Page 23 - 1963-02
P. 23
Nr. 2525 i
„Sistemul mondial socialist este o DATE PAG*3
comunitate socială, ecowmică şi politică
a popoarelor libere şi suverane care pă* E5SSB
şese pe calea socialismului şi com m is- FAPTE SEMNIFICAT
mulul, unite prin identitatea intereselor
şi scopurilor, prin legăturile strînşe ale
solidarităţii internaţionale socialiste
P ro g re s Două linii de dezvoltare,
două rezultate diferite
în e c o n o m ia s o c ia lis tă
Atotbiruitoarea învăţătură capitaliste cale mai dezvoltate.
marxîst-leninistă constituie cea Un anul 1962, acest volum a fost Drumul glorios parcurs de Ăn de an, industria fi agricultura
mai încercată armă a proleta ‘in ţările sistemului socialist mai ,U.R-S;S. în decursul anUor de exis
riatului mondial în lupta sa im. mare ca în 196J cu aproximativ tenţă este deosebit de bogat în rea- sovietică te dezvoltă într-m ritm
potriva exploatării, pentru o 7,3 Ia sută, în timp ce în ţările litări în toate domeniile. .Sub con accelerat.
viaţă liberă şi fericită, pentru ducerea P.C.U.S. au (ost traduse
socialism şi pace în lume. A- nsistemului capitalist a fost, în in viată aspiraţiile seculare ale ma In cttvintarea rostită la Congre
ceasta învăţătură a înarmat, selor populare, au fost desfiinţate sul td Vl-lea al P.S.U.G., tovară
partidele comuniste şi muncito aceeaşi perioadă, de aproxima toate formele de exploatare a -omu şul N. S. Hruşciov tublinia că
reşti cu cunoaşterea dezvoltării tiv 4,1 la sută. lui de către om ; clasa muncitoa „Sporul producţiei industriale în
sociale, cu legile economico- re —- forţa conducătore a socie primii patru aţii ai septenalului
ştiinţifice despre mersul eveni Ţările comunităţii socialiste tăţii — ţărănimea colhoznică şi (1959—1962) a fost de 45 la sută
mentelor. iişi sporesc continuu potenţialul intelectualitatea legată de popor, şi nu 39, cît prevedea planul... In
/economic şi ponderea în pro anul 1962, Uniunea Sovietică a dat
ducţia mcyndială. Producţia de mai multe produse industriale de
energie electrică a sisterauty.n
Secolul nostru o,sie secolul mondial socialist a crescut în au realizat măreţul edificiu al ¦so cât în tufi anii cincinalelor ante
victoriei marxismului asupra e< perioada 1950—1962 de ta 145 cialismului si păşesc victorios p.e belice. .Cu alte cuvinte, în prezent,
portunisraului de tot .şoimi. miliarde la 559 miliarde KWh; drumul construcţiei desfăşurate a un an de dezvoltare industrială
Trăim zile nvul socialismul e- producţia de oţel de la fi6 mili comunismului; in U.R.SS. -s-a -fău ¦este ?egal cu aproximativ 13 ani
xercită o influenţă .liotţirsityare oane tone la 118 milioa/ne tone: rit şi consolidat unitatea ntoral- antebelici".
asupra întregului mers social ; producţia de petrol — de la 44 palitkă socialistă a intregiihu po Potrivit prevederilor planului de
perspectivă, înti-o perioadă relativ
epoca noastră este epoca tre milioane tone Ia 199 milioane por; toate bunurile vieţii materia scurtă, U.R.S.S. va ajunge şi va ura giganţilor producători de energie
cerii de la capitalism la socia tone; producţia de cărbune de le şi spirituale sînt puse în slujba lăsa în urmă S.U A. în toate do
lism, trecere marcată de Marea ia 448 milioane tone Ia h-192 celor ce muncesc, în slujba progre meniile. Cîteva cifre privind vo „Rusia era considerată ţara lămpii cleară a pus în mişcare generatori cea mai mare hidrocentrală din lume
Revoluţie Socialistă din Octom milioane tone ş.a.m.d. sului social si a păcii între popoare. lumul prodiuliei acestor ţări sînt de gaz şi a opaiţului. Cînd delega de energie electrică. era aceea de pe fluviul american
brie. Aşa cum se subliniază în edificatoare în acest sens. Astfel, ţii la Congresul al Viii-ica al So Columbia, cu o capacitate de
In fruntea luptei oamenilor Construcţia socialismului in în anul 1921 producţia globală in vietelor dezbateau pianul GOEi RO, Mure şi bogat este bilanţul reali i.970.000 KW. In prezent, construc
Declaraţia consfătuirii repre muncii pentru victoria dep'ină U.R.S.S. este cea mâi mare victo dustriala a U R.S.S. reprezenta nu la IV»os ova energia electrică abia zărilor poporului sovietic în dome ţiile hidroenergetice din U.R.S.S.
