Page 24 - 1963-02
P. 24
t Nr. 2525
PAG. 4 DRUM masam
U L T IM E L E Ş T IR I * U L T IM E L E ŞTIRI * U L ŞTIRI * U L T IM E L E ŞTIRI * U LT IM ELE ŞTIR I Lucrările conferinţei de solidaritate
a popoarelor Asiei şi Africii
MOSHI 6 (Agerpres). 50 de milioane de oameni de pe
Cea de-a treia conferinţă de so globul pămîntesc mai suferă încă
lidaritate a popoarelor Asiei şi A- de pe urma dominaţiei coloniale, a
fricii îşi continuă lucrările. spus în cuvintul său Mirzo Tursun-
La 5 februarie, tn cadrul şedinţei Zade. Datoria noastră sfîntă este
de dimineaţă, ' conducătorul delega sâ-i ajutăm să se elibereze de a-
ţiei indiene la conferinţă, Lall, a cest jug.
Conferinţa pentru folosirea ştiinţei şi tehnicii Şedinţa C om itetului Executiv exprimat mulţumiri guvernului şi Uniunea Sovietică, a spus vorbi
a l F.M.T.D. poporului Uniunii Sovietice pentru torul, se pronunţă împotriva ori
lupta sa permanentă pentru pace in cărui amestec în treburile interne ale
în interesul regiunilor insuficient dezvoltate BUDAPESTA 6 (Agerpres). — planul de activitate şi va fixa întreaga lume şi pentru promovarea altor popoare şi state. Dar ea a
La 6 februarie s-a deschis lai principalele acţiuni ce vor avea politicii de coexistentă paşnică. Sa considerat şi consideră ca o dato
Intervenţia şefuluidelegaţiei Romîne Budapesta şedinţa Comitetului loc anul acesta; totodată, vor fi lutăm uriaşa contribuţie pe care rie sfîntă a sa să acorde sprijin
Executiv al Federaţiei Mondiale examinate recomandă-rile in le n adus-o Uniunea Sovietică la cau multilateral popoarelor in lupta lor
GENEVA 6. Trimisul special A- zitiei dezavantajoase din prezent a de economie pe calea unul program a Tineretului Democrat. La lu gătură cu organizarea Confe- za dezarmării — a spus el. Fiecare pentru independenţa naţionala.
gc.pres G Benga transmite: ţărilor în curs de dezvoltare in ca de industrializare modern, de a că crări participă delegaţii ale or feTinţel Internaţionale a tinere ţară din Asia şi Africa cunoaşte
drul diviziunii internaţionale a mun rui realizare trebuie să se ocupe in ganizaţiilor de tineret din 50 de tului pentru dezarmare şi cere bine sprijinul uriaş pe care U.R.S.S. Coexistenta paşnică creează con
Miercuri dimineaţa, în cadrul cii. special sectorul de stat. Este adevărat ţări din Asia, Africa, Europa şi rile In vederea primirii de noi l-a acordat si îl acordă Iuplei pen diţii ¦deosebit de favorabile pentru
Conferinţei Naţiunilor Unite pentru că industrializarea unei ţări pune America. Din R. P. Romină la lu membri. tru independenţa naţională. dezvoltarea şi succesul final al miş
folosirea ştiinţei şi tehnicii în inte Se discută deseori — a spus vor numeroase şi diferite probleme, totuşi cării de eliberare naţională în ţă
resul regiunilor insuficient dezvol bitorul — In ce ordin, in ce propor am dori să subliniem — a spus vor crări participă tov. Andrei Şte Raportul de activitate a Conducătorul delegaţiei indiene o rile coloniale şi dependente, a spus
tate a avut loc şedinţa generală care ţii şi cum trebuie să fie dezvoltate bitorul — că, potrivit experienţei ţă F.M.T.D., a fost prezentat de Pie. cerut delegaţiilor la conferinţă să conducătorul delegaţiei sovietice.
