Page 25 - 1963-02
P. 25
‘doara- u cva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNTŢ1-VA Din scrisorile sosite la redacţie
o Invăţămîntul agrozootehnic O faptă lăudabilă Cu patru zile mai devreme
să fie conclus şi îndrumat cu In ultima zi a lunii ianuarie, mun La uzina electrică din Gurabarzn a
citorul Ioan Vit a găsit un portmo- fost dat in funcţiune cu patru zile
competenţă I ; neu în oraşul Haţeg. El a anunţat or înainte de termenul planificat caza
ganele de miliţie despre cele întîm- nul nr. i căruia i s-a făcut o repa
• Propaganda tehnică mal bine plale şi a dapus acolo portmoneul. raţie mijlocie. In cele palru zile re
In portmoneu se aflau o sumă de cuperate, cazanul a produs energie
organizată ; peste 400 lei şi acte importante ce termică echivalentă cu circa 240.000
aparţineau unui pensionar. Datorită kWh, contribuind astfel la realizarea
(pag. 2-) ; cinstei şi conştiinţei înaintate a mun integrală a tuluror indicilor tclinico-
citorului Ion Vit, păgubaşul a intrat economicl.
» Planul se poate realiza rit chiar a doua zi în posesia obiectului
pierdut. Succesul a fost obţinut datorită li
mic la toţi indicii ; nei judicioase planificări şi executări
• Desfăşurarea spartachiadei de | A. NĂSTASE a lucrărilor de către echipa de repa
corespondent raţii icrmo-mecanice condusă de co-
iarnă a tineretului ; munislul Ştefan Crăciun.
(pag. 3-a) ; | Hotărîrea colectiviştilor
M. SUSAN
» De peste hotare î La adunarea populară care a avut maistru
ioc zilele acestea în satul Sirbi, ra
Anul XV. Nr. 2526 Vineri 8 februarie 1963 4 pagini 20 bani (pag. 4-a). ionul Ilia, au participat mulţi cetă Cresc depunerile la C.E.C.
ţeni. Se discutau posibilităţile de
Inovaţii pentru îm bunătăţirea electrificare a satului. Colectiviştii au Din primăvara aruilui trecui func
calităţii produselor hotărît ca lucrările respective să fie ţionează la Iscroni, oraşul regional
executate prin contribuţia lor. in Petroşani, o agenţie C.E.C. Prin acti
In acest an, la cabinetul tehnic al finare n firelor Ia maşinile de lip cursul acestei luni ei vor achita ju vitatea depusă de tov. Gbeorghe
fabricii „Sebeşul“ se manifestă o „Metalurgica“, inovaţie propusă de mătate din suma prevăzută pe lot
preocupare mai susţinută privind comunistul Ion Morar şi „Reglarea anul, iar atunci cînd va fi nevoie Olarii din cadrul acestei unităţi, pla
studierea şt aplicarea inovaţiilor, a- vor participa cu foţii la muncă pa nul la depuneri a crescut cu 9 la sulă
jutorul care trebuie să-l dea inova conductorilor de fir de la maşinile triotică pentru înfăptuirea înainte de in luna trecută faţă da prima lună
torilor. A fost întocmit din timp un lnlerloc“ propusă de comunistul Da cînd a fost Înfiinţată agenţia.
plan tematic care s-o difuzat în toa nii Farcaş, se şi aplică contribuind termen a lucrărilor de electrificare.
te secţiile, s-au format brigăzi pe la îmbunătăţirea calităţii produ N. SILVESTRU
selor. I. BRUMAR corespondent
teme de inovaţii. Aceste măsuri nu corespondent
Faţă de 79 la sulă, cit este pla
dus la impulsionarea activităţii ino nul la produsele de calitatea I-a
tricotaje, s-a realizat 80 la sută pro
vatorilor. Piuă acum au şi fost Înre duse dc tricotaje numai de calitatea I-a.
gistrate 10 inovaţii.
