Page 22 - 1963-02

PAG. 2 ms. rcmiîsmBi Nr. 2525

mmmfm

Fiecare adunare C A N D I D A_ T I A l Fl D. P. ,§ \ W O 1RI B B
rr'rf'ri’jzistte-

a organizaţiei de partid Propus pentru a cineea oară şl ialefltrn eâfe.el u
sa fie bine pregătită
De statură potrivită, cu faţa bilizat colectiviştii la munci patrio­
tice.
Munca de partid este complex*. tresei la introducerea tn subilourl a brăzdată de încercările vielii. co­ F o lo sire a demonstrativelor
Principalul este Insă ea organizaţia de materialelor numai după ee a fost munistul Ion Ister este unul dintre Ca deputat in sfatul popular, Ion
partid să sesizeze operativ ceea ce totul cintărlt şi verificat, şefii de e- primii ţărani muncitori din Bre­ Ister desfăfoară o activitate rod­ Uneori, in vorbire, pentru a scoa­ Întrebuinţate («a şi celelalte adjec­ formele demonstrativelor literare cu
este la un moment dat mal Important, chlpe să controleze şl *ă dovedească tea Murcfană, raionul llia, care nică pe tăi im obftesc, consultîndu- te in evidentă unele fiinţe sau lu­ tive), fie Înaintea, fie In urma sub­ «ele populare: „Dacă fabrica aceas­
să analizeze situaţia existentă pe baza exigenţă faţă de respeatarea reţete­ fi-a (acut cerere de intrare in se tn permanentă cu cetăţenii din cruri, dintr-un grup de acelaşi fel, stantivelor. In această privinţă şe ta ar fi a muncitorilor, dacă ea ar
unor studii aprofundate, să stabileas­ lor de şarjare şi * procesului tehno­ G.A.C. Aceasta s-a petrecut in circumscripţie asupra problemelor nu le mai denumim, ci folosim pro­ aud unele rostiri greşite. Greşeala fl organizată după legi proletare,
1950, an în care a luat fiinţă co­ care-i preocupă, aductndu-le la cu­

că măsuri si apoi in vederea Înfăp­ logic de elaborare. In eadrul grupei lectiva. noştinţă hotărîrile sesiunilor. numele demonstrativ. Prin folosirea constă în faptul eă nu se respectă dacă s-ar munci numai şapte ore

tuirii lor să ducă o susţinută muncă do parlid din «acţla de formare s-au La început un număr mai mic Fiind apreciat de oameni, înso- acestuia se realizează două lucruri: forma specifică a adjectivului de­ pe zi, slăbănogul ăsta de Boian ar
organizatorică, să efectueze un «on- făcut de asemenea propuneri «are au de familii au înţeles că drumul lor tindu-fi întotdeauna vorba cu fapta, a) se evită repetarea substantivului: monstrativ. Unii spun : acesta tova­ Înnebuni, si lustrul bielei lui ar În­