a deschis dezbaterile asupra dezvol ramurile producţiei naţionale In rii noastre, problema Industrializării fan, membru al Biroului C.C. al ro Pieralli, preşedintele F.M.T.D. lupte pentru deplina independenţă Sîntem convinşi că victoria deplină
tării industriale. In cadrul şedinţei scopul de a asigura ritmul eel mal poate fi rezolvată din momentul în naţională a ţărilor Asiei şi Africii, în lupta de eliberare naţională
au luat cuvintul M. I. Mayobre, co rapid al progresului economic şi so care au fost create condiţiile nece U.T.M. După prezentarea Taportulul pentru dezvoltarea lor economică, poale fi obţinută fără sacrificiul a
misar pentru dezvoltarea economică cial. Noi susţinem acele păreri potri sare organizării producţiei pe baza au început dezbaterile. Lucrările împotriva mizeriei. sute de milioane de vieţi omeneşti.
pe lingă Naţiunile Unite, Z. Paikert vit cărora, ţinînd seama de condiţii proprietăţii sociale asupra mijloace Comitetul Executiv va discuta vor dura plnă la 9 februarie.
le specifice ale fiecărei ţări, produc lor de producţie. Toate resursele na La cuvlnl a urmat conducătorul Tursun-Zade a subliniat necesita
—R.S. Cehoslovacă, dr. I. Szita — ţia industrială trebuie dezvoltată cu turale, toate energiile creatoare ale activitatea federaţiei, va adopta delegaţiei coloniei engleze Kenya, tea intensificării mai departe a lup
R.P. Ungară, Anondo — Indonezia, prioritate, deoarece ea reprezintă poporului au putut fi antrenate prin- Oginga Odinga, vicepreşedinte oJ tei popoarelor pentru dezarmare, in
Goodman — S.U.A., K. N. Plotni- forţa motrice a dezvoltării tuturor tr-o planificare ştiinţifică în proce In sprijinul convocării unei conferinţe comerciale Uniunii naţionale africane din Ke terzicerea producţiei armei nuclea
kov — U.R.S.S., A. Dorfman — Ar celorlalte ramuri si a economiei în sul de industrializare, ceea ce in nya. Subliniind că ţara sa se afli? re şi a experienţelor cu această ar
gentina şi alţii. ansamblu şl reprezintă calea cea tre altele a schimbat locul ţării noas internaţionale pe calea spre independenţă, Odinga mă. Dezarmarea totală, a subliniat
mai eficace pentru a asigura utili tre în diviziunea internaţională a a cerut să se acorde independenţă el, va face disponibile fonduri uria
In legătură cu modul în care tre zarea raţională a resurselor de for muncii. Resursele petroliere, de e- Prima sesiune a Comitetului de pregătire şe care pot fi folosite pentru dez
buie abordată problema industriali te de muncă. Numai prin dezvolta xemplu, care multă vreme erau ex şi-a încheiat lucrările Kenyei încă fn acest an. voltarea economică a ţărilor Asiei,
zării ţărilor în curs de dezvoltare rea industriei este posibilă lărgirea portate în stare brută, au fost valo Prof. Tokumaţu Sakamoto, condu Africii şi Americii Latine.
au apărut puncte de vedere deose exportului cu produse care, avînd rificate superior, dezvoltindu-sc pe NEW YORK 6 (Agerpres), — propus de Uniunea Sovietică privind
bite. un mare grad de prelucrare, sint baza tehnicii moderne industria pe La New York şi-a încheiat lucră aspectele comerciale ale programului cătorul delegaţiei japoneze, n cerut Refertndu-se la criza din regiu
mai valoroase, ceea ce asigură creş trochimică. In mai puţin de 15 ani de rile prima sesiune a Comitetului de economic de dezarmare. O serie de lichidarea bazelor americane de pe nea Mării Caraibilor, Tursun-Zade a
Reprezentantul S.U.A., Goodman, a terea resurselor necesare importu- economie planificată .volumul pro pregătire în vederea convocării unei delegaţii, Brazilia, Liban, Iordania şi pămîntul Japoniei şi restituirea că spus că Uniunea Sovietică a demon
dezvoltat o teorie potrivit căreia ţă îilor. ducţiei in tara noastră a crescut de conferinţe comerciale internaţionale alte ţări, au sprijinit propunerea so tre Japonia a Okinawei, ocupată în strat in cursul acestor evenimente
rile insuficient dezvoltate trebuie de aproape 8 ori t industria asigură pes a O.N.U. vietică ca in cadrul conferinţei să mod ilegal de S.U.A.