zentanţilor partidelor comuni a socialismului stau partidele rie a proletariatului internaţional, mai 2 la \ută din volumul produc ajungea pentru iluminarea clădirii niul energeticii. Cu ajutorul acestei sînt mult mai mari şl mai puterni
ste şi muncitoreşti de la Mos marxist - leniniste — detaşa ¦este chezăşia victoriei revoluţiei ţiei industriale a SC.A.. în amil în care se ţinea Congresul“ (din ra inepuizabile energii, în U.R.S.S. s-a ce. Hidrocentralele „V. I. Lenin" de
cova din amil 1960, azi nu ca proletare şi a socialismului pe •pian 1932 decalajul a fost redus • volu portul C.C al P.C.U.S. cu privire la înfăptuit mecanizarea, se înfăptuie pe Volga, producătoare a 2.300.000
pitalismul, ci socialismul hotă- mente de avangardă ale clasei mondial. mul producţiei industriale a Programul Partidului Comunist al U- şte cu succes automatizarea ; lampa KW şi „Congresul al XXII-Iea al
reşte direcţia dezvoltării socie U..R.S.S. reprezenta 10 la sută din niunii Sen !etice prezentai de tova P.C.U.S.“ tot pe Volga, funcţionează
tăţii omeneşti. muncitoare. Hle sînt unite azi Privită azi. fată de fosta Rusie producţia S U A., pentru ca în 1900 răşul N. S. Hruşciov la cel de-al lui Iiici luminează azi vastele în cu întreaga lor capacitate. Mai mare
ţaristă. U R S S. este de nerecu producţia U R S S să cep; erinte 69 X.KII-lea Congres). tinderi colhoznice ş; numeroasele lă şi mai puternică este hidrocentrala
Fe zi cc trece, sistemul mon mai mult ca oricînd într-o fa noscut Din tara barosului şi a roa la sută din cea a Sta elor Vuite. caşuri de cuilură, alimentează cu de la Bratsk, Angara care a intrat
dial socialist, cucereşte noi po bei — cum era considerată înainte Aşa era tara sovietelor atunci, la combustibil sute de mii de agre în funcţiune, avînd o putere proiec
ziţii, obţine noi victorii. Ace milie indestructibilă ; «le ţin de anul 79/7 — Uniunea Sovie Deosebii de semnificativă e crrş- Început de drum şi după secole de gate pe care oamenii pricepuţi, cu tată de 4.500.000 KW. Incepînd din
ste vfetorii demonstrează cu tică a devenii rara tehnicii 'înain torea productivităţii muncii în domnie ţaristă, d pă ani grei de o înaltă calificare, le mîmiiesc cu anul 1985, vor ii puse in funcţie
tărie triumful ideilor marxism- sus şi duc înainte — piuă la tate. a !maşinilor suprapttlernice şi ‘U.RS.S fată de statele capital;sic. război Astăzi însă, Uniunea Sovie măiestrie. patru turbine la hidrocentrala de
a aparatelor de înaltă .precizie, a tică e ţara celor mai puternici gi ia Krasnoiarsk cu o capacitate fără
leninismuîui şi arată în modul victoria finală — steagul atot liniilor automate, a maşinilor elec ganţi energetici din lume. Apele Ca şi in alte domenii. U.R.S.S. de egal in lume — 500.000 KW. fle
învo'bni te ale tn iilor fluvii şi nu azi se află la o distanţă colosală care. In anul următor (1066) hidro
ce! mai grăitor tuturor popoa biruitor al învăţăturii marxist In anul 1962. productivitatea mun ri care împînzesr UR.S.S. au fosi faţă de Rusia prcrevoluUonsrâ. Pro centrala va intra in funcţiune cu
relor aflate încă sub dominaţia cii m U R S S a crescut de 119 stăvilite şi determinate să pună in întreaga sa capacitate.