trol eflcase. In această direcţie un dus la Îmbunătăţirea calităţii miezu­ este colectiva. Dar munca celor care el este stimat fi ascultat de ale­ O delegaţie a muncitorilor s-a pre­ răş, aceasta problemă, aceea sar­ trece soarele“.., (Al. Sahia: „Uzina
gători. Afa se face că in toamna vie").
rol de seamă îl are mal ales biroul rilor prin sortarea lor pe dimensiuni au intrat In gospodărie precum fi anului trecut cetăţenii din circum­ zentat directorului, dar acesta şi-a cină etc.
organizaţiei de partid. rezultatele obţinute de la un an la scripţia nr. 17, la îndemnul depu­ scuturat iarăşi havana, vorbind plic­ Formele populare ăla, ala au că­
înainte de n fl Introduse in uscătoa- altul, a făcut ca numărul celor în­ tatului lor, au participat la con­ tisit : Pentru o exprimare corectă tre­ pătat o nuanţă dispreţuitoare, mai
Voi arăta tn cadrul acestui articol re «itşl pentru Îmbunătăţirea pro­ scrişi să crească mereu. struirea unui pod, prin muncă pa­ buie reţinut că adjectivul demon­ ales cind au valoare substantivală
triotică. La fel cetăţenii circum­ — Fabrica nu dă şl picioare strativ, fie că e la masculin, fie că iun ăla, o ala). Formele ăsta si asta
cum se preocupă biroul organizaţiei prietăţilor amestecului de model. Mulţi dintre colectivifiii de as­ scripţiei nr. 17 stnt frttnlafi fi la (Al. Sabia : „Uzina vie") e la feminin, are forme deosebite, au intrat in alcătuirea unor expre­
de bază din secţia turnătorie nr. 1 de Biroul nu s-a mulţumit doar eu lua­ tăzi ifi amintesc de munca pe care cind se află Înaintea substantivului, sii uzuale ta : „ăsta sin t', „de ăsla
a desfăfurat-o Ion Ister pentru a-i lucrările ce se fac la căminul cul­ După cum so vede, cuvintul de ,cele din urma substantivului. mi-ai fost?", „astfl-i situaţia", „se
la uzina »Victoria“ Călan pentru În­ rea unor astfel de măsuri. In prima tural. a c e s t a ţine locul substantivului poate una ca asta In oricare din
tocmirea unor referate, sau rapoarte, adunare generală, biroul organizaţiei atrage în gospodărie. Dar merite directorul, care, dacă ar fi fost ex­ Se spune corect: „acest tovarăş", aceste expresii, ilară sint Înlocuite
a clftigat Ion Ister fi prin munca La toate acestea s-au gindit cei primat, nr fi dat naştere la ol repe­ „tovarăşul acesta"; „acel tovarăş", formele populare cu cele literare,
care se analizează in adunările or­ de bază a prezentat In fata comuniş­ pe care o efectuează in calitate de prezenţi la adunarea convocată tare supărătoare. „tovarăşul acela"; „acesl plan, valoarea expresivă se diminuează si
ganizaţiei noastre de bază, pentru bu­ tilor un referat privind calitatea ra­ colectivist. Ca membru al brigăzii pentru propunerea unui candidat „planul acela". Aşadar, pentru mas­ iese in evidentă pendanterla vorbi­
de deputat in sfatul popular co­ b) se precizează apropierea sau culin şi neutru singular, demonstra­
na pregătire a adunărilor. diatoarelor. In urma prezentării re­ a treia de cîmp, el este un exem­ munal. Cetăţenii din circumscripţia depărtarea In spaţiu sau in timp: tivul antepus se rosteşte şi se scrie torului.
plu in muncă. Mereu in frunte, electorală nr. 17 au fost cu to/ii „Acesta mi-a vorbit, nu acela". fără -a, iar cind este postpus cu
La Începutul lunii octombrie 1962 la feratului s-a dat citire proiectului de de acord în susţinerea candidaturii terminaţia -a. Demonstrativul adjectival de apro­
angajîndu-se la cele mai grele lu­ lui Ion Ister Demonstrativele se întrebuinţează piere, astă împreună eu un substan­
sortimentul radia- __ ____________ _ hotărire care a cu­ crări, a reufit ca în anul 1902 să şi pe lingă substantive, ea adjecti­ La feminin, adjectivul demonstra­ tiv temporal dau naştere U.nei
toar« din fontă s-a prins o serie de efectueze 250 xtle-muncă. Pe lingă M. RUGINESCU ve : „Blocul acela a fost proiectat tiv de apropiere, pus înaintea sub­ locuţiuni adverbiale: aslă-iarnă,
constatat că rebu­ aceasta, prin exemplul său a mo­ de arhitectul acesta priceput". stantivului. se rosteşte şi se. scrie astă-noapte, aslă-primăvară, ?istă-
tul este *u mult Din a c fiv ifa fe a b iro u rilo r sarcini ce urmau sfi cu -3 : „această problemă", „această vară, astă-loamnă. Deşi astă arată, in
mal marc decil pro­ Adjectivele demonstrative pot fl apreciere", iar pus in urrr\a substan­ mod obişnuit, apropierea, în astfel
centul admis, iar organizaţiilor de bază fie rezolvate pe tivului cu -a: „problema aceasta", de formaţii are sens opus (astă-iar-
flux. In urma aces- „oprederea aceasta”. Demonstra­ nă înseamnă „iama trecută", astă-
tivul depărtării are terminaţia -a noapte-,.noaptea trecută" etc.). Dar
¦= ¦_____ tei analize şi a mă­

calitatea pieselor turnate nu era co­ surilor ce s-au luat situaţia s-a Îm­
respunzătoare. Trebuia deei interve­ bunătăţit, majoritatea echipelor de
nit. Şi acest lucru se cerea să-l facă turnători reducind procentul de re­
Activităţi cultural-educative la sate
in primul rind biroul organizaţiei de but sul) «ei admis.