„Modificarea sistemului de parn-
IN INT1MPINAREA ANIVERSARII EROICELOR LUPTE ALE CEFERIŞTILOR
ŞI PETROLIŞTILOR DIN FEBRUARIE 1933
Economii tie combustibil convenţional C ifre şi fa p te
Minerul Moisiu Remus, de la E. M. Aninoasa, conduce o brigadă fruntaşă. Lucrind într-un abataj Mecanicii şi fochiştii 'de la De ii faptul că lucrătorii depoului au / n anul 1962 pe calea ferată s-a fie efectuat cu acest tip de loco
frontal, brigada îşi depăşeşte planul de producţie şl dă cărbune do bună calitate. poul de locomotive C.F.R. Simeria prestat de la începutul anului pes transportat un volum de măr motive.
întîmpină aniversarea eroicelor te 2.000 ore de muncă patriotică furi şi călători mai mare de trei ori
lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor la curăţirea şi întreţinerea în bune şl jumătate decit în 1938. Oaple noduri de cale ferată au
condiţii a locurilor de muncă din rjato rită unor măsuri tehnico-or- . fost dezvoltate şi înzestrate «u
din februarie 1933 cu succese im instalaţii de centralizare eleclrodi-
incinta depoului. ganizatorice şi extinderii meto n a m i c ă a crescut volumul mărfu
portante în producţie. Indicii prin delor de remorcare a trenurilor cu rilor manipulate În gări cu mijloace
Mecanicii si fochiştii de la acest tonaje sporite, viteza garniturilor de mecanizate; a sporit numărul kilo-
cipali dc activitate pe întregul de depou au dobîndit încă din anii marfă a sporit în 1962 cu 30 la melrilor de şine sudate. Datorită >a-
trecuţi o experienţă bogată în rea sulă, greutatea trenurilor remorcate cestora, vitezele comerciale au cres
pou au fost îndepliniţi în luna s-a dublat, iar rulajul vagonului de cut cu 0,5 la sută la trenurile de
ianuarie în proporţie de 105,98 lizarea ritmică a sarcinilor de plan marfă (indice care sintetizează cali marfă şi 2 la sută la cele de călă
la sută. fi remorcarea trenurilor cu consu tatea întregii activităţi feroviare) s-a tori, faţă de anul 1961.
De felul cum lucrează calea tre reviziile de vagoane din Sl- I.C.R.M., J.C.R.A. Petroşani, care Cu toate condiţiile grele do tran muri reduse de combustibil. Nu redus ia o treime în comparaţie cu /Constanţa, Braşov, Roşiori nord
ferată depinde în mare măsură meria-triaj şi Peştiş, sosesc în nu vor să descarce vagoanele în sport provocate de ger şi viscole, mai pentru combustibilul econo anul 1938. ^ sînt noile gări moderne con
realizarea sau nerealizarea pla Valea Jiului vagoane care nu timpul nopţii şi în sărbătorile le echipele dc mecanici fi fochişti ¦din misit în luna decembrie' a anului struite în ultimii ani. Alte nume
nului de transport la majorita sînt apte pentru încărcare cu gale din care cauză se depăşeşte cadrul depoului an economisit in trecut ei au încasat premii în va I n prezent pe liniile noaslre fe- roase gări au fost reconstruite. De
tea întreprinderilor, dar şi de cărbuni. Faptul că în fiecare zi timpul tarifar de descărcare, iar prima lună a anului 302.000 kg. loare de aproape 00.000 lei. In * rate Girculă aproape 60 de lo asemenea, in staţiile de cale fe
felul cum lucrează întreprinde sînt refuzate de la încărcare vagoanele stau în locaţie. Aceiaşi combustibil convenţional, cu care trimestrul IU al anului trecui de comotive Diesel-electrice. O mare rată, au fost reamenajate şi
rile depinde activitatea căii fe 30—40 vagoane îngreunează atît lucru se întîmplă şi cu transpor se pot remorca în plus 75 dc tre poul a cîfligat diploma de unita modernizate sălile de aşteptare, s-au
rate. Pentru a exista o colabo activitatea căii ferate, cît şi a turile de coletărie destinate ace nuri dus şi întors pe distanta Si- te fruntaşă pe regionala C.F.R. Ti parte din trenurile de marfă de pe creat noi camere ale mamei şi co
rare cît mai strînsă între calea întreprinderilor carbonifere. Din stor întreprinderi din care cauză iheria-Coşlariu. Personalul de pe lo mişoara în ramura tracţiune. pilului, bufele, restaurante, unităţi
ferată şi întreprinderi, Ministe această cauză ele rămîn restante se blochează magazia de coletă liniile Bucureşti-Craiova şi Ploieşti- sanitare ele. in acelaşi timp vagoa
rul Transporturilor şi Telecomu Ia încărcarea planului, iar vagoa rie, iar mărfuri cu prioritate la nele de clasa Il-a au fost eapilona-
nicaţiilor a hotărît ca o dată nele trebuie manevrate in repe Braşov sînt remólcate cu asemenea te şi s-au perfecţionat instalaţiile de
la trei luni să se ţină o consfă tate rînduri. descărcare stau în vagoane. iluminat şi încălzit in trenuri.