fapt să deschidă porţile capitalului Paralel cu industrializarea unui nu te 70 la sută din nevoile interne de fie discutată problema creării unei or că este devotată eauzei păcii şl a
particular străin, să pună accentul măr important de regiuni ale lumii, maşini şi utilaje, asigură progresul Ordinea de zl preliminară a vii ganizaţii permanente de comerţ in La şedinţa de dimineaţă a confe
principal pe „libertatea iniţiativei trebuie în acelaşi timp să admitem continuu al întregii economii. toarei conferinţe, aprobată de comi ternaţional. rinţei au mat luat cuvintul repre dejucat planurile agresive ale Im
particulare“. că în actuala diviziune internaţională tet, cuprinde probleme ca analiza zentanţii Algeriei şl Indoneziei.
a muncii vor avea loc, fără îndoială, In concluzie, prof. dr. Roman Mol tendinţelor din comerţul internaţio Totodată mersul lucrărilor comite perialiştilor Împotriva Cubei.
Delegatul Indoneziei, Anondo. a schimbări remarcabile. Ar ii un non dovan a arătat că este de cea mai nal, nevoile comerciale ale ţărilor tului de pregătire a demonstrat încă La şedinţa din seara zilei de 5
subliniat necesitatea naţionalizării in sens să presupunem că ţările în curs mare Importantă sprijinirea, consoli slab dezvoltate, problemele comerţu o dată că puterile occidentale conti februarie a celei de-a treia confe La şedinţă au mal luat cuvintul
dustriei ca condiţie importantă de dezvoltare vor continua să rămină darea şi lărgirea prin toate milioa nuă să se opună cu înverşunare efor rinţe de solidaritate a popoarelor
pentru dezvoltarea cu succes a eco îndeosebi furnizoare de matern pri nele, inclusiv prin instituţiile O.N.U., lui dintre ţările dezvoltate din punct turilor îndreptate spre lichidarea dis Asiei şi Africii a luat cuvintul Mirzo reprezentanţii Rhodesiel de nord,
nomiei naţionale, asigurarea indepen me. Cert este că industrializarea de a curentului favorabil care s-a for criminărilor in relaţiile comerciale, Tursun-Zade, conducătorul delega
denţei politice şi a suveranităţii rea termină profunde schimbări în struc mat in legătură cu necesitatea şi po de vedere industrial şi ţările mai pu spre extinderea comerţului reciproo Liberiei, Ugandei şl Vietnamului de
le a ţării. sibilitatea industrializării, precum şi avantajos între ţările cu sisteme so ţiei sovietice.
tura economică şi socială a unei ţări. a eforturilor pe care ţările in curs ţin dezvoltate, problemele comerţu ciale şi economice diferite, cu nivel sud.