bază. Cum am procedat? S-a convo­ Un alt exemplu. Zilele trecute a cind se află inalnlea ca şi in urma
substantivului, dar antepus se ros­
cat biroul şi s-au pus tn discuţie greu­ fost prezentat tn faţa adunării gene­ Brigada ştiinţifică în mijiocd colectiviştilor teşte şi se scrie: acea (acea sar­ dacă în expresiile arătate mat sus,
tăţile existente in producţia acestui rale a organizaţiei de bază un refe­ cină, „acea rezolvare" etc.), tar post­ astă dă locuţiunii un sens de ante­
sortiment, in lumina discuţiilor pur­ rat pe tema : „Disciplina de parlid şl Sala de festivităţi a căminului cul­ nerul agronom Albu Ion fl inginerul zoo­ puteau fi însă mult mai convingătoa­ pus : aceea „sarcina aceea", „rezol­ rioritate, In formaţia astă-seară
tate, biroul a stabilit apoi să con­ tural din comuna Lăpufnic devenise tehnist llie Stroia, la cele din domeniul re dacă membrii brigăzii ar fi folo­ varea aceea"). poate avea sens de simultaneitate
stituie un «olertiv format din ingineri, disciplina in tnun*ă —- factori hotă­ neincăpăloare. Feste 150 colectivişti, ftiintijic, profesorul de matematică fi fi­ sit fi unele materiale intuitive, lucru sau de posterioritate.
tehnicieni şi muncitori cu o înaltă rî lori In realizarea sarcinilor". îna­ bărbaţi fi femei, veniseră să asculte zică, tov. Armeneanu Maria fi docto­ de care trebuie să fina seama în vii­ Paralel eu aeesle forme literare,
calificare care sub Îndrumarea unui răspunsurile Iu o serie de întrebări riţa din comuna Lăpufnic, iar infor­ lor responsabilul brigăzii. care dau exprimării un caracter o- Pentru eel care vorbeşte in dimi­
membru din birou să treacă la studie­ inte de a pregăti referatul, biroul a trimise unei brigăzi ştiinţifice pe care marea politică a fost făcută de către ficial (acad. Iorgu Iordan îl consi­ neaţa sau In după-amiaza unei zile,
rea situaţiei existente. S-a constatat pus in discuţia grupelor de parlid a- au invitat-o să vină fi tn satul lor. responsabilul b/igăzii. La întrebările Trimiterea în mod regulat a brigă­ deră „aproape pedant": Limba astă-seară arc înţelesul de ..seara
astfel că rebutarea pieselor se dato- resle probleme. Dezbaterile purtate privitoare la unele probleme juridice, zilor ftiiritifice la sate confirmă pe de­ rom- contemporană, 1956, p. 386), sare urmează", iar pentru eel care
reşte in mare măsură activităţii ne­ tn grupele de parlid şl propunerile Unii colectivişti au cerut să li se răspunsurile au fost date de către tov. plin contribuţia acestora la ridicarea se Întrebuinţează şi forme popu­ vorbeşte seara, astă-seară" înseam­
făcute de către membrii şi candida­ fucă cunoscute ultimele evenimente ce procuror Mitrofan Ion. nivelului de cunoştinţe cultural-fliin- nă „acum, în seara aceasta".
satisfăcătoare desfăşurată In secţia au avut loc pe plan intern fi inter­ (ifict al maselor de colectivişti. lare, care variază după regiuni. Din­
cubilouri, de unde se trimitea fontă ţii de parlid au constituit material naţional. Alţii, la ce producţii poale Ca fi in celelalte deplasări fi de Cu sens neutral, asia poate să se
de slabă calitate, cit şi muncii de­ de bază in întocmirea referatului ca­ ajunge G.A.C. din localitate prin iri­ data aceasta brigada s-a bucurat de MUREŞAN VICTOR tre cele mal des folosite amintesc refere la o Întreagă situaţie, la un
fectuoase ce se desfăşura în sec|ia re a putut şă reliefeze apoi felul garea unor culturi; cum pot fi ob­ o atenţie deosebită din partea colec­ inspector cultural ia Comitetul şir de probleme, la acţiuni multi­
de formare. ţinute producţii mari de porumb hibrid tiviştilor. Explicaţiile dale la întrebări regional pentru cultură şl artă pe ăsta, asta, ăla, aia, care apar ple t „asta s-a tntîmplat", „asta am
cum comuniştii se achită de sarcini­ fi dublu hibrid; care sint rasele de avut de spus" etc.
Colectivul o dată documentat asu­ le de partid şi de producţie, grija ee porci care aduc cel mai mare venit Jurnal vorbit chiar şi In limba literaturii artisti­
pra acestor probleme a informat amă­ sau cum trebuie crescuţi viţeii. V. ŞERBAN
nunţit biroul organizaţiei de bază a- se manifestă fată de păstrarea bunu­ pe teme de legumicultura ce. In opera literară, scriitorul, pen­
supra celor eonstatate. S-au pus apoi rilor obşteşti, folosirea integrală a zi­ N-au lipsit din întrebările puse nici
in discuţia grupelor de partid de la cele care se referă la probleme de tru evitarea repetării, dar şt pen­
secţiile formare şi respectiv secţia lei de lucru, atitudinea tinerilor faţă ftiin/ă, cum ar f i : principalele etape
de virstnici, calificarea lor etc. tru nuanţări stilistice, poate alterna

