Page 21 - 1963-02

Í Regională
Hun edoara-Eteva

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA Trcismisie de televiziune

wulsocialismului nf&i/r/rri1 Studioul dc Televiziune Bucureşti, Uniunii Sovietice şi Statelor Unite,
• Fiecare adunare a orga­ folosind noul releu Bucureşli-Mosco- ce va avea Ioc la Moscova astăzi 7
nizaţiei de partid — să fie va, va transmite cu titlu experimen- februarie la orele 17,30 (ora Bucu-
tai meciul de hochei dinlre echipele reşti).
bine pregătită ;
o Pomicultura — o ramu­ M arcă p o şta lă co m e m o ra tiv ă

ră cu largi perspective ; Cu prilejul eroicelor lupte ale ce­ o marcă poştală comemorativă. Emi­
feriştilor şl petroliştilor din februa­ siunea este completată cu un plic
® Activităţi cultural-educa­ rie 1933, Direcţia generală a poşte­ „Prima zi", ştampilat special.
lor şi telecomunicaţiilor pregăteşte
tive la sale ; (pag. 2-a) ;

• Date şi fapte semnifi­

cative î

(pag. 3-a) ; Lecţii atractive la cercul
zootehnic
• De peste hotare;

Anul XV. Nr. 2525 Joi 7 februarie 1963 4 pagini 20 bani (pag. 4-a) |

3*no

p r e g ă t i1]m e u g r i f a La deschiderea cursu­ cursanţilor. Aşa a pro­ De «ele mal multe
rilor în invăţămintul cedat lectorul la una ori discuţiile pe mar­
agrozootehnic de ma­ din lecţii, cînd vor­ ginea lecţiilor pred 11o
să din G.A.C Miercu­ bind despre nutreţul se prelungesc peste o-
p r o d u c ţia d e le g u m e rea, raionul Sebeş, u- murat, a reuşit sâ-i rele afectate, cursanţii
nul dintre cei 40 de facă pe sursanţi să manifestînd mult in­
Anul trecut In regiunea noastră, şească pentru încălzire resursele de colectivişti înscrişi la înţeleagă cauza pen­ teres în cunoaşterea

suprafeţele cultivate cu legume au încălzire termică de la diferite în­ cercul zootehnic, a tru care la una din cît mai amănunţită a

crescut peste prevederile Iniţiale cu treprinderi industriale. propus amenajarea u- gropile de siloz ale problemelor. Urtnînd
nei camere pentru gospodăriei, o parte îndemnul lectorului,
aproape 500 ha. la gospodăriile co­ In jurul oraşelor Hunedoara, Deva, a se crea posibili­ din nutreţul insilozat majoritatea cursanţilor

lective, ceea ce a asigurat o mai bu­ Cugir, Sebeş şi Alba Iulia, gospodă­ tatea cursanţilor să nu a fost de cea mai studiază pentru o mai

nă aprovizionare cu legume proaspe­ riile colective au sarcina să acorde bună însuşire a lec­

te, din producţia regiunii, derft în o deosebită atenţie culturilor timpu­ participe la invăţă- bună calitate.
mînt imediat după ter­ O metodă bună fo­ ţiilor şi diferite bro­
anii trecuţi. Dacă analizăm in mod te­ rii de varză, cartofi, spanac, salată, minarea lucrului. Pro­ losită de doctorul Ni- şuri şi cărţi cu carac­

meinic rezultatele obţinute de unele ceapă verde, verdeţuri, mazăre etc. ter zootehnic. Mulţi

gopsodării prin valorificarea legume­ In unităţile din zona preorăşenească, punerea a fost accep­ dintre cursanţi au

lor, ne putem da uşor seama că le­ mai ales, este necesar să se continue tată. In acest fel, „e- început să-şi facă bi­
levii" care muncesc în Invăjămînful
gumicultura este o ramură de pro­ însămînţarea legumelor în „ferestre­ blioteci personale. Du­
cadrul sectorului zoo­ pă terminarea fiecărei
ducţie deosebit de rentabilă. Gospo­ le de iarnă“, (din luna februarie), mal tehnic, nu mai pierd agrozootehnic

dăria colectivă din Vinerea de pildă, ales cele de spanac, salată şi verde­ timp. Terminîndu-şl predări, cursanţii fac