La dezbateri o mare atenţie s-a In acest sens, industrializarea nu tre de dezvoltare le fac în acest scop. diferit de dezvoltare economică.
acordat raportului lui K. N. Piolni- buie să fie concepută ca un scop Noi considerăm că in acest sens crea lui dintre ţările cu sisteme sociale Căderea guvernului canadian
kov, membru corespondent al Aca în sine, ci ca un mijloc destinat ri rea com’sîei O.N.U. nentru industria- Tineretul suedez
demiei de Ştiinţe a U.R.S.S., care dicării nivelului de trai, oare lăr lizare si Comisariatul pentru aceeaşi diferite. In ordinea de zi preliminară OTTAWA 6 (Agerpres). In cursul dezbaterilor parlamenta
pe baza unui bogat material faptic, geşte piaţa internă şi dă un sens proh’rmă tn cadru] secretariatului se pronunţă îm potriva re, Diefenbaker, referindu-se Ia a-
a arătat că socialismul transformă profund acestui proces. Bineînţeles, adoptată de comitet şi-au găsit re In noaptea de 5 spre 6 februarie, finnvaţia Iul Rusk că declaraţia De
regiuni înapoiate in trecut ale lu industrializarea presupune o creşte ONU. reprezintă un început şi că a- blocurilor com erciale Camera Comunelor n parlamentului partamentului do Stat al S.U.A. era
mii, le dă posibilitatea ca în cel re proporţională a tuturor ramurilor flectarea propunerile Uniunii Sovie canadian şl-a exprimat neîncrederea justă în ce priveşte faptele, a pre-
mai scurt termen, evitînd stadiul economice, în special a aceior ramuri ceste instituţii vor avea elemente noi STOCKHOLM 6 (Agerpres). — în guvernul Diefe.nbaker. 142 de de cizat că „această declaraţie consti
capitalist, să treacă de la orîndui- tice îndreptate spre dezvoltarea co Intr-o rezoluţie a Conferinţei Uniu putaţi au votat pentru adoptarea tuie un nou amestec. Fără nici un
rea social-economică semifeudală la ale industriei grele capabile să asi ca urmare a lucrărilor prezentei Con nii Tineretului Democrat din Suedia celor două moţiuni de neîncredere fel de rezerve... această nouă deda-
cea mai dezvoltată orinduire — so merţului reciproc avantajos, cum sînt se arată că această ţară trebuie să-şi prezentate de partidele de opozi raţie a secretarului de stat este şl
gure reluarea producţiei do la o eta- ferinţe, pentru a-si extinde şi spori ţie, iar 111 contra. Împotriva guver mai gravă deoit cea anterioară“. In
cialismul. El a dat ea exemplu re problema comerţului dintre ţările cu nului au votat liberalii, socialiştii protestul eău împotriva „dublei in
pă la alta pe o scară mai înaltă. eficacitatea activităţii lor. şi membrii partidului creditul so tervenţii“ a Departamentului de
publicile sovietice ale Asiei cen sisteme economice şl sociale diferite, cial.
trale. In ce priveşte industrializarea ca Stat, Diefenbaker a declarat «ă „pen
problema principiilor de bază care să Infrlngerea suferită de guvern se tru a te dovedi bun aliat nu este
Conducătorul delegaţiei R.P. Ro datoreşte disputei intervenite Intre nevoie să te arăţi slugarnic“.
reglementeze comerţul Internaţional. Canada şi S.U.A. în legătură eu tra
mîne, prof. dr. Roman Moldovan, Comitetul a fost de acord ca în ca tativele militare. Corespondentul din „Litigiul nordic din N.A.T.O.*, cum
Ottawa al agenţiei Reuter comuni a fost botezată in presa occidenta
drul problemelor generale privind ca la 6 februatre că „apare ea si lă disputa dintre S.U.A. şt Cana
gur că parlamentul va fi dizolvat da in legătură cu amplasarea arma
situaţia şi perspectivele comerţului şi vor fi organizate noi alegeri mentului nuclear, a confirmat că
internaţional să fie examinat punctul
care, potrivit aprecierii! observatori
prim-vicepreşedinte al Comitetului de proces care cuprinde economia in an t e r a s a n e ţ m im rp v en alS eallv e retragă cererea de aderare la Piaţa lor, ar putea avea loc la 8 aprilie“. persistarea In politica de forţă duce
Stat al Planificării, intervenind în samblu, considerăm ca elocvent fap comună.. Sîntem împotriva blocurilor inevitabil pe promotorii acestei po
dezbaterea problemei aflate pe ordi tul că dl, Anondo, referindu-se la ex c îl® ©54îS14?oil€DI* MI USBIM 4Ü d î i U I t a l i a comerciale, şi pentru un comerţ In In timpul dezbaterilor parlamen litici la impas.