tuire de producţie între delega In cursul anului 1962, cu ocazia locomotive. Se prevede ca la sfîrşilul In ultimii trei ani, salariul me-
ţii căii ferate — Ia nivelul di Greutăţi provoacă şi vagoa acestui an o cincime din trafia să M diu al lucrătorilor de la calea
recţiei regionale — şl delegaţii nele în care se încarcă cărbune altar şedinţe asemănătoare, de ferată a sporit cu peste 17 la sută;
întreprinderilor cu care colabo cocsificabil. Aceste vagoane so legaţii I.F. ‘Petroşani şi Haţeg comotiva 230.190 a economisit de In acelaşi timp, in cursul anului 1962
răm. O astfel de consfătuire a sesc de Ia Combinatul siderur au fost acordate sporuri de vechi
avut loc cu puţin timp în urină gic Hunedoara cu multe resturi s-au angajat să mecanizeze lu la începutul anului, în medic, zil La revizia de vagoane Coşîariu me în. valoare de peste 205 milioa^
Ia R.C.M. Petroşani. de minereu şi trebuie curăţite crările de încărcare, dar pînă în nic, cile 67S kg. da combustibil ne de lei, premii pentru muncă ire
In Lupeni. Intrucît în această prezent mi s-a făcut nimic. De proşabilă insumînd peste 86 de mi
Din darea de seamă prezenta staţie nu există o echipă specială legatul I.F. Haţeg, prezent la şe convenţional. î Unul din obiectivele importante ale O altă preocupare a lucrătorilor a- lioane lei si premii de producţie în
tă a reieşit că îndeplinirea pla pentru curăţirea vagoanelor, a- dinţă, s-a angajat că în cel mai cestei unităţi In perioada scursă de valoare de 610 milioane de lei.
nului anual pe 1962, se datore- cestea staţionează foarte mult scurt timp vor fi mecanizate lu Succesele înregistrate au fost întrecerii socialiste pe care o des Ia începutul anului şi pînă în pre
şte în mare parte şi contribu timp, periclitînd de multe ori crările de încărcare în staţiile posibile ca urmare a aplicării u- făşoară colectivul acestei unităţi este zent a fost şi colectarea şi expedie In ultimii 4 ani au fost Construite
ţiei aduse de căţre întreprinderi încărcarea cărbunelui cocsificabil. Baru Alare, Pui şi Cîrneşti-Rete- nor importante măsuri tehnico- rea metalului vechi către oţelării. 1 pentru ceferişti peste 2.200 de
le transportatoare. De asemenea,' Tovarăşii de la Hunedoara tre zatu. Prin aceasta s-ar reduce organizalorice menite să asigure realizarea de cit mai mutic econo Drept urmare au expediat oţelării- apartamente şi un mare număr de
s-a reliefat faptul că anul tre buie să privească cu «lai mult simţitor timpul necesar încărcă mii. In acest scop, muncitorii se Ior 3.000 kg. fier vechi şi 2.500 kg. locuinţe de serviciu. A fost extinsă
cut s-au transportat mai multe simţ de răspundere această pro rii şi s-ar elimina totodată de străduiesc să execute reparaţii de fontă. reţeaua de cluburi, biblioteci şi can
mărfuri, In condiţii corespunză blemă deoarece neîncărcarea căr gradările vagoanelor cu ocazia tine.