Biroul organizaţiei de bază a anali­ ale cuceririi Cosmosului; dacă există Una din principalele ramuri adu­ treţinerea răsadurilor, plantatul $1 N DA
zat şi alte probleme. D» fiecare dată viafă fi pe alte planete ; cauzele care cătoare de venituri din G.A.C „23 îngrijirea legumelor, ca şi valoriiir
August" din Vinerea, este legumi­ LIA : Cind- copacii erau man *»•
cubilouri, lipsurile existente cerindu-li- noi ne-am străduit să Întocmim refe­ provoacă cancerul fi măsurile de pre­ cultura. An de an suprafaţa culti­ carea lor prin unităţile cooperatiste A Ci E cinematograful „Victoria° ; Copilul
se membrilor şi candidaţilor de parlid rate pe baza cunoaşterii aprofundate venire a acestei boli. vată cu legume a sporit, datorită şi pe piaţă sint probleme pe care fi oraful — cinematograful „23 Au­
să-şi spună părerea asupra probleme­ a problemelor ce le ridică viaţa, să condiţiilor slimatice, terenului favora­ trebuie să le «unoaseă temeinia fie­ (Ha.di.o- gust; * SEBEŞ; Focuri in munţi —
lor analizate. Mulţi dintre comuniştii stabilim măsuri, să ducem o susţinută Responsabilul brigăzii ştiinţifice, tov. bil şl apropierii de piaţa de desfa­ care colectivist. cinematograful „Progresul‘ ; Cu
din grupa de parlid de ia secţia cu­ muncă organizatorică Incit ele să de­ profesor Cîndea Ghcorghe, de la Şcoa­ cere — centrul muncitoresc Cugir. % FEBRUARIE 1963 orice preţ — cinematograful „M.
bilouri au venit cu o serie de pro­ vină fapt Împlinit. la medie din llia, cunoscind din timp — Vrem ca In acest an, spunea PROGRAMUL Ii 5,07 Melodii Sadoveanu“Ş ORĂŞT1E : Planeta
puneri. Sortarea fontelor să se facă întrebările puse, le-a repartizat pe In planul de producţie pentru anul Inginerul agronom, să obţinem 1 mi­ populare romîneşti; 5,40 Muzi­ furtunilor — cinematograful „V.
DIONISIE MUNTEANU membrii brigăzii finind seamă de spe­ 1963 s-a prevăzut creşterea acesteia lion de lei venituri din grădina de că uşoară ? 6,20 Emisiunea pentru Roaită“y Drumuri ’despărţite — ci­
pe calităţi şi să se pregătească din JURJ CAROL cialitatea fiecăruia. de la 15 la 35 de he«tare. legume. sataţ 7,10 Joeuri populare romt- nematograful „Flacăra*'; HAJ EG
timp fiecare şarjă, să se ia măsuri nsştl i 7,30 Sfatul medicului i
ca după ce şarj.ele au fost pregătite membri in biroul organizaţiei de 'Astfel, la întrebările din domeniul La brigada legumicolă lucrează Brigadierul legumicol Irimie To- Cum. trebuie să fie masa de di­
conform analizelor «himice, să se bază, secţia turnători* nr. 1 — agrozootehnic au dat răspunsuri ingi­ aproape numai temei. In cadrul „pro­ doran a evidenţiat aportul deosebit
adus de colectivistele care lucrează
uzina .Victoria" Călan