nea de zl a scos în evidenţă cîteva perienţa Indoneziei, subliniază că in ternaţional liber fără discriminări. tare a reieşit că guvernul Diefen-
aspecte privind necesitatea Indus această ţară în ultimul plan de dez ROMA 6 (Agerpres). — chemarea de a relua Imediat trata Suedia trebuie să facă comerţ cu toa baker s-a aflat pe de o parte sub ?
trializării, ca mijloc de ridicare a voltare s-a dovedit necesitatea modi tivele cu privire la reglementarea te ţările lumii şi să extindă relaţiile presiunea S.U.A, iar pe de altă
nivelului de trai şi al schimbării po- ficării radicale a tipului tradiţional Aproximativ un milion de munci conflictului de muncă între muncitori cu ţările slab dezvoltate. Considerăm parte sub cea a opiniei publice din OTTAWA 8 (Agerpres).
tori de la uzinele particulare con si proprietarii întreprinderilor din in că comerţul cu ţările socialiste nu Canada. Demisia ministrului de răz După votul de neîncredere în gu
Declaraţiile cancelarului Adenauer structoare de maşini şi metalurgice dustria metalurgiei prelucrătoare şi este suficient dezvoltat şi că el tre boi Douglas Harkness, imediat după vern al parlamentului canadian, pri
referitoare la politica externă şi internă luptă de cîteva luni pentru recunoaş construcţiile de maşini. buie să se lărgească pe baza avan prezentarea celor două moţiuni de mul ministru al Canadei, John Die.
terea dreptului sindicatelor de a în tajului reciproc. neîncredere de către reprezentanţii lenbaker, a anunţat la 0 februarie
a R..F.GL cheia contracte colective nu numai Se află de asemenea, în grevă me opoziţiei, a demonstrat că chiar in dizolvarea parlamentului şl stabili
pe plan naţional, ci şi in diferite în dicii şi personalul de serviciu de la In rezoluţie se subliniază că tine rîndurile guvernului conservator rea datei alegerilor generale pentru
BONN 6 (Agerpres), O mare parte a declaraţiei guver treprinderi. spitale şi instituţii medico-sanitare. La retul din Suedia sprijină propunerea s-au produs fisuri. 8 aprilie 1963.
Miercuri dimineaţa, cancelarul A- namentale a fost consacrată proble 5 februarie, a avut loc o grevă de 24 privind convocarea unei eonferinţe
denauer a prezentat parlamentului melor interne. Pentru prima dată La 5 februarie, muncitorii meta- de ore a minerilor bazinului carbo internaţionale în problemele comer După cum se ştie, liderul libera După cum transmite agenţia UPI,
federal o declaraţie guvernamenta Adenauer a recunoscut în mod des lurgişti din Millano, unde sint con nifer „Sulcis din Sardinia. Minerii ţului. lilor, L. Pearson. cere livrarea focoa premierul canadian a anunţat dizol
centrate un număr deosebit de mare protestează împotriva întreruperii de selor nucleare americane, împingînd varea parlamentului după o şedinţă
de întreprinderi din această ramură guvernul canadian pe calea subor de două ore a conducerii partidului
donării definitive faţă de Washing conservator, în cursul căreia s-a
ton, hotărit ca el să rămină mal departe
in funcţia de lider al partidului.
