaţă a co
lectiviştilor. Ar fl bine dacă condu
şi orice încercare a Ilenei, soţia lui, mente de tensiune puternică, au cerea G.A.C din Peştişul Mare ar
in scopul îmbunătăţirii protecţiei muncii de a sta cu el de vorbă şi despre ridicat valoarea artistică a comediei. destina fondurile necesare confec
altceva deelt zilele-muncă, urmărite Interpreta a creat tipul ţărăncil care ţionării unor decoruri la căminul
cultural din sat. E vorba doar de
Zilele trecute la uzina „Vic Aceste organe vor controla ac pe un calendar masiv, se loveşte de ţine deopotrivă la colectivă şi la fa lăcaşul In care se face edueaţie so Solicitanţii se vor prezenta personal |
toria“ din Călan au avut loc tivitatea întreprinderilor şi in o puternică lncâpăţlnare. In tabloul milie. E vorba de un personaj cu cialistă colectiviştilor.
şedinţe pe sectoare, ateliere şi stituţiilor pe linia respectării claritate şi lumină în interpretare. la sediul combinatului — serviciul perso- g
normelor de tehnica securităţii al doilea, regizorul a Intervenit cu Spectacolul cu piesa „Ultima ră |x nai — învâţâmînt. |&
locuri de muncă în care s-au muncii. Cu acest prilej au mai atenţie, păstrlnd din personaj forţa Farcaş Ladislau, în rolul lui San dăcină“ este În general reuşit. El
prelucrat cu toţi salariaţii Ho- fost prelucrate diferite instruc şi energia tipică ţăranilor harnici. du, şi funcţionara Cornelia Furdui, poate fl însă şi mai bun. Acest lu OOOWOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXXMVbAAOOCK^O-OAOOOOOOOOCKXK.’
tărîrea Consiliului de Miniştri ţiuni privind modul de folosire a cru a reieşit şi din discuţiile pur
privind crearea inspectoratelor gazelor şi de reparaţie a utilaje Plecarea lu!. Harbuz, Împreună cu In rolul Floricăi, au avut menirea tate asupra lui la căminul cultural
de protecţie a muncii şi de preve lor. Sandu, este moment bine pus la să aducă în scenă caraGtere ale ti din Strei, unde artiştii amatori din
deri sociale de pe lingă sfaturile punct. E firească şl rezolvarea re Peştişul Mare au prezentat specta
poptilare regionale, raionale şi I. CRASCA nerilor salului de astăzi. Florica a colul,
gizorală a deznodămîntului. Harbuz apărut ca un simbol de curăţenie
va fl de acord cu căsătoria fiicei sufletească, sincer Îndrăgostită şl
orăşeneşti. corespondent sale, după ce a demonstrat prin fap care preţuieşte munca tn colectivă. ERNEST U8KAR <5- iOOOOOOOOOOOOOOAOeCMÎXXXX^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXx. <7
I 0. E. L. |
îndeplinirea sarcinilor trasate de Folosirea seminţelor die 2.500 kg. la hectar pe întreaga PRODUSE INDUSTRIALE INTERRAIONALA DEVA f
Congresul al IlI-lea al P.M.R. cu pri solă). O
vire la sporirea producţiai agricole sie m are productivitate — asigura,
vegetale este strîns legată de folosi obţinerea de recolte sporite Aceasta ne-a făcut ca în 1962 să A NU NŢ A g
rea solurilor de seminţe cu calităţi cultivăm cu soiul respectiv o supra
biologice superioare. faţă cu mult mai mare realizlnd o Deschiderea noului msasiSn universal l
producţie de 2.200 kg. la ha., faţă de :>
In ultimii ani au fost introduse în numai 1.400 kg. cît s-a obţinut de la
producţie însemnate soiuri valoroase, ren unei culturi demonstrative cu 7 de 50 ha. unde s-a asigurat o ferti Ţinînd seama de acesle învăţămin populaţiile locale. Tot în Î962 soiu cu arîfeole pentru copii, vg
dintr-un număr mare de culturi, obţi dubli hibrizi de porumb şi 3 soiuri lizare a solului cu cite 17-20.000 kg. te vom folosi in primul rlnd hibrizii rile noi: Bezostaia I, Bezostaia IV
nute In ţara noastră, sau în străină locale. îngrăşăminte organice la ha. şi unde dubli 102, 101 şi 109 pe solele ee ur şi Scorospelka 3, s-au dovedit mal 99 Lumea Copiilor a
tate. Prin cultivarea soiurilor amelio producţia a fost de 3.200 kg. porumb mează a fl Insămlnţate In primăvară productive chiar declt soiul Ponca,
rate producţia creşte cu 20-30 la sută. Hibrizii dubli introduşi în cultura boabe la ha. Culturile comparative au cu porumb; în lipsa seminţei din ge dind producţii de peste 2.500 kg. la din sauI cvartal „23 August44 din oraşul Beva, |
Unele soluri care reacţionează puter demonstrativă făceau parte din grupa continuat şi în anul 1962, introducind neraţia I-a, pe întreaga suprafaţă ha.