leniniste, apără cu succes inte ori fată de anul .1913, în timp ce ducţia de energie electrică a Uniunii
capitalistă că .societatea orga in S U A numai de 3.13 ori. Piuă funcţie puternice hidrocentrale. A- Sovietice a fost in anul 1962 de ICO Aceasta numai Sn ce priveşte cen
nizată pe baza acestei învăţă resele şi idealurile oamenilor, de ori mai mare ca în anul 1913 şi tralele hidroenergetice. Dar în
iăluri de acestea se înaltă siluetele de S50 de ori mai mare ca în anul U.R.S.S. istă şi un mare număr de
cauza păcii şi libertăţii în lume. tronice. de calcul şi a navelor cos 1919. termor éntrala şi întreprinderi ale
Forţa partidelor comuniste şi mice. a devenit iara progresului unor termocentrale care pun in va colhozurilor care completează nece
muncitoreşti creşte tot mai nsmaiînlîlnit. a bunăstării materia S-au construit in ţara construc
le -şi culturale a celor ce muncesc loare combost'biiul inferior, furni- torilor comunismului hidrocentrale sarul de energie electrică pentru in
turi este trainică, invincibilă, că mult, fapt care «onetituie ga — bastionx! păcii şi securităţii po în anul 1939. păstrîndu-se aceiaşi zînd miliarde de jfCWb'energiaTelec,- cu o capacitate -ce depăşeşte cu dustrie şi agricultură.
ea deschide posibilităţi nelimi ranţia obţinerii de noi victorii poarelor Numai în anul 19(11. in ritm. producrivita'ea maurii hi frică. U RS.S este ţara în care, pen mult cele mai mari agregate de a-
tate pentru înflorirea culturii, pe drumul socialismului, elibe dustria constructoare de maşini a U R S S va fi mai mare ca în
artei, pentru un nivel de trai rării tuturor popoarelor de sub dat o producţie de 350 de ori mai S U A de aproximativ 2 ori. tru prima dată Sn lume, energia nu cesl fel din lume. Pînă în anul 1958,
îmbelşugat, pentru o pace trai asuprirea imperialistă, de şo mare deăt în anul 1913 şi de
aproape <1:000 de ori mai mare de- Astăzi. Uniunea Sovietică este
ţnra otelului şi aluminiului, a ci
nică în lume. maj şi mizerie, asigură bunăsta cît în anul 1919. mentului si maselor plastice. Nu
In ultimii patru ani, In rea materială şi un înalt nivel Prevederile planului septenal se mai producţia de oţel intrcre azi
U.R.S.S, au intrat în funcţiune realizează şi se depăşesc cu succes pe acer, a Angliei. Franţei şi R.FzG.
peste S.700 mari întreprinderi de trai, pacea şi progresul so luate la un loc.
industriale. La oraşe şi sate ap cial.
încă de pe acum. U R S S a în
trecut. SU A in multe privinţe.
fost date In folosinţă aparta-i Producţia anuală de otel în U R S S.
mente cu o suprafaţă de 825* a crescut in perioada 1(159—!96!
cu aproape 20 milioane tone. în
milioane !metri pătraţi, ceea ce fiáfííd&éor* cor/iÁ^mMÍa m titrip ce în SU.A. a scăzut cu peste
13 milioane tone. In ce prtveş'e
echivalează cu aproximativ 9 <r PESTE
milioane locuinţe. Fn acest a,n, % producţia unor bunuri de larg con
constructorii sovietici vor rea PESTE (87 partide, c o m u n is sum, (lapte ; nt ele ), U R S S a $it$uutmediusm uat.de
liza şl da în folosinţă un spa te şi muncitoreşti) lăsat în urmă S.U A.