D U P A P R I M A LUNA... gramului special", căminul cultural in legumicultura. Bura Domnlca, Co- mineaţă; 8,00 Sumarul piesei Planeta furtunilor — cinematogra­
împreună eu comisia «omunală a fe­ mănescu Ana, Filimon Maria, Her- pentraleu! -9,00 Muzică populară ful „Progresul*’; BRAD:. Duelul
meilor, au organizat recent nn jur­ lea Luereţia şi Simedru Domnica au romînească; 10,00 Ansambluri n-a avut loc — cinematograful '„St.
artistice ale ceferiştilor; 10,30
Turaciue 11 privi o bucală de vre­ aseamănă. Cu toţii sint harnici j şe- Importanţă mare *-a acordat şl a- nal vorbit pe teme de legumtcultură. obţinut cele mat bune rezultate. rofie*; LONEA : Virsta de aur a
me pe Sabău Dumitru, unul dintre ill de brigadă sint şi ei cunoscuţi Iegerli şistului vizibil din cărbune. Tov. Maria Samoilescu, vicepreşe­ — Pentru viitor munea In brigadă Melodii de estradă din filme» comediei — cinematograful „Mine­
cei mai tineri şefi de brigadă. Apoi, pentru pricepere. Sabău Dumitru, care După ce s-au Instalat becuri din 4 in 11,30 Fragmente din opereta „Cu­ rul*} ILLA ': Cocosul sperie moar­
dintă a consiliului de conducere a trebuie mal bine organizată, spunea legătorii do stele“ de Florin Co­ tea — cinematograful „Gh. Doja* :
gospodăriei, le-a vorbit lucrătoare­ brigadierul, timpul de lueru folosit
se Întoarse către Zaharie Constantin lucrează Ia sectorul I, « tinăr in mi­ 4 metri, flecare om din brigadă, la lor de la grădină despre dezvoltarea mal bine, Iar treaba făcută „cum mişel t, 12,00 Din folclorul popoa­ ZLATNA : Fantomele din Spessart
şi-i zise : nerit, plin de vioiciune şi pasionat al locui und© lucra, a ales cu atenţie sestorulul legumicol al gospodăriei, scrie la carte". Dacă vom proceda relor»; 13,10 Dansuri de estradă; ¦— cinematograful „Muncitorul“;

— Ne-a luat-o Înainte, Mltu. Vezi tehnicii noi. Tucaciuc, şef de bri­ şistul vizibil, care era strtni lntr-un de 1« Înfiinţare şl pină in prezent. aşa, vom obţine „milionul". 14.00 Concert de prlnz; 15,20 TEIUŞ: Numai o glumă — cine­
ce bucuros e ? gadă la sectorul IV e mal vîrstnlc, anumit loc. In anul 1951 au fost cultivate ai Muzică uşoară; 16,15 Vorbeşte matograful „V. R o a i t ă A P Q L -
are experienţă bogată in producţie, legume 4,5 ha., valoarea medie a Lucrătorii din brigada legumicolă Moscova 1; 16,45 Cîntă LUI DUL DE SUS: Cind comedia era
— Hm ? ! Ce să-i faci... tinereţea. e bun organizator. Bun miner t Pentru economisirea materialului producţiei la hectar ridietndu-se la au vizionat eu interes diafilmul „Me­ •Creangă; 18,15 Cintă Tatlana rege — cinematograful „23 August'.
In trimestrul IV brigada lui a mun­ lemnos, s-au folosit la podlrea aba­ canizarea lucrărilor In legumicul­

cit mul bine. şl Zaharie... tajelor, In locul sctndurilor, plase de 4.600 lei. In 1960, de pa fiesare din tura“. Sanlna şl Nikolai Rubam 18,40