lă referitoare la politica externă şi chis că „perioada de redresare ra industrială, au organizat o demon către patroni a tratativelor cu pri
internă a R.F G. pidă s-a terminat“. El a menţionat straţie de masă in „Piazza del Duo- vire la încheierea unui nou contract PE SCURT © P E S C U R T • PE SCURT
In partea consacrată politicii ex că bugetul federal pe anul 1962 a mou — piaţa centrală o oraşului. colectiv pe plan naţional pentru lu
înregistrat un deficit de 409 mi Muncitorii au hotărit să ocupe „Piazza VARSOVLA. — La 5 februarie a
terne, Adenauer a pus accentul pe del Duomo" şi să nu o părăsească crătorii din industria cărbunelui. Alt sosit la Varşovia Luigi Preti, minis burist independent Emrys Hughes. MONROVIA. Agenţia Reuter re
faptul că Germania occidentală nu lioane de mărci. atita timp cit nu va fi zdrobită re declarat o grevă de şapte zile lele- trul comerţului exterior al Italiei in Guvernul Angliei, a subliniat Hu latează că autorităţile liberiene au
intenţionează să facă „alegere“ în Comentind declaraţia guverna zistenta patronilor. ghes, trebuie să salute orice iniţia arestat pe comandantul gărzii na
tre partenerii săi din N.A.T.O., ci
doreşte să menţină relaţii bune cu mentală, agenţia Associated Press Pretutindeni în întreprinderi se grafiştii de la societatea „Italcable“. fruntea unei delegaţii comerciale. tivă „îndreptată spre îmbunătăţirea ţionale a Liberiei şl alte patru per
toate «elelalte puteri occidentale. subliniază eforturile depuse de can desfăşoară strîngerea de mijloace După cum anunţă agenţia PAP, de
Astfel, el a subliniat că strinsele celar pentru a obţine ratificarea de pentru „fondul solidarităţii muncito Au desfăşurat o impunătoare gre legaţia va duce în Polonia tratative relaţiilor cu Uniunea Sovietică“. soane acuzate de a fi intenţionat 1
către Bundestag a tratatului franco- reşti" cu greviştii. Numai la Boloq- vă pe plan najional cadrele didactice privind schimburile comerciale din DJAKARTA. -- La 5 februarie a organizarea unui «omplot Împotriva f
relaţii cu Statele Unite sînt „esen vest-german înainte de retragerea sa na în acest fond s-au colectat pesie de la universităţile italiene, care cer tre cele două ţări pe anul 1963. preşedintelui William Tubman.
ţiale“ pentru R.F.G., s-a străduit să de pe arena politică. un milion de lire. guvernului îndeplinirea obligaţiei a- sosit la Djakarta secretarul general
sdoată in evidentă importanţa tra sumate de a efectua o reformă a învă- VARŞOVIA. — La Varşovia a fost adjunct al O.N.U., Narasimhan, care DUREAN. — In ultimele 48 de
tatului franco-vest-german, pe care Serviciul de presă al Partidului Cele trei principale centrale sindi tuminlului superior şi de a îmbunătăţi semnat protocolul ia acordul comer va avea convorbiri cu membri ai ore politia din Republica Sud-Afri-
a anunţat că 11 va supune în curind situaţia materială a corpului didactic cial în vigoare dintre Polonia si Ma guvernului indonezian asupra măsu canâ a efecluat două descinderi la
ratificării partamentului, şi, toto social-democrat a dat publicităţii o cale din ţară — Confederaţia Gene şî a studenţilor. Trebuie menţionată roc care fixează lista de mărfuri rilor care urmează a fi luate în ve redacţia ziarului de stingă „Spark“
dată, s-a pronunţat pentru admite declaraţie în care califică declara de asemenea, greva muncitorilor de livrate reciproc pe anul 1963. derea transferării administraţiei I- anunţă agenţia France Presse. Po
rea Angliei In Piaţa comună. ţia guvernamentala drept „dezamăgi rală a Muncii din Italia — Confede la fabricile de tutun din Italia, care rianului de Vest către Indonezia. liţiştii au confiscat o ediţie a ziaru
toare“. „Cancelarul, afirmă Partidul raţia italiană a sindicatelor oameni luptă pentru îmbunătăţirea situaţiei LONDRA. — Este de datoria gu lui, maşinile de scris şi toate docu
R.F.G., a declarat Adenauer, „va social-democrat, a trecut cu bună- lor muncii si Uniunea italiană a mun materiale. vernului să contribuie pe toate căi BRATISLAVA. —• In amintirea lui mentele redacţiei.