nic la Îngrăşăminte şi Ia o agroteh celor timpurii şi semitiropurii. Culti şi alţi hibrizi ea 101 şi 109. Tot in vom folosi seminţe din generaţia Il-a o
nică superioară, pot da însă .sporuri vaţi pe cel mai reprezentativ tip de anul 1962 cu sprijinul Staţiunii ex produsă In gospodărie avînd în ve Cu toate eă observaţiile noastre
de producţii cu mult mai mari. sol al gospodăriei — brun de pădure perimentale din Turda, s-au căutat dere faptul Lă şi aceasta este supe asupra comportării asestor soiuri noi Magazinul este aprovizionat cu con- 1
mediu levigat — toţi eei şapte hi prin experienţele organizate, stabili rioară soiurilor locale; am asigurat de grlu, se referă la condiţiile con
Introducerea în practică a celor mai brizi au depăşit în producţie cele 3 rea celei mai potrivite densităţi în arături adinei de vară şi toamnă pe crete de la Pianul de Jos şi doar la g fecţiiy tricotajef încălţăminte, juca- \
avansate metode agrotehnice şi folo soiuri locale cu 23-28 la sută, res condiţiile noastre locale. Rezultatele întreaga suprafaţă ce se va cultiva un singur an, totuşi am trecut cu ho-
sirea din ce în ce mai. largă a îngră pectiv cu 850-1.100 kg. ştiuleţi la ha. obţinute au dovedit (In condiţiile de tărire la extinderea suprafeţelor cul 8 rii etc, g
şămintelor organice şi chimice a ri Cultura comparativă ne-a mai dove la Pianul de Jos) că printr-o ferti cu porumb boabe; vom fertiliza In tivata cu aceste soiuri, în special Be
dicat cu şi mai multă tărie problema dit că hibridul dublu 102 ajunge - la lizare chibzuită cu 18-20.000 kg. gu mod chibzuit cu cantităţi moderate zostaia I. ooocoooooooooo-!>oooo<^>^v>cxyM><xxxxxx>ooo<xxx>
folosirii soiurilor de porumb capabi maturitate eu 7-10 zile înaintea ce noi de grajd la ha., cu un număr de (cile 17-20.000 kg. gunoi de grajd la
le să valorifice în mai mare măsură lorlalţi hibrizi (103, 206, 203, 208), 30.000 plante la hectar este posibil Ca şi în cazul seminţelor de mare 1 I.R.T.A. HUNEDOARA - DEVA ]
condiţiile de fertilizare nou creale. avuţi in cultură. Ţinînd seama şi de să se realizeze o producţie de aproa hectar) suprafeţele rămase nefertili productivitate a hibrizilor dubli de
Explicaţia constă in primul rîud în a- această observaţie, pentru cultura a- pe 4.000 kg. boabe la hectar. Expe zate ; vom asigura In mod diferen porumb, soiurile noi de griu îşi vor \ aduce la cunoştinţă tuturor întreprinderilor deţinătoare de au L
ceea că aceste soiuri şi hibrizi du nului 1962 am hotărit să Introducem ţiat un număr de cile 30.000-35.000 dovedi cu atit mai mult marea lor
bli, au fost creaţi In condiţiile unui hibridul dublu 102 pentru suprafaţa rienţele noastre au dovedit că pe productivitate cu cit le vom asigura t tovehicule că examinarea şoferilor pentru promovarea în clase f
.agrofond superior. însuşirea de bază ce a urmat să fia lnsămînţală în măsură ce cantitatea de îngrăşăminte plante la hectar. Sintem apoi hotăriţi un agrofond bine pregătit şi fertili
a acestor soiuri şi hibrizi dubli este toamnă cu grîu. Aceasta ne-a per a crescut, ajungînd pînă la 40.000 kg. să asigurăm o bună întreţinere a cul zat, o densitate şi o Îngrijire co J superioare se va efectua între 15 februarie — 16 martie 1963. ^
fără îndoială productivitatea. însu mis să putem recolta porumbul şi să îngrăşăminte organice la hectar, şt a- turilor, executînd prăşitul de cile ori respunzătoare.