— Da, dar ce, brigăzile noastre In timpul pauzei Tucaciuc Işl che­ nulele. Economii Importante de lemn cele 9 hectare s-a obţinut un venit Participarea masivă a colectiviste­ Muzieă populară din Dobrogea; (Buletin,
n-au făcut treabă bună ? Eu, ca să mă ortacii mai aproape. de mină s-au obţinut şl prin răpirea de 9.333 lei. In anul 1962, colectiviş­ lor 1* jurnalul vorbit demonstrează 19.00 Jurnalul satelor; 19.25
tiu sincer, mă aşteptam să dştige armăturilor din abatajele de unde a tii din Vinerea au extins grădina de elocvent «ă alunei cind se organi­ Muzică de dans; 20,15 Din dnte- m dm m leqie
brigada mea întrecerea. — Ce ziceţi ! ? II chemăm la În­ tost extras cărbunele. legume şl zarzavaturi la 15 hectare. zează manifestări interesante şi cele ţărănimii noastre colectivis­
trecere pe ai lui Dumitru T Anul tre­ 30.050 let, aceasta a fost valoarea atractive, ele se bucură de aprecie­ te ; 20,30 Noapte bună, copil PENTRU 24 ORE
— Şl noi speram să răwinein cu cut, ştiţi bine că timp de-o jumătate A trecut o Innă... Brigada Iul Tu- medie a producţiei de pe un hectar rea unanimă a colectiviştilor. Numai „Clntecul clodrltei"; 22,25 Mu­ Vreme schimbătoare a i cerul
drapelul de brigadă fruntaşă pc ex­ de an am condus noi... eaciue a extras peste plan aproape cultivat cu legume, ceea ce Înseamnă că, la Vinerea, activitatea «ulturalft zică uşoară. mai mult noros. Vor cădea pre­
ploatare... Nu-I nimic insă. Mal vor­ 400 tone cărbune, reducfnd tn ace­ un venit de 450.750 lei de pa supra­ nu are un caracter permanent, viu, cipitaţii sub formă de ninsoare şl
bim noi despre asta... Zilele s-au scurs una cfte una. laşi timp şl procentul de cenuşă. iar «onţinutul şt calitatea manifes­ Ci'uwna lapovlţă. Temperatura staţionară :
Brigada lui Tucaciuc • introdus tn a- Realizări frumoase a obţinut şi briga­ faţa totală. tărilor mat lasă uneori de dorit. Do ziua Infro 2 şi —4 grade, iar
La auzul acestor vorbe, Tucaciuc bafaj scocuri de 1 metru. Aceste* da condusă de Sabău. Cine va cl- Rezultatele obţinute In acest sec­ ce nu se organizează cu regularitate 8 FEBRUARIE 1963 noaptea Intre —5 şi —10 grade.
nu se simţi prea biue. II cunoaşie au uşurat mult munca vagonetarilor. ştiga ? încă nu se poate Întrevedea. jurnale vorbite, simpozioane, seri de DEVA : Partea ta de vină — cine­ VInt potrivit din sectorul nord
dear pe Zaharie şi ştie cc oameni are Scocurile de cîte 1 m. au intrat pfnă Pină la sfirşitul trimestrului mai stnt tor, spunea inginerul agronom, Mir- călăul, seri da întrebări şi răspun­ matograful „Patiia" ; HUNEDOA­ şi nord-vest.
In brigadă. In sinea lui Îşi spuse: In stratul de cărbune. Aşa că mai două luni. In orice caz, la realizarea cea Glodeanu, se datoresc hărniciei suri, şezători lnahinate colectiviştilor RA : Moartea în insula de zahăr —
Garevasăzică şi ei vor să-l fntreacă mult de 80 la sulă din cărbune că­ planului minei Vulcan, cele trei bri­ colectiviştilor, Introducerii regulilor fruntaşi ? cinematograful „Victoria“ ; SIME-
pe Sabău... Şi deci şi pe noi... dea pe scoc. Timpul clştigat la eva­ găzi işi vor aduce un aport substan­ agrotehnice Înaintate tn cultura le­ 1UA : Omul de lingă Line — cine­
cuarea cărbunelui le-a permis mine­ gumelor. Alegerea terenului pentru CLEMENTE CONSTANTIN
...Cele trei brigăzi, deşi lucrează cultură, îngrăşarea Iul, pregătirea

ia sectoare dlfetile, au condiţii de rilor să facă mai multe puşcărl ln- ţial. răsadniţelor, alegerea seminţelor şi inspector principal la Comitetul matograful „I. Pintilie" ; PETRO­ PENTRU URMĂTOARELE

muncă asemănătoare. Şi oamenii se tr-un şut. R: DEMETER tratarea lor, semănatul la timp, în­ regional pentru cultură şi artă ŞANI : Sub cupQla albastră — ci­ 3 7ILE