a realizat tn 1962 un venit de peste ţuri. Gospodăriile colective din Deva, lucrul, trec In came­ aplicaţii practice, cum
ra amenajată unde ur­ ar f i : furajarea raţio­
30.000 lei la hectarul de legume. Re­ Sintandrei, Cristur, Peştiş, Orăştie, măresc lecţiile predate colae Dura este aceea
de doctorul veterinar a stimulării discuţii­ nală, Îngrijirea anima­
zultate economice bune, au obţinut Şibot, Vinerea, Cugir, Miceşti, Oar­ lor pe marginea celor
Nicolae Dura. predate. La toate a- lelor şi altele.
prin dezvoltarea acestei ramuri de da, Alba Iulia, trebuie să folosească cestea lectorul foloseş­ Buna organizare «

producţie, şi alte G.A.C. cum sint ce­ intensiv terenuri prin culturi succe­

le din Sintandrei, Totoi, Teiuş, Sebeş sive şi intercalate, să asigure un sor­ Dar nu numai or­ te un bogat material
ganizarea la locul de didactic: planşe, dia-
etc. timent mai bogat de leguma. filme etc. El expune activităţii cercului pre­
muncă a cercului face în faţa cursanţilor la cum şl conţinutul lec­
O dată cu colectivizarea Întregii re­ De asemenea, este necesar să se fo- ea rareori să lipsească ţiilor predate a căror

giuni s-au deschis ' losească cit mai

noi perspective de raţional răsadniţe­ unul sau doi dinlre începutul fiecărei lec­ calitate este asigurată

dezvoltare a legu- In ju ru l o ra ş e lo r 2 ©ne le din care s-au

miculturii, sarcina l¦egum.icol¦e p u.ternice scos răsadurile în cursanţi. Pregătirea te­ ţii o planşă cuprinzînd prin pregătirea con­
principală consti- perioada 1-15 mai meinică a lectorului si schema lecţiei respec­ ştiincioasă a lectorului,

tuind-o în etapa ac­ ¦V iiilM H IflU M M i « I I M I > a i ) c J1j g r m g J ? g . cunoaşterea de către tive, planşă care ră- face ca „elevii“ să

tuală, creşterea suprafeţelor şi a pro­ vreme şi să se cultive cu ardei, vi­ acesta a tuturor rea­ rnîne afişată în sala de participe cu multă
ducţiei de legume la ha. In aşa fel in­ nete, tomate şi castraveţi. Răsadni­ lizărilor din gospodă­ curs şi după predare. plăcere la învăţămînt,
cit să se asigure, cu excepţia unor ţele pot şi trebuie să fie folosite tot rie face ca lecţiile să In acest fel cursanţii însuşindu-şl cu sîr-
legume extratimpurii şi timpurii, a- timpul anului. Numai in acest fel se
cuprindă multe exem­ au posibilitatea de guinţă cele predate.
provizionarea în întregime din pro­ pot amortiza rapid investiţiile făcute

ducţia regiunii. Acest lucru este pe în construirea lor. In mai mare măsură ple din activitatea a-şî completa notiţele R. MIHAI

deplin posibil. Pentru realizarea lui să fie folosite şi ghivecele nutritive n* In planul de măsuri al ,» IN INTIMPINAREA ANIVERSARII EROICELOR LUPTE ALE CEFERIŞTILOR
este necesară însă o mai bună orga­ care de asemenea asigură producţii 3« Exploatării miniere Antnoa- Şl PETROLIŞTILOR DIN FEBRUARIE 1933
nizare a producţiei legumicole, iar timpurii de legume. O deosebită aten­ ¦“ sa pentru anul 1963 este l*
dezvoltarea acestei ramuri să se facă ţie trebuie acordată şi iarovlzării u-
pe baze ştiinţifice, să I se asigure o nor cantităţi cit mai mari de cartofi, !3 prevăzută mărirea liniei de ’«
bază tehnico-materială corespunzătoa­ iar acolo unde se urmăreşte realiza­
ă” front de lucru productiv. ”¦>