ţiu locativ de aproximativ 91 3 1 8 0 0 .0 0 0 0 í?sM& .a Jfiéiiiu â M u iM m i'
milioane metri pătraţi, cu 1> ml-r Din analiza acestor cifre rezultă m w d c ish ia
liaane mai mult dccît anul tre (72 PARTIDE COMUNIS clar situaţia privind întrecerea din á
cut. TE SI m u n c it o r e ş t i) tre cele două state, viitorul, trăi anas,
APROXIMATIV
nicia şi superioritatea sistemului „ff
socialist fa[ă de cel capitalist. 41 m @ ,f
Fe baza investiţiilor ce s-au CIRCA
făcut, In anul 1963 se vor con 4 5 0 .0 0 9 1081 „Sistemul mondial socialist
strui 628 de obiective industria constituie un nou tip de re
le, dintre care aproximativ 100 (ÎN CÎTEVA TÂRl) laţii economice şi politice în I e == V
de întreprinderi vor produce tre ţări. Ţările socialiste au o
produse chimice. In general, vo 1919 bază economică de acelaşi
lumul producţiei industriale a tip — proprietatea obştească
ţărilor sistemului socialist, cre asupra mijloacelor de produc
şte an de an intr-o măsură ţie ; o orînduire de stal
mult mai mare decit îu ţările de acelaşi tip — puterea
poporului în frunte cu
clasa muncitoare ; o ideo
!si avangarda ştiinţei, c u ltu rii şi tehnicii logie unică — marxism-ieni- - 5 —i 5 E#â _ .¦
nismul ; interese comune, apă
zr*-i na
rarea cuceririlor revoluţiona
Situaţii statistice din trecut şi re şi a independenţei naţio
mai cu searaS de acum, ne infor
mează in modul cel mai dar des ne putem identifica pe deplin -asu culturi socialiste şi progres conti nale împotriva atentatelor la
pre starea de Înapoiere culturală pra stării de fapt. In U.R.S.S., nu nuu. Stiinta şi tehnica au atins
şi tehniGO-ştiinlifică a maselor mărul inginerilor pregătiţi şi daţi culmi la care nici nu se visa pe gărului imperialist ; acelaşi ţel IN TARILE SOCIALISTE 1915- 1S&2 1913-1362
muncitoare din ţările unde azi economiei tării gst.e de 3 ori mai timpul domniei monarhice, burghe- măreţ — comunismul".
domneşte capitalul. mare ca în StJ.A. Potrivit preve zo-moşiereşti. Sub supravegherea
derilor programului Partidului Co (Din Programul P.C.U.S.)
Posibilităţi reduse de Învăţătură, munist .al Uniunii Sovietice, pînâ
frinarea progresului tehnic, şomeri în anul 1980, numărul studenţilor atentă şi calificată a colectivelor
In număr mare, obscurantism si din instituţiile de invătămînt supe
mizerie, iată ce caracterizează si rior va ajunge la 8.000.000, adică de muncitori, din fabricile şl uzi
tuaţia milioanelor de oameni ai mai mult de 3 ori faţă de anul
muncii din ţările unde există ex 1961. Se va dezvoila mult învătă- nele noastre constructoare, ies zil
ploatare. mîntul mediu, seral şi fără frec
ventă. „Pînă în anul 1970, în U.R.S.S. nic produse de înaltă tehnicitate O 1sune Săra colonIi9 Creşte mizeria, cresc şi Suptele
Aceeaşi situaţie se putea găsi, se va introduce invătămintul me care poartă „Marca fabricii“ romî-
in trecut, in ţările unde azi se diu de 11 ani obligatoriu pentru
construieşte socialismul şi comu toţi copiii de vlrstă şcolară. neşti. Se produc izotopi tn canti fără asuprire eoJoofală! revoluţionare în ţările capitalului
nismul. Rusia taristă era tara În tăţi tot mai mari. Fată de anul
tunericului şi exploatării nemiloa Oamenii de ştiinţă sovietici au 1960, producţia acestora a fost mai
se, a asupririi naţionale, a vieţii rezolvat o seamă de probleme pri
chinuite, Romînia burghezo-moşie- vind mecanizarea şl automatizarea mare cu 100 'a sută, tn anul 1961, „Crahul total al colonialismului lupte eroice care Ie vor asigura a-
rească era tară „eminamente .agri proceselor de producţie. îndeosebi
colă“, o huzurului pentru exploa automatizarea complexă a căpătat iar în anul 1962 producţia a cres este inevitabil. Prăbuşirea sistemu celor oameni obidiţi o viaţă nouă, Pe zi ce trece se accentuează era de peste 12 la sută. însuşi pre