nematograful „Al. Sabia“ ; Repor­ Vreme schimbătoare cu corul

taj cu ştreangul de git — cinema­ noros şi, tn general, temperatura

Printre sar*inlle trasate de eel Pomicultura - o ram ură feetuat muncă patriotică economlsin- tograful „7 Noiembrie“; ’ALBA IU- staţionară.
de-al III-lea Congres al P.M.R. agri­ du-se astfel cirea 45.000 lei.
culturii din tara noastră este şi aceea ESESES25E5E5iSSE5H5E52SESE5ES75ESHSESE5ESESE5EEHSE5ESE5E52SE55SSSEE2S?5?5E5
In acelaşi timp problema combate­
privind extinderea plantaţiilor de c u largi perspective rii dăunătorilor a constituit pentru ^ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICA REGIONALA^
pomi fructiferi. Astfel se prevede ca comitetul executiv al sfatului popu­
In perioada 1960—1965 suprafaţa plan­ lar raional o preocupare deosebită. g .... ' PE STAT HUNEDOARA .......... a
Astfel, In perioada aceasta s-au e-
taţiilor de pomi fructiferi şi viţă de suprafeţe mai mici. Astfel, In În­ şah *au dreptunghi, eu amplasarea xecutat stropirile de iarnă, asigurîn- S,cu s e d iu l în D e va , s tr.D r. P e tru G ro z a n r,i? |
vie să crească la 300.000 ha., tn aşa rlndurilor pe direcţia turbelor de du-se totodată insecto-fungicide pen­
treg raionul, iată d* anul 1960 cind nivel. Astfel stabilirea distanţelor tru stropirile de primăvară şi vară.
fel ca la sfirşitul perioadei să se exista plantată cu pomi fruatiferl o LEONTIN DRAIA de plantare a pomilor s-a făcut tn Pentru ca această acţiune să dea | angajează im ediat: I
obţină o recoltă de fructe de suprafaţă de 1.211 ha. s* va ajunge preşedintele comitetului executiv concordantă eu punerea în practică rezultate cit mai bune, s-a indicat
1.700.000 tone. Noile plantaţii vor fi in anul 1965 la 2.275 ha. In acelaşi al Sfatului popular raional Haţeg a asocierii pomieulturii cu cultura comitetelor executive ale sfaturilor rp ’«• un (una) program ist(â) principal(â)j
amplasate în primul rind in bazinele timp numărul pomilor va spori şl el plantelor furajere şl alimentare. In populare comunale să-l aaorde o Im­ ?j
pomicole şi viticole. Ele vor fi fă­ de la 106.379 la 297.979 bucăţi, de pomi. In felul acesta am reuşit ea acest scop distantele dintre rindurile portantă deosebită.
cute, conform indicaţiilor partidului, pe care in sfirşitul şesenalulul se va pină la sfirşitul anului trecut să fie de metri au fost fixate la 10-11 m. - un contabil revizor jjj
cu specii da pomi de mare produc­ realiza o producţie de 2.127 tone plantata 286 ha., urmind ca alte 373 tar pe rind, Ia 6—7 m. Ca urmare a rezultatelor obţinute
tivitate, acordindu-se prioritate mă­ fructe. ha. rămase din prima perioadă a pînă în prezent consiliile da condu­
planului de perspectivă a pomicultu- In planul de perspectivă s-a pre­ cere ale gospodăriilor colective şi
rului şi părului. O dală stabilite sarcinile în dome­ rii raionului, să fie plantate tn pri­ văzut de asemenea ca pe terenurile toţi colectiviştii sint convinşi că dez­ Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii. |
măvară. Numărul pomilor fructiferi cu panta mai puţin Înclinată, inter­ voltarea şi buna întreţinere a secto­
La înfăptuirea acestor prevederi, niul extinderii pomieulturii, s-a tre­ va creşte eu lnaă 67.544 bucăţi. Vii­ valele dintre rinduri să fie cultivate rului pomicol are o mare importantă 52511525E5E525ESE5r-5ESE5EdEi55E5EETE5E5E555715552555E5H5255525E5E5E5E5E525E5EiTc
sarcini importante revin şi agricul­ cut la înfăptuirea lor. încă in anul toarele livezi *e vor extinde în gos­ eu plante furajere şi alimentare, pentru obţinerea unor producţii mari
turii raionului nostru. Aceasta cu podăriile colective din comunei i lăsindu-se anumite fişii lnierbate de fructe, tar valorificarea acestora
atit mai mult cu cil avem condiţii 1961, un grup de ingineri şi tehni­ Berthelot, Pul, Sălaş, Boşorod şi al­ permanent, pentru oprirea procesului le asigură venituri tot mai însemnate. I.R.T.A. HUNEDOARA - DEVA
prielnice do climă şi sol necesare cieni au început identificarea terenu­ tele, unde condiţiile dezvoltării po- de eroziune a solului, Iar acolo unde In acest sens putem cita gospodăriile
rilor car» se pretează la ailtura po­ miculturii sint prielnice, iar colecti­ plantele sint prea mari şi terenul colective din Ponor, Riu B$r,bat,
dezvoltării pomieulturii. In plus. în milor fructiferi. Rezultatele acestei viştii au deja o experienţă destul de trebuie să rămină inţelenit, lucrările Demsuş, Peşteniţa st«, care au reali­