toare. bunelui cocsificabil Ia timp poa încărcărilor de buşteni. Tot I.F. condiţii normale de muncă pe bună calitate, cu un consum minim Fruntaşi în realizarea de econo
Haţeg provoacă şi staţiei Baru mii şi în acţiunea de colectare a
Rezultatele obţinute puteau fi te avea urmări neplăcute şi în Mare o serie de neajunsuri din timpul iernii. S-a asigurat încălzi de materiale şi să folosească cît metalului vechi sînt muncitorii Ion
Insă şi mai frumoase dacă atît cauză că nu se conformează rea cu aer termic în remiza de mai judicios lubrefianţii. Aşa se face Sîntimbrean, Eronim Radu, Nicolae
din partea căii ferate, cît şi din activitatea C.S.H. Acelaşi lucru dispoziţiilor tarifare de a încăr locomotive. Au fost puse in func că numai în luna ianuarie ei au Geamăn, Alexandru Coloş şi Gheor-
partea întreprinderilor, exista ca vagoanele la capacitate, res ţiune instalaţii speciale de dezghe reuşit’ să realizeze economii Ia pie ghe Oargă.
se întîmplă şi Ia Exploatarea mi pectiv la norma tehnică. se de schimb, lubreiianţi şi diverse
mai multă preocupare, mai
nieră Băniţa. Sint şl aici zile cînd Nu există o colaborare strînsă ţare a locomotivelor. Important este materiale în valoare de peste 2.000
multă înţelegere reciprocă. Da între conducerea staţiei C.F.R.
planul de încărcări nu se poate Lupenj şi a preparaţie! cărbune lei.
tndeplinî din cauza vagoanelor „JUimcl cărţii La iale!c Conferinfâ
In fiecare seară, punctul de agi
taţie F.D.P. organizat Ia casa raio
nală de cultură din Orăştie, cu
noaşte multă animaţie. Cetăţenii din
circumscripţiile electorale participă
Ia diferitele manifestări cultural-ar-
tistice ce se desfăşoară aici.
torită unei superficiale verifi necurăţite. lui din aceeaşi localitate, din care In una din serile trecute, peste
cări a vagoanelor goale de că Sînt întreprinderi ca : I.C.R.T.I., cauză se produc greutăţi în pri 150 de participauţi au audiat a i
mirea convoaielor de căibune de mult interes expunerea tovarăşului
Ioan Oprean, care le-a vorbit des
Călătorie pe hartă Ia preparaţie în staţie. pre alegerile din trecut şi dc astăzi;
In noul an, în faţa unităţilor de
P e ste sa rcin a
cale ferată, precum şi a între
d e livrare
prinderilor economice, stau sar
Fiind profilată pe creşterea ani
Călătoria pe hartă Pentru pregătirea Africa care s-au eli- i cini mult mai mari dedt în anul malelor, gospodăria de stat din Sîn-
este una din formele manifestării au fost tămăria Orlea avea sarcină ca nu
4 activităţii cultural-e- desemnafi doi membri beral de sub domi- ( 1962. Planul de transport a fost mai în luna ianuarie a.c. să livreze
4 ducative de masă deo- din colectivul de con naţia colonialismului, I 300 hl. lapte şl 40 tone carne de
f schit de eficace. Cu ferenţiari. Unul a pre oprindu-se în special \ simţitor mării — cu 5,6 Ia sută bovină.
\ aiutorul ei sînt popu- gătit o scurtă expu
nere legată de tema la Congo. Referitidu- ; — şi numai printr-o muncă sus Asigurlnd o hrănire raţională şi el
J lansate realizările din respectivă, iar al doi Îngrijire corespunzătoare animale
j diferite domenii de ac- lea s-a pregi'it pen se la aşezarea geogra- ; ţinută va putea fi îndeplinit. lor, colectivul acestei unităţi a reu
d tivilale, se pot face tru a ilustra, cu aju şit să obţină producţii mai mari de
torul hărţii, situaţia fică a acestei ţări, } Pentru aceasta, între unităţile lapte şi carne decît cele planifica
f cunoscute evenimenle- politică, economică fi tov. Căceu a insistat t te. In felul acesta planul de livrări
4 le interne fi inlerna- social-cullurală a ta in mod special asu- [ C.F.R. şi întreprinderi trebuie să pe luna ianuarie a putut fi depăşit
rilor eliberate de sub pra situaţiei econo- ^ existe o strînsă colaborare; fie cu 150 hl. lapte şi cu aproape 16
4 lionale etc. Folosin- jugul colonialismului. tone de carne.