re. In anul 1962, s-au cultivat cu le­ rea de producţii extratimpurii să se 3« La înfăptuirea acestei mă- Succese la depoul Refill de manevră
gume 5.790 ha. din care în gospodă­ execute înrădăcinarea lor în mrani-
riile colective 1.408 ha. La sfîrşitul ţă sau rumeguş. Ţinînd seama că încă 3« suri lucrează şi brigada !L C.F.R. Teiuş De-a lungul satului 7împa se vagoane. Urmează la linia.,.“. A- 1ÜÉ
anului trecut, în regiune existau a- de pe acum trebuie asigurat nece­ întind liniile statici Simeria-lriaj. cesla era şeful de manevră. Constan­
proximativ 57.000 m.p. de răsadniţe. sarul de seminţe, gospodăriile trebu­ condusă de minerul losif Mecanicii de locomotivă Sîrbu Aici. zi şi noaple, fără întrerupere, tin Diaconescu.
ie să se prezinte de îndată la maga­ ¦’ Tesus, una dintre brigăzile Silviu şi Maleiaş Aurel, împreună ceferiştii îşi desfăşoară munca la
Cu tot anul secetos, s-au Irigat zinele Agrosem şi să se aprovizione­ «I fruntaşe ale sectorului de S” cu fochiştii Daisa Petru şi Hălălaie ...Despre el întreg colectivul sta­
numai 566 ha. cultivate cu legume. ze cu seminţele necesare potrivit pla­ n|| investiţii. Ion, de la depoul C.F.R. Teiuş inlre- tici nu are dccit cuvinte de laudă.
Pentru anul 1963, unităţile noastre a- nului lor de cultură. ţinînd bine lceo'jnotivele şi folosind
gricole şi-au prevăzut să cultive cel ^ v v . v . v . ’. v a v .v .v .v . v a Î cu pricepere fojţa lor vie, au re­
puţin 6.000 ha. *u legume, cu o pro­ Pe terenurile destinate legumelor morcai trenuri cu supratonaj. între­
ducţie totală de aproape 75.000 tone. Excursii peste gul depou a transportat în luna ia­
este necesar să se transporte canti­ hotare nuarie în plus faţă de plan 5.000 manevrarea vagoanelar de marfă, Cine nu îl cunoaşte ? Pe panoul de
Care slnt măsurile ce trebuie luate lone mărfuri. De asemenea, econo­
pentru realizarea sarcinilor privind tăţi cit mai mari de gunoi.de grajd, Toi mai mulţi turişti din întreaga formînd şi expediind trenuri spre di- onoare al statici se află expusă fo­
pjroducţla de legumei In primul rind (ară pleacă în excursii peste hotare, tografia lui.
să fie acordată o deosebită atenţie să se asigure şi să se procure îngră­ avind astfel prilejul să cunoască fru­ ferite direcţii 'ale tării.
sporirii suprafeţelor de răsadniţe. museţile naturale, tradiţiile istorice şi In noaptea de 25 spre 26 ianua­ - Biografia lui e simplă.' După ter­
Trebuie să ajungem ga în prima gta- şăminte chimice.. Trebuie să se treacă culturale, realizările obţinute în ulti­ minarea şcolii profesionale C.F.R.,
pă să avem asigurate cel puţin 200 mii ani de firile prietene. Numai in rie ac. a intrat în schimb partida şi-a începui activitatea la transport
m.p, de răsadniţe pentru un hectar din timp la amenajarea terenurilor cursul lunii ianuarie peste 1.000 de de manevră condusă de comunistul pe linia Piatra Neamt-Bicaz, apoila
de legume cultivat prin răsad şl nu muncitori, colectivişti, intelectuali au
60 m.p. pentru fiecare ha. eît avem irigate. /, participat la asemenea călătorii.
In prezent. In acest scop toate gos­
podăriile colective să-şi confecţione­ In asigurarea uhof recolte ridicate In acest an Oficiul National de 7 li­ miile de combustibil convenţional Constantin Diaconescu. dublarea liniei ferata între Vinful