tatori şl a mizeriei pentru cei ce o extindere mare în Uniunea So putrefacţia capitalismului şi inca şedintele Kennedy, In mesajul său
munceau. Şi aşa stăteau lucrurile şi vietică, şitulnd-o în avangarda cut considerabil fată de anul pre lui de robie colonială sub presiu un viitor demn de civilizaţia noa pacitatea sa de a folosi toate for „cu privire Ia starea Uniunii“, a
in celelalte ţâri membre ale co ştiinţei şi tehnicii mondiale. cedent nea mişcării de eliberare naţională stră. ţele de producţie ale societăţii. Ca
munităţii socialiste. este ca importanţă istorică, al doi pitalismul in întregul lui — inclu prezentat o situaţie îngrijorătoare
Aşa după eum este cunoscut, In 30 de institute şi centre ştiin lea fenomen după tormarea sistemu Dintr-o serie de ţări, colonialiştii siv S.U.A., principala ţară a im pentru administraţia sa. „Timp de
Astăzi situaţia a alta în sfatele Uniunea Sovietică a deschis prima ţifice ale Academiei R.P.R., peste lui mondial al socialismului“ (din au şi fost nevoiţi să-şi ta tălpăşiţa perialismului contemporan — nu 61 de luni, dintr-un total de 62
sistemului sosiabst. Noul şl viaţa în lume era călătoriilor cosmice. 2.000 de specialişti efectuează cer Declaraţia Consfătuirii reprezentan şi să lase popoarele respective să este în stare să rezolve puterni — spunea el — şomajul s-a men
nouă constituie trăsătura caracte Puternicele rachete sovietice sînt cetări ştiinţifice diferite; avem de ţilor partidelor comuniste şi munci păşească pe drumul ce şi l-au ales. cele contradicţii şi crize care-1 ţinut la 5 la sută sau moi mult,
ristică a întregii dezvpltări. Oame capabile să plaseze pe orbită nave asemenea, 43 de institute departa toreşti). Faţa lumii s-a schimbat radical in macină. Nici o măsură „excepţio
nii muncii — făuritorii ,de bunuri cosmice de peste 5 tone, în timp mentale şi 34 de institute de în- ultimii ani. Dacă în anul 1919 co nală“, nici producţia de război, ni din totalul braţelor de muncă.,.“.
materiale ¦— dispun de toate bo ca .rachetele americane nu au pu vătămînt superior unde oamenii Fostele imperii coloniale s-au loniile, semicoloniile şi doiniuioa- mic n-a putut şi nu poate stator In plus, adăuga preşedintele, peste
găţiile solului şi subsolului, de tut transporta şi piesa pe orbită muncii se pregătesc cu o înaltă zdruncinat din temelii. Popoarele, nele reprezentau peste 77 la sută nici o viaţă normală, un mers as 32 milioane de oameni trăiesc în
toate cuceririle ştiinţei, culturii şi numai capsule eu o greutate în calificare. trezite Ia viaţă, îşi cer drepturile din suprafaţa globului pămfntesc, în cendent al lumii capitaliste. sărăcie şi mizerie.
jur de 1,5 tone. -Navele cosmice ior legitime. anul 1961, acestea reprezentau nu
tehnicii modeme. Ş6oli de toate sovietice, Înzestrate cu aparate .In Rominia de azi lucrează circa mai 14,2 la sută din suprafaţa pă Fenomenul nefolosirii forţelor de De fenomenul şomajului cronic
68.000 ingineri -de diferite profe Pe întinderi imense din Airica, mîntului. In ce priveşte numărul producţie la întreaga lor capaci n-au fost ferite nici alte ţări ca
gradele, spitale şl dispensare me ultramoderne şi de o înaltă cali sii, adică aproape de 8 ori mai Asia, America Latină, au pornit populaţiei, în anul 1919 aproape 70 tate şi existenţa unei armate per pitaliste ca Anglia, Franţa, R.F.G.,
„mulţi decit înainte de cel de-al lupte uriaşe. Sînt luptele milioanelor la sută din oamenii planetei noa manente de şomeri se afirmă în
disale, cluburi şl cămine culturale tate, ou demonstrat lumii întregi doilea război mondial, .iar pînă în de oameni asupriţi, pentru libertate stre gemeau sub dominaţia străină. modul cel mai pregnant în S.U A. Itcdia, Japonia etc.