j du-se fi alte mijloace, mice fi politice din i cărei unităţi nu i se cere altceva
După ce Iov. Dini- P. FĂRCAŞIU
ţ nu numai simpla ex- periu Elena a făcut această (ară. i decît să se achite conştiincios de corespondent
i punere, această formă expunerea privind în
ansamblu lupta tari De remarcat este 4 obligaţiile ce-i revin din contrac
de activitate este deo- faptul că, folosindu-se ^ tele de transport.
? schit de atractivă fi lor coloniale pentru
de mijloacele arăta I. CRIŞAN Cu ocazia „Lunii cărţii la satet in comuna Lăpuşnic au fost amenajate două standuri
are o mare populari eliberare fi succesele te, expunerile au fost Impiegat de mişcare la R.C.M. de cărţi.
tate în rîndurile au urmărite cu mult in
ditorilor. care s-au realizat în teres de public, reu- Petroşani IN FOTO : Un grup de cetăţeni cumpărlnă cărţi la unul din standurh
Nu de mult, la că ultimii ani în această findu-se a se transmi ŞTIRILE ZILEI
minul cultural din
Dohra, în fata a pes te acestora o serie de , f
te 250 cetăţeni, s-a or
cunoştinţe în scopul (
îmbogăţirii nivelului |
lor politic şi cultural. J
ganizat o călătorie pe direcţie, Iov. Căceu V. MUREŞAN , J C o le ctiv işti în e x c u rsie Noutátí din industria uşoară Realizări ele seam ă
hartă cu tema: „Se Emilia, folosindu-se de inspector cultural i
destramă sistemul mon hartă, a vorbit pe Ia Comitetul regional j Agenţia O.N.T, Carpaţi din zitat Muzeul de Istorie a Parti In luna ianuarie muncitorii dis
dial al colonialismu larg despre (ările din pentru cultură şl artă ' Deva organizează excursii de 4 dului, Circul de stat şi ferma ex trictului L2 Teiuş au avut multe
lui“.
Industria linii a introdus pînă livrată comerţului, ca urmare a valo
zile cu caracter de studiu pen perimentală de ia Bănoasa — acum în fabricaţie aproximativ 200 rificării superioare a linurilor indi greutăţi din sauza gerului. Deşi tem
tru colectiviştii din regiunea sectorul zootehnic. La înapoiere
Semnarea acordului comercial de lungă noastră. In cursul lunii ianua ei au vizitat Muzeul Doftana, de noi modele din cele prevăzute gene şi îmbunătăţirii sortării lor. peratura a fost foarte scăzută In
durată între R. P. Romînă şi Danemarca rie un grup de 42 de colectivişti castelul Pele.ş şi noua gară a o- pentru acest an. Produsele realizate Pentru a satisface cerinţele cum
din raionul Alba şi altul de 35 raşului Braşov. sînt superioare celor realizate anul majoritatea timpului, ei s-au stră
In urma tratativelor purtate la peşte şi pioduse din peşte, produ trecut datorită îmbunătăţirii contex părătorilor, industria uşoară a rea duit să asigure întreţinerea în cele
din raionul Sebeş au vizitat Miercuri 6 februarie, un nou turilor şi coloritului. Concomitent lizat recent un nou tip de seturi mai bune conditiuni a celor 34 km.