ze tocuri de răsadniţe din beton după de legume, gospodăriile trebuie să rism-„Carpati" organizează in conti­
modelul confecţionat şi construit la acorde de pe acum atenţie şi o grijă nuare numeroase excursii pe 35 de depăşesc 200 tone. ...Sus. în vîriul cocoaşei, unde de ]os-Ilia.
G.A.C. Răhău, să manifeste mal multă deosebită procurării substanţelor ne­ itinerarii. In R.P. Bulgaria se vor face
grijă pentru repararea răsadniţelor e- cesare combaterii bolilor şi dăunăto­ excursii pe itinerariile Russc-Trnovo- Toate acestea au tăcut ca in pri­ viscolea mai tare, un om, suprave­ Prima dată cînd a văzul statia
xistente. De asemenea, să se foloseas­ rilor precum şî utilajelor şi maşinilor Plovdiv-Burgas-Nesebar; în R.D. Ger­
că Integral creditele acordate de necesare executării aplicării acestei mană în localităţile Dresda-Lcipzig- ma lună a anului 1963 ceferiştii de ghea cu mare atenţie toate mişcă­ Simeria-lriaj a îndrăgit-o. l-a plă­
stai pentru construirea de răsadni- măsuri. O măsură urgentă care se im­ Magdeburg; în R.P. Polonă pe iline- la depoul din Teiuş să îndeplineas­ rile, coordonînd întreaga muncă. cut complexul de muncă al ceferiş­
te. de adăposturi din polietilenă şî pune a fi luată este şi aceea pri­ rariul Katowice-Cracovia-Wroclaw- că planul producţiei globale în pro­ Din cînd in cînd liniştea nopţii era tilor de aici şi nu a mai stal pe
procurarea de utilaj. vind constituirea, în fiecare gospo­
dărie, a unei echipe de protecţie a Poznan-7orun-Gdansk-Gdynia-Varşovia porţie de 104,53 la sută. străpunsă dc megafoanele care a- gînduri. S-a angajat aici ca acar
încheind contracte pe termen lung plantelor. Pentru a veni în sprijinul nunlau: „Atenţiune la linia... vin... şi apoi ca manevrant. Munca la
gospodăriilor colective, Uniunea re- şi în Uniunea Sovietică pe itinerariile A. OŢOIU manevră i-a plăcut mai mult şi a-
şl livrînd întreaga cantitate contrac­ gională a cooperaţiei de consum tre- corespondent
bule să se preocupe, de a asigura tu­ Chişinău-Odcsa-Yalta-Soci-Tbilisi-Mos-
tată, gospodăriile colective — aşa cum cova sau Chişinuu-Soci-Krasnodar-Mos- Culegere de cîntece de masă jungînd aici a început să se facă cest schimb, oamenii ’din partida
turor unităţilor contractante cheres­ cunoscut prin hărnicia şi priceperea lui Diaconescu au triat pe cocoaşă,
se arată In recentele hotărîri ale teaua, cimentul şi sticla necesare con­ cova, sau Moscova-7aşhent-Samorkand- lui. peste 1.500 vagoane. Toate trenuri­
struirii de noi răsadniţe. 7 aşkent-AIma-Ala. In sprijinul echipelor artistice de hu Dragomir,< Josza. Bela, Miron Ra­ Dar nu s-a oprit aici. A începui le sosite au fost descompuse şi for­
Consiliului de Miniştri — vor be­ amatori care pregătesc programe în du Paraschivescu, Alfred Margul
Conducerile gospodăriilor colective In cursul anului sint programate cinstea aniversării eroicelor iupte Sperber, Cicerone I heodorescu şi al­ să devină prieten al bibliotecii teh­ mate conform programului. După
neficia de credite pe termen lung, Iu- cultivatoare de legume trebuie să duse de ceferişti in februarie 1933, ţii, cîntece din trecutul de luptă nice din stafie. Studiind metodele sosirea schimbului, această partidă,
se preocupe cu toată grija şi de orga­ călătorii speciale pentru tineret in Casa Centrală a Creaţiei Populare noi aplicate la manevrarea vagoa­ care lună de lună a ob(inut fru­