anul 1965, .numărul inginerilor va şi independentă naţională, luptele In anul !961, numai 2,8 la sută din — reazemul principal al reactiu- Starea de mizerie şi chin, deter
lumină electrică, trai Îmbelşugat că pot rezista la un număr mare ajunge la cifra de .80.000, înafară milioanelor de oameni flămînzi şi nii mondiale şi duşmanul numărul
de cadrele tehnice cu pregătire unu al popoarelor. minate de esenţa modului de pro
elan şi entuziasm, ştiinţă de carte de rotaţii în jurul pămîntului, in medie. Pentru agricultura noastră1 batjocoriţi de marii miliardari care populaţia întregului glob pămfntesc ducţie capitalist, a dat naştere
socialistă, numai în ultimii doi ani timp de multe secole au supt sin- mai suporta regimul colonial. In Realitatea din această tară nu unui ptdernic val de lupte grevis
fabrici şi uzine noi, ogoare in timp «e capsulele american« îşi poate fi ascunsă cu nimic. Minis
au teşit de pe băncile institutelor ge omenesc, sînt luptele muncito prezent situaţia e şi mal favorabilă terul Muncii din S.UA. a comu le şi demonstraţii împotriva ex
tinse eu rod bogat, muncă crea epuizează posibilităţile după numai de agronomie un număr ,de ingi reşti-ţărăneşti din ţările înapoiate luptătorilor pentru libertate şi inde nicat că în luna decembrie 1962, ploatatoriior Tată, pe scurt dine
neri egal cu numărul de .ingineri care-şi cer dreptul de a fi cetă pendenţă naţională. Mai mult de numărul şomerilor din Statele mica creş'erir valului de lupte dii
toare şi rodnică, perspective ne cîteva Înconjururi a Pămîntului. ţeni liberi, luptele oamenilor în a 50 de ţări, odinioară colonii, semi Unite era de 3.817.000, cu 16.000 ţările capitaliste. Dacă tn anul
agronomi care au absolvit în căror memorie şi concepţie s-au în colonii sau dominioane, cu o popu mai mare dedît în luna noiembrie 1956 numărul participanţilor '.la
bănuite. drumuri luminoase —- iată Progrese însemnate pe drumul a aceluiaş an. Acelaşi minister greve era de 13,8 milioane de oa
deeurs de 30 de ani în Romi tipărit salvele „Aurorei“ şi victo laţie de peste un miliard două sute meni, în anul 1957, numărul aces
ce se poate spune despre statele dezvoltării ştiinţei şi tehnicii au anunţă că in 41 din cele 150 de tora a crescu! la 23 milioane d<
nia burghezo.moşierească. riile epocale ale proletariatului din de milioane de oameni s-au elibe oameni, ca apoi, pină in anul 1960
care formează marea familie a so făcut ţările de democraţie popu regiuni industriale ale tării, numă numărul greviştilor să ajungă lf
Viitorul -va aduce popoarelor ţările Care s-au eliberat de sub do rat de sub jugul colonial. Mişcarea
cialismului. lari. sistemului socialist, noi victorii, minaţia capitalului şi-şi făuresc o de eliberare colonială se intensifică ru! şomerilo» a cuprins între fi şi 53,6 milioane de oameni, iar ir
noi succese, noi şi remarcabile în viaţă nouă, socialistă, sînt lupte ale tot mai mult. Noi şi noi popoare,
Daeă luăm numai cîteva domenii Romînia de azi, este tară a unei făptuiri în toate domeniile- Acesta celor care văd în drumul revoluţii mai mari sau mai miri îşi cer drep 11;9 la sută dm totalul tortei de 1982 la peste fiO mi'ioane
lor proletare din ţările socialişti tul ia viaţă liberă, luptă pentru a
muncă. In alte regiuni, procentul A¦es'e li -!1.1 Ir. ,
este drumul nostru, -viitorul nos drumul pe care-1 vor urma şi ei lichida definitiv şi pentru totdeauna participanţii la ele nu cedează, ob
tru luminos şi îmbelşugat. mai devreme sau mai tirzlu, sini colonialismul şl asuprirea. Un succese din ce in ce aiai mari.