raionul Haţeg există In multe locali­ acţiuni au Întrecut aşteptările. De bogată tn cultura pomilor fructiferi. solului se vor face în formă de sere zat frumoase sume de bani din va­
tăţi o tradiţie şi o experienţă, oa­ unde la început se stabilise ca pe şi numai In jurul pomilor. lorificarea fructelor. t aduce la cunoştinţă tuturor întreprinderilor deţinătoare de au- )
meni pricepuţi în cultivarea pomi­ întregul raion să fie plantate cu In ultimii doi ani au plantat pomi
lor şi îngrijirea livezilor. O dată cu pomi 1.064 ha., la idenlificarea tere­ pe suprafeţe întinse Îndeosebi co­ Din complexul de lucrări pentru Dezvoltarea şl buna Întreţinere a t tove&icule că examinarea şoferilor pentru promovarea în clase
colectivizarea agriculturii întregului nurilor s-au gă.sit bune pentru plan­ lectiviştii din Peşteana, Haţeg, Sar- Înfiinţarea plantaţiilor, cei mai mare patrimoniului pomicol ridică tn fata ţ .superioare se va efectua între 15 februarie —r 16 martie 19863.
raion s-au creat condiţii şi mai bune mjsegetuza, Breazoya, Galaţi şi alţii. volum ii cuprinde săpatul gropilor. organelor locale ale puterii de stat
pentru extinderea suprafeţelor culti­ tări 2.064 de ha. Pe baza studiului Pentru rezolvarea acestei probleme in numeroase probleme de a căror re­ f Examinarea va avea Ioc Ia sediul autobazelor celor mai
întocmit în anii 1961 şi 1962, *-a Deşi In raionul Haţeg există su­ sesiunile sfaturilor populare, In şe­ zolvare esle strlns legată întărirea ( apropiate.
prafeţe însemnate de livezi mal dinţele de comitete executive raional economico-organizalorică a gospodă­
vate cu pomi fructiferi. Se preconi­ trecut la valorificarea terenurilor res- vechi, totuşi In ele primează prunii şi comunale, prin deputaţi şi în adu­ riilor colective. Urmărind cu perse­ — DEVA: 15-16—17 FEBRUARIE.
zează ca în unele gospodării colec­ pective. Ca urinare, pe o suprafaţă şi din păcate din sol comun, de nările gospodăriilor agricole colecti­ verentă îndeplinirea măreţelor sarcini — HUNEDOARA : 19 - 2 0 —21—22 FEBRUARIE.
mică productivitate, plantaţi răzleţi ve s-a explicat necesitatea efectuării trasate de cel de-al III-lea Congres — PETROŞANI: 25—26—27—23 FEBRUARIE.
tive pomicultura să fii ramura prin­ de 356 ba. a fost efectuat picheta- sau pe terenuri arabile. De aceea In gropilor pentru plantatul pomilor al partidului nostru, Comitetul exe­ — BRAD: 4—5—6—7 MARTIE.
cipală aducătoare de venituri. Pen­ jul, lucrare la care am primit mare planul de perspectivă al raionului prin muncă patriotică. Colectiviştii ln- cutiv ai Sfatului popular raional Ha­ — alba IULIA : 11—12—13 AlART IE.
tru dezvoltarea ştiinţifică a pomi- sprijin din partea organelor tehnice s-a prevăzut Înlocuirea acestor teleglnd necesitatea acestor lucrări ţeg va acorda şi pe viitor o deosebită — SEBEŞ : 14—15—10 MARTIE.
culturii 1n cadru] raionului, s-a în­ porni. Este prevăzut ca pină în anul au executat prin muncă patriotică, atenţie dezvoltării pomieulturii, mo-
tocmit un plan de perspectivă în ale Sfatului popular regional, iar 1965 să fie defrişaţi un număr de bllizind in acest scop «ele mai largi
circa 5.000 asemene* pruni. numai în anul 1981—1962, peste
care s-a stabilit ca pină 1n 1965 să după aceea s-a început săpatul gro­ mase de colectivişti la îndeplinirea t întreprinderile vor înainta la I.R.T.A. Deva, str. Cuza Vodă t
Deoarece majoritatea terenurilor 10.500 gropi, reallztndu-«* astfel o
se facă plantaţii de tip socialist pe o pilor. Parai»] cu aceste munci, or­ propus# pentru plantare sint tn pan­ tutnror oblestlvelor propuse în pla­ f nr. 17, tabelul nominal cu şoferii propuşi pentru examinare, res- >
nul da perspectivă.
suprafaţă de 1.064 ha. Unele gospo­ ganele de specialitate de pe lingă f pectînd instrucţiunile în vigoare. f

dării colective ca acele din comunele sfatul popular raional s-au preocupat t propunerile întreprinderilor se vor înainta prin delegai com- î

Berthelot, Sllvaş, Demsuş, Sarmisege- de procurarea materialului »ădilor. * petent, cel tîrziu pînă la data de 12 februarie a.c., după care \

tuza, Boşorod şl altele vor avea *a Pentru aceasta s-a apelat 1« staţiu­ nu se va mai lua în considerare nici un fel de propunere. t fi

ramuri da bază pomicultura. D* ase- nea experimentală dtn «eoaglu, d* tă, »totemul de plchetaj folosit Ia economi* ds paste 50.000 lei. Şf ia i JLUatt <examinare va asista un delegat al întreprinderii res- ?
J pective.
©tne* te w ? fage şşloatgţM şt pe unde am şi ridicat Ia ju? de 11,505 ftaexaj 4$ raionul nostru s fost îş plantatul pomilor colectiviştii au e-
St/SVÄlÄJSCä-j 1