G.A.C. Iîărman, regiunea Bra grup de 47 de colectivişti din de vase denumit „Gospodina“. A- linie feraiă ce le revin. In felul a-
cesta au reuşit să înregistreze rea
se farmaceutice etc. şov, au făcut turul oraşului
Copenhaga, care s-au desfăşurat în- Bucureşti cu autocarul şi au vi raionul Orăştie au plecai în ejr. cu mărirea numărului de modele a cesta cuprinde 35 de vase emailate, lizări de seamă : depăşirea pianului
tr-o atmosferă de înţelegere reci Acordul de lungă durată a fost frumos colorate, avînd diferite utili la înlocuirea de trUoane cu 5 la
procă, a avut loc la 7 februarie a.c. semnat in numele guvernului Repu cursie pe aceeaşi rută. crescut şi cantitatea de produse fine zări. Zilele acestea noile produse au sulă şi la înlocuirea de eclise cu 140
semnarea unui acord comercial pri blicii Populare Romîne de ing. Mihai! fost livrate comerţului. la sulă.
vind reglementarea schimburilor de Pelri, adjunct al ministrului Comerţului Bucătărie de bloc R e z u lta te le p rim e i luni
mărfuri intre R.P. Romînă şi Dane Exterior, iar în numele guvernului (Agerpres) S. HANZI
marca pe perioada 1963-1965. danez de Per Haekkerup, ministrul Cu citva timp în urma din iniţia Prima lună de sută iar la ramura materiale la timp corespondent
Afacerilor Externe. tiva direcţiei comerciale regionale şi muncă din acest neindustrială de şi producerea de
Listele de mărfuri stabilite pen a Sfatului popular orăşenesc Deva, an a fost încheia 145,42 la sută. De articole solicitate Amendamente pe terenurile acide
tru primul an r.l acordului prevăd o La solemnitatea semnării acordu I.A.P.L. Deva a deschis în localitate tă de membrii coo asemenea planul de de populaţie. In a-
creştere a schimburilor de aproxima lui au asistat membri ai celor două o bucătărie de bloc. Aici se serveşte perativei meşteşu prestări către popu celaşi timp colec Colectiviştii din Toteşti, raionul Haţeg, la cercul de înyăţămînt agro
tiv 40 Ia sută faţă de anul 1902. delegaţii, funcţionari superiori din găreşti „Retezatul“ tivele secţiei con tehnic au învăţat că aplicarea amendamentelor pe terenurile acide duce
Ministerul Afacerilor Externe ai Da masa de prînz, pentru acasă, pe bază laţie a fost reali fecţii pentru băr la îmbunătăţirea însuşirilor bio-chlmice ale solului şi deci la obţinerea
Republica Populară Romînă va ex nemarcei. A fost prezent, de aseme de abonament. La bucătăria de bloc din Haţeg cu re zat în proporţie de baţi categoria a de producţii sporite Ia hectar. Cum şi în gospodăria lor au terenuri
nea, losif Beseadovscbi, însărcinat din Deva s-au înscris pînă acum zultate deosebite. 128,99 la sută. Il-a, tinichigerie, sărace în calcar, consiliul de conducere a hotărît să pună In practică
porta în Danemarca produse ale cu afaceri a.i. al R.P. Romîne la Astfel producţia boiangerie şi alte cele învăţate Ia cerc. Drept urmare, zilele acestea au şi transportat de
Copenhaga. 350 abonaţi. globală valorică Rezultatele sînt le şi-au adus un a- la Hunedoara însemnate cantităţi de calcar urmînd ca imediat ce timpul
industriei chimice, produse petro Personalul unităţii se străduieşte şi o urmare a mă port deosebit. va permite să-l administreze pe terenurile acide.
După semnarea acordului, întro la ramura in surilor luate de
liere, textile, încălţăminte, produse Per Haekkerup, şi ing. Mihail Pelri. să pregătească meniuri variate şi dustrială a fost conducerea coope N. SBUCHEA
realizată In pro rativei privind a-
agro-alimenfare, maşini şi utilaje etc. a avut loc o convorbire, care s-a gustoase. provizionarea cu corespondent
porţie de 122,10 la
Exportul danez spre ţara noastră va N. TICULESCU
corespondent
cuprinde maşini, utilaje, instalaţii,
instrumente de măsură şi conlrol, desfăşurat intr-o atmosferă cordială. W U M S U J ţ M S « ' ta