cru ce le va da posibilitatea să-şi nizarea din timp a tuturor lucrărilor R.D. Germană cu vizitarea oraşelor al „Griviţei Roşii“, .producţii din fol­ nelor. a învăţat multe lucruri utile. moase realizări de plan, se îndreap­
care să asigure o recoltă bogată de a editat o culegere de cîntece de clorul poetic nou muncitoresc, frag­ Fiind apreciat ca cel mai bun ma- tă spre casă pentru o binemeritată
poată construi şi amenaja suprafeţele legume. In acest scop Inginerii şi Dresda-Leipzig-Weiinar şi în R.P. Un­ masă închinată acestui eveniment in­ mente din programul brigăzii artis­ nevrant i s-a încredinţat munca de odibriă.
tehnicienii au datoria să îndrume în titulată „Griviţa biruitoare“. Cule­ tice de agitaţie a Casei raionale de şef de manevră.
necesare de răsadniţe, să-şi procure permanenţă lucrările şi să aplice în gară la Budapesta şi lacul Balalon pe gerea cuprinde cunoscutul cîntec cultură „Griviţa Roşie“ din Bucu­
o durată de 10 zile. Pentru cei ce vor revoluţionar „Alarmă, alarmă, alar­
mai multe utilaje de irigat şi alte mă !“, un fragment intitulat „La reşti şi un poem scenic. de Victor
maşini. să viziteze litoralul bulgar, sini orga­ luptă, Griviţa“ din oratoriul „Gri-
nizate în această vară excursii la Var- viţa“ închinat eroicelor lupte ale Tulbure intitulat: „Eroilor — un cînt ...Umbrele nopţii se retrag şi în­ EMIL CREŢU
Deosebita atenţie să fie acordată muncitorilor de la Atelierele C.F.R.
na. Amatorii de fotbal pot pleca cu Griviţa clin februarie 1933, de Gh. de slavă !“. cepe să se lumineze de ziuă. In a- Impiegat de mişcare J
identificării şi repartizării pentru le­
practică toate metodele înaintate de un tren special la Budapesta în ziua (Agerpres)
gumicultura a celor mai potrivite te­ de 26 februarie pentru a asista la
cultură. Numai muncind în acest fel,
renuri situate în terasele luncilor ca­ meciul dintre echipele Pelrolul-Plo-
acum cînd se pun bazele producţie! Dumitrescu pe versuri de Cicerone
re să poată fi irigate şi să permi­ ieşli şi Ferencvaros-Budapesta, din ca­
de legume pentru anul curent, vom drul „Cupei oraşelor tirguri". Exploatarea din plin a agregatelorTheodorescu şi cântecul de masă
tă obţinerea de legume timpurii, ex­
avea siguranţa că sarcina de a pro­ (A gerpreş) „Tu, Grivită biruitoare“ de N. Bui-
tinderii la maximum a suprafe|elor
duce mai multe legume, pe tot timpul cliu pe versuri de Ştefan Tita. indici înalţi de utilizare
destinate producerii de legume forţa­ Formaţiilor artistice de amatori
anului şi de calitate superioară, va fi
te. Merită să fie menţionată preocu­ îndeplinită cu succes. le-a fost difuzată, de asemenea, cu­ Colectivul de muncitori,- maiştri şi se nu numai Ia ingineri, maiştri şl V. Sauca, dacă biroul organizaţiei de
legerea „Cîntul Griviţei“ cuprinzînd ingineri de la laminorul de 650 mm. şeii de echipă d Ia fiecare muncilor. partid (secretar tov. Bugnaru Zeve-
lng. N. CÎNDEA versuri de Mihai Beniuc, Marcel din Hunedoara s-a angajat ca în anul De dala aceasta au fost folosiţi mai dei) a insistat mai mult asupra re­
şeful secţiei hortiviticole din cadrul Breslaşu, Ion Brad, Ion Bănuţă, Mi- 1963 să dea peste sarcinile de plan bine muncitorii de la secţia „repa­ ducerii slaţionărilor, asupra funcţio­