şirea depinde în mare măsură şi de pregătim terenul mai devreme. Pe se simte nevoia. f Examinarea va avea loc Ia sediul autobazelor celor mai J
densitatea plantelor la m.p. de leren, restul suprafeţei am însămînţat hi sigurînd o densitate de 40.000 plante Introducerea seminţelor noi, valo
de rezistenta la ger, la secetă, că la hectar, produaţia s-a ridicat la Cu privire la cultura griului, In roase, trebuie susţinută de întregul ) apropiate. f
dere, scuturare şl la boli. bridul dublu 103. Cunoscînd că hi 4.800 kg. porumb boabe la hectar. ultimii ani au fost introduse În pro- complex de măsuri mai sus amintite,
brizii dubli de porumb valorifică mai dusţie un număr Însemnat de soiuri pentru ea această importantă acţiune — DEVA: 15-16—17 FEBRUARIE. ţ
Cunoaşterea comportării diferite bine arătura adincă de vară şt ferti Relatările de mai sus, privind fo noi. Introducerea In cultură cu doi să-şi poală arăta din plin foloasele.
lor soiuri şi hibrizi dubli, faţă de lizarea soiului, conducerea gospodă losirea hibrizilor dubli de porumb, în ani în urmă a soiului Ponca, iar In — HUNEDOARA: 19—2 0—21—22 FEBRUARIE. <*
condiţiile pedo-climatice ale unui a- condiţiile gospodăriei noastre, dove In condiţiile din gospodăria noas
numlt teritoriu, are o Însemnătate riei avînd ajutorul S.M.T. a asigurat desc superioritatea vădită a acestor anul trecut a solurilor Bezostaia I tră, ca şi din experienţele multiple şi — PETROŞANI: 25—26—27—28 FEBRUARIE. L
deosebită pentru practică. executarea aceslei lucrări pe Întrea seminţe de mare productivitate faţă Scorospelka 3 şi Harak, a influenţat bine documentate făcute de către
ga suprafaţă cultivată cu porumb In de soiurile sau populaţiile locale. în bine producţia de grîu, colectiviştii staţiunile experimentale şi de alte u- — BRAD : 4—5—6—7 MARTIE. i
Introducerea în cultură a soiuri anul 1962, iar ferlilizarea pe o supra noştri apreciind valoarea acestor se nităţi de producţie, a rezultat că In
lor nou create In staţiunile experi Această superioritate va fl cu atit minţe. troducerea noului in agricultură pe — ALBA IULIA: 11—12—13 MARTIE. *
mentale, se realizează prin încerca faţă cît mai mare. Cultura mare de mal pronunţată cu cit vom reuşi să calea seminţelor de mare productivi
rea soiurilor respective în culturi porumb din anul 1962, cu ţoale con asigurăm arături adinei de vară pe Ce a demonstrat introducerea soiu tate, esta o verigă Importantă in ob — SEBEŞ : 14—15—16 MARTIE. (
comparative. Cu cît vom organiza mai diţiile climatice nefavorabile, ne-a suprafeţe mari, să fertilizăm chibzuit rilor de grîu amintite în condiţiile a- ţinerea de recolte bogate. (t
multe astfel de loturi demonstrative solul şi să asigurăm o densitate co nilor 1961-şi 1962 la G.A.C. din Pia întreprinderile vor înainta la I.R.T.A, Deva, str. Cuza Vodă f
în unităţile agricole şi chiar In aceeaşi dovedit că hibrizii dubli de porumb respunzătoare. nul de Jos ? Cunoaşterea particularităţilor fie
unitale dar pe terenuri diferite, vom 102 şi 103, pe terenurile brune ne- cărui soi, in ce măsură corespunde el Înr. 17, tabelul nominal cu şoferii propuşi pentru examinare, res- f t
reuşi să ne alegem solul sau hibri ingrăşale a depăşit producţia medie Experienţa ciştigat* in anii trecuţi, Solul de grîu Ponca, cultivat în condiţiilor noastre locale, introduce pectînd instrucţiunile în vigoare.
dul cel mâl potrivit. de porumb din soiurile locale a ve cu privire la folosirea seminţelor va.- rea în cultura mare a 2-3 soluri din
cinilor noştri din Pianul de Sus cu 1961 pe o suprafaţă de 22 ha. s-a do cele mai potrivite, constituie In pre Propunerile întreprinderilor se vor înainta prin delegat com- $
Cum a procedat gospodăria noastră foroase la cultura porumbului ne-au zent o problemă importantă şi de ac
in această privinţă 7 peste 800 kg. ştiuleţi la ha. Depăşi vedit a fi bun, superior'soiurilor Ce- tualitate in activitatea conduceri! J petent, cel tîrziu pînă la data de 12 februarie a.c., după care ţ
(jrilejult Învăţăminte preţioase pen- gospodăriei noastre.
Ijjgă idUs gjyzl 1961 conducerea gos- rea a fost cu mult mal mare pe soia tro 3&it0E nad 117, ©chvos 241 şl altora, de- ) nu se va mai fua în considerare nici un fel de propunere. f
noastre- a ^ re c u tia bĂganiza- Iţlff. IOAN LASCU
pjŞşiud producţia aaestora «n peste 0,A,C> Pianul ide Jos i t a examinare va asista un delegat al întreprinderii res- J
ţ pective.
Sg. la he«t#i |$*.a Abţinut i a -««•