«olabora din toate puterile la dez ştiinţă sub tăcere toate problemele le la dezvoltarea comerţului anglo- Juraj Janosik — legendarul erou
voltarea unei forte nucleare a care frămîntă opinia publică din cii — au hotărit în unanimitate să al poporului slovac, de la a cărui TEL AVIV. — Potrivit datelor Bi
N.A.T.O. cu condiţia să Împărtăşeas momentul eşecului Conferinţei de la sovietic, a declarat la 5 februarie moarte se împlinesc in acest an 250 roului central de statistică, in Iz-
că intrutotul responsabilitatea“ con organizeze la 8 februarie o grevă ge de ani în Vratna Dolina din mun rael în anul 1962 s-au Înregistrat
Bruxelles şi în special problema dacă în Camera Comunelor deputatul la- ţii Mala Fatra, unde s-a născut Ja 42.000 de şomeri totali. Procentul
ducerii acesteia. tratatul franco-vest-german este con nerală de solidaritate cu metalurgiş- nosik, va fi ridicat un monument. şomerilor in rîndul populaţiei arabe
Adenauer s-a situat pe aceleaşi form cu spiritul acordurilor de la Âpelul P,C. din Japonia adresat poporului Acesta este opera sculptorului slo este de două ori mai mare decît in
Roma şi dacă clauzele sale milita tii. Această hotărire, primită cu en japonez vac Jankulik. Monumentul are o rîndul populaţiei evreieşti. Masa
poziţii obstrucţioniste ca de obicei, re nu vin în contradicţie cu N.A.T.O. înălţime de 30 m. şl o greutate de principală a şomerilor o constituie
în problema germană. „Pentru noi Cancelarul n-a explicat nici ce po tuziasm de toti oamenii muncii din 2,5 tone. EI va fi turnat din plăci
— a spus el — nu poate exista sibilităţi practice mai există pen imigranţii sosiţi in Izrael după 1955.
tru adeziunea Marii Britanii la Pia Italia, a speriat serios pe fabricanţi. de aluminiu.
nici un compromis în problema reu- TOKIO 6 (Agerpres). — rind lichidarea tuturor bazelor ame
nificării sau problema Berlinului“. ţa comună“. Bertinelii, ministrul muncii şi preve
Dacă la apropiatele alegeri pentru ricane din Japonia, şi reaiipirea la W . Lippmann despre s itu a ta gravă
derilor sociale, a adresat sindicatelor organele autoconducerii locale for ea a insulelor Okinawa şi Ogasawa-
ţele democratice ale ţării vor obţine ra, interzicerea intrării în porturile a economiei S. U. A.