Consiliului agricol regional

parea G.A.C din Miceşti care an de 15.000 tone laminate şi să reducă re­ raţii siderurgice“ din combinai, care nării din plin a laminorului şi rezul­

butul cu 0,5 la sută faţă de cel ad­ cu ocazia reparaţiei au făcut lucrări tatele au fost mai bune. Schimbul a-

an sporeşte suprafaţa destinată pro­ mis. Analizîndti-se cu simţ de răspun­ numai de calitate. cesiâ a obţinut un indice de utilizare

ducerii forţate a legumelor. Legat de Bucurie unanimă pentru toţi copiii. De curlnd, 1in plin centrul oraşului Deva, s-a des­ dere posibilităţile de care dispune In prezent există mai nuillă opera­ de 139,8 lone/oră, deci mai mult cu
chis pentru ei un nou magazin, secţia pentru îniapluirea acestor an­ tivitate pentru remedierea unor ava­ 11,1 lone/oră decît schimbul condus
această problemă este necesar ca în­ gajamente, s-a ajuns la concluzia că rii care apar în timpul laminării, e- de iov. Cira Alexandru şi cu 9,6 lo­
IN FOTOGRAFIE : Aspect Un noul magazin, FOTO ; .V, QliOIU dacă îmbunătăţim continuu indicii de xistă un control mai operativ din ne/oră mai mult decît schimbul con­
că de pe acum să se treacă la strin- utilizare ai agregatelor, dacă vom partea laminatorilor asupra armătu­ dus de iov. ing. Banciu Ioan. Dar în
respecta tehnologia de încălzire şi la­ rilor de la cajele de laminare, exisiă lupta pentru obţinerea unor indici de
gerea şi păstrarea gunoiului necesar, minare şi dacă se face o întreţinere permanent piese de schimb ca plăci şi utilizare ridicaţi cel mai mare merit
corectă din punct de vedere mecanic dălţi de ghidare, cît şi diferite alte l-au avui colectivele de la cuploare,
iar acolo unde e posibil să se folo- şi electric, vom putea realiza chiar piese mecanice şi electrice. De ase­ linia de laminare şi întreţinere. Me­
şi mai mult. menea, cu mai mult interes se tace rită relevai în special aportul tovară­
E c o n o m ie «ie operaţiunea de schimbare a cnjelor şilor Munteanu Virgil, Oprescu Vasi-
m atîeriial le m n o s Deşi în anul acesta sortimentele pe de la un profil la altul, fiecare mun­ le, Gavrilescu Manole, Cîrlugea Mi­
care Ie vom produce silit mai preten­ citor, începînd de la laininalorul şef hai, Cărăuşii Constantin, Fiilop Adri­
l’rlntre altele colectivul sectorului ţioase decît in anu! trecui (deoarece şi pînă Ia Inminatorul III şi mane- an, Nuţiu Luca şi alţii.
IV de la E. M. Vulcan s-a angajat o să laminăm mai multe proiile fa­ vranţi, ştiu precis ce au de făcut pen­
ca în anui acesta să reducă consu­ sonate şi ţagle pentru ţevi), totuşi tru a efectua această operaţiune cil Pentru ca în viilor să obţinem in­
mul speciile de material lemnos cu experienţa acumulată, cît şi hotărî- mai corect. dici înalţi de utilizare esle necesară
0,5 m.c. la 1.000 lone cărbune. A- rea coleclivului de a obţine indici mai multă exigenţă din partea între­
cest angajament a început deja să cit mai ridicaţi, ne vor conduce la Ajutorul principal al laminatorilor gului colectiv, atîl în pregătirea prac­
prindă viaţă Rină în prezent la a- succes sigur. este colectivul de muncitori de Ia a- tică pe baza experienţei de pînă in
batajele cameră din stratul 3 s-a teiierul de armături, unde datorită prezent, cil şi ieoretică prin cursu­
realizat o economie de material In primele două decade ale lunii unei corecte montări a cajelor de rile de calificare şi de ridicare a ca­
lemnos de 1 m.c. pe 1.000 tone căr­ ianuarie secţia a realizai un indice lucru cu armătura completă şi a reglă­ lificării. Va trebui să popularizăm
bune. de utilizare de 132,9 tone/oră faţă dc rii corespunzătoare schemelor de la­ permanent metodele de lucru ale
107,57 lone/oră planificat, reuşindu- minare, s-a reuşit să se reducă tim­ schimburilor care reuşesc să obţină
Consumul specific de material se să se depăşească planul de pro­ pul de staţionare a lamihorului. vîrfuri de producţie prin introduce­
lemnos s-a redus in cea mai mare ducţie. Aceşti indici au iost realizaţi rea noului în tehnică, prin diferite
parte prin răp:rea armăturilor din datorită şi unor măsuri tehnico-or- A intrat în practica noastră, ca inovaţii şi raţionalizări.
abatajele de unde s-a extras căr­ ganizalorice aplicate în producţie. după fiecare schimb, şeful de schimb,
bunele. maiştrii, împreună cn biroul organi­ Prin unirea eforturilor, colectivul
Mult spirit de răspundere s-a ma­ zaţiei de partid, să facă scurte ana­ nostru, în frunte cu comuniştii, este
Din lemnul de mină economisit nifestat cu ocazia reparaţiei lamino­ lize asupra felului cuin a decurs mun­ hotărî! să realizeze lună de lună pla­
în luna ianuarie, peste 10 m.c. s-au rului, care a avut ioc Ia înccpuiul lu­ ca în cele 8 ore.' Acolo unde discuţii­ nul de producţie, prin continua spo­
fo'-iVt ca bandaje şi popice pentru nii. Datorită respectării graficului în­ le au fost mai analitice, şi rezulta­ rire a indicilor de ulilizare.
tocmit dc către mecanicul şef, ingine­
¦» frontale din straturile rul Şuteu Silviu şi ceilalţi ingineri tele au fost mal bune. Aşa de exem­ IOAN DARĂMUŞ
şi maiştri, s-a reuşit ca in timpul re­ malsiru la laminorul de 650 mm;
-. ...^şe pe -ector în economisi­ plu in schimbul condus de iov. ing.
rea de material lemnos sint brigă­ paraţiei să fie responsabilităţi pred- G. S. Hunedoara
zile conduse de Mihai Tucaciuc,
Gheorghe Rusu, Szabo Balaj şi altele.