Page 26 - 1963-02

PAG. 8
NE SCRIU m ZILELE DE IARNA.
nA.VCj T1 I1VV IJOŞTXI1I1 a
culturali ,
Săchutom^ta
Eftenie Ştire nu-şi mai găsea lo­
cul. De cind a citit afişul de la
gospodărie, tot la asta se gtndea.
De ce l-au ales tocmai pe el f
Doar mai slut şi alfi colectivişti
fruntaşi în Mărtineşli... Va trebui,
desigur, să şi vorbească în fa/a co­
lectiviştilor. Nu. Mai bine ar li
muncit o zi întreagă (n bătaia soa­
relui decit să vorbească cinci mi­
nute despre el.
A venit şi ziua „sărbătorii". ZJedea
el, Eftenie, că la cămin se fac
pregătiri, că membrii brigăzii ar­
tistice de agitaţie se întîlnesc des.
Şi pe copii t-a văzut sfătuindu-se.
,.Ce-or fi punind la cale ?“ — se
întreba Eftenie.
După amiază, la cursul agrozoo­
tehnic, i se părea că timpul s-a
oprit în loc. „Nu mai trece odată
ţi ziua asta”. Iar cind. împreună
cu alfi colectivişti, a pornit spre
căminul cultural, avea impresia că
tot Mărtineştiul se uită la el. Sala
'de spectacole era tixită. Cind
preşedintele colectivei începu să
vorbească, in sală se lăsă liniştea.
UT,.In anul 1962, gospodăria noas-
ttrlf a oblinut succese de seamă...".
Cu voce clară, răspicată, tovarăşul
Nistorescu a vorbit despre succesele
colectivei, despre munca neobosită
a colectiviştilor. Eftenie Ştire ascul­
ta atent fiecare cuvînl. Se vorbea
'doar 'de munca lor. Şi, concentrat
cum era, nu băgă de seamă cind
D iscu ţii d e s p r e v iito r
Zilele trecute, colectiviştii din
Zam s-au Intilnit în sala cămi­
nului cultural pentru a discuta
„Cum va arăta în 19G5 sectorul
zootehnic al G.A.C. din localita­
te“. Pornind de Ia realizările a-
nului 1962, colectiviştii au discu­
tat în cadrul serii de calcul po­
sibilităţile de creştere a sectoru­
lui zootehnic al gospodăriei. Des­
pre această problemă a vorbit pe
larg Inginerul zootehnist Ale­
xandru Bpstein, susţinut de cal­
D e zvo lta re a sectorului zo o te h n ic
în atenţia co le ctiviştilo r
In martie 1962, colectiviştii din
Sarmisegetuza s-au unit cu cei din
“ Breazova, iar clteva luni mai tîr-
ziU^îl s-au alăturat şi cei din
satele Hobiţa, Păuneşti şi Zei-
cani. Gospodăria s-a dezvoltat ast­
fel mult, fntărlndu-se totodată şi
din punct de vedere economic.
Cele 541 de familii din această
gospodărie dispun acum de circa
2.200 ha. Icren agricol şl de un iond
de bază care intr-un singur an a
crescut de la 817.000 la 2.327.400 lei.
In anul care a trecut, din ionduri
proprii şi din credite au lost cum­
părate 52 de vad, juninci şi viţele,
203 oi, 29 de porci, precum şi 2.000
pui cu care a început ferma de pă­
sări. Cu ţoale acestea, prevederile
planului de producţie privind spori­
rea efectivelor nu au fost realizate.
La sfîrşitul anului trecut, numărul
bovinelor era de numai 372 capete,
faţă de 454 cit prevedea planul de
producţie, iar al porcinelor de 74
faţă de 164 capete cît se stabilise In
p,an. De ce nu s-au realizat aceste
prevederi ? In primul rînd pentru că
n-a existat din partea consiliului do
conducere suficientă preocupare In
asigurarea necesarului de furaje
pentru numărul de animale plami'-
cat. Trebuie amintit^ aici şi faptul
că din cele 448 ha. fineţe naturale
au fost recoltate doar 383 ha., că co­
situl s-a tărăgănat prea mult, pier-
r.indu-se astfel mari cantităţi de fiu.
In afară de aceasta, nu s-au luat mă­
In fiecare gospodărie «oiectivă din
comuna Berii), raionul Orăşlie, au
fost deschise cile 2-3 cercuri de invă-
tămint agrozootehnic. La început, toa­
te au pornit bine. Alît