victoria, atunci se vor crea condiţii ţării a submarinelor atomice ameri
V edere mai favorabile pentru lupta poporu cane. In apel se arată că comuniştii NEW YORK 6 (Agerpres). — la sporirea cererii de mărfuri. In a-
din India lui pentru independenţă, democraţie, japonezi se pronunţă împotriva înar Intr-un articol in care analizează celaşi timp insă, după eum scrie Lip
pace şi neutralitatea Japoniei, se su mării nucleare a Japoniei şl a poli noul buget al Statelor Unite, cunoscu pmann, „mulţi consideră că princi
bliniază în apelul publicai la 5 ie- ticii de subordonare faţă de Statele tul ziarist american Walter Lippmann piul tn baza căruia acţionează admi
bruarie in ziarul „Akahata“ de Parti Unite. prezintă în culori sumbre situaţia e- nistraţia este nebunesc şi imoral. El
conomică a S.U.A. El arată că preşe afirmă că, deşi impozitele trebuie re
dul Comunist din Japonia. Partidul Comunist din Japonia a- dintele Kennedy preconizează spori duse, bugetul trebuie echilibrat In a-
dresează poporului chemarea de a se rea planificată ¦,a deficitului bugetar celaşi timp printr-o reducerea a
P. C. din Japonia se pronunţă în uni şi de a depune ţoale eforturile considerind că în felul acesta se va pu cheltuielilor guvernamentale“. Or,
penîru a obţine triumful forţelor de tea face faţă „unei probleme economi din analiza acestor cheltuieli făcute
programul său electoral în primul mocratice în alegerile pentru organe ce care s-a ivit pentru prima dată de ziaristul american reiese că defi
le locale ale autoconducerii. pe la sfîrşitul anului 1957“. citul de 12 miliarde de dolari al bu
rind împotriva militarizării, pentru
pacea şi independenţa Japoniei, ce-
Reactorul a- De ce spaniolii citesc puţine cărţi? In ce constă această problemă 1 getului pe 1964 nu poate fi anulat sau
tomic de la După cum arată Lippmann, „ea pro redus decit prin reducerea celui mal
din MADRID 6 (Agerpres). pentru o populaţie de 30 milioane de vine din existenţa unei stări cronice important capitol al cheltuielilor bu
Troinbay de De ce spaniolii citesc puţine cărţi ? oameni reprezintă 0,26 căiţi pentru da rămînere în urmă a economiei: getare i capitolul alocaţiilor militare
apropiere Răspunsul la această întrebare îl dă fiecare spaniol. nivelul mediu al şomajului a crescut care Înghit 55 de miliarde de dolari.
Bombay. de la 4 la sută pentru anii 1947-1957 „Adevărul este, subliniază Lippmann,
publicaţia „Revista Grand Via“ din „Revista Grand Via' scrie ca a- pînă la 6 la sută de atunci Încoace. că cel care doresc cu adevărat reduJ
Barcelona care a publicat recent dale ceastă situaţie se datoreşte preţului
deosebit- de interesante din raportul foarte ridicat al cărţilor şi puterii Economia americană a rămas in ur ierea cheltuielilor guvernamentale cu
oficial al Consiliului administrativ al scăzute de cumpărare a spaniolilor mă, deoarece totalul cererii a rămas o sumă egală cu deficitul trebuie fi©
Institutului cărţii spaniole. care pot cheltui pentru cărţi mimai în urmă, iar investiţiile de capital au să admită reducerea cheltui «Iilor mi
Potrivit datelor publicate, în Spa 30 de pesetas pe an. fost în consecinţă necorespunzătoaie. litare, fie să renunţe la speranţa do
nia există numai 800 de biblioteci pu Dacă lucrurile vor rămîne neschim Lippmann arată că dacă răminerea tn a echilibra bugetul.
blice, inclusiv cele universitare, in . urmă cronică manifestată cu începere
¦ ¦¦¦ timp ce numărul consiliilor municipa bate atunci pentru a asigura fiecărui din 1957 se datoreşte „totalului insu Dar Lippmann este împotriva redu-
le a/unge la 9.912 Fondul de cărţi spaniol cel puţin o carte, este ne ficient al cererii“ pare logic sfi se eerll cheltuielilor militare, ceea ca
al tuturor bibliotecilor din ţară nu voie fără a ţine seama de creşterea presupună că reducerea de impozite il face să ajungă 1« concluzia i i „na
depăşeşte 7.800.000 volume ceea ce populaţiei, de aproape.* 160 de asii- preconizată de administraţie va duce există ieşire din «ceaală *itna{i*®K ,
Redacţia fi administraţia zfarulitl :str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită In numerar «ftoform aprobării Direcţiei Generale P»L«T.$ft nr. 26S.328 din 6 noiembrie 1849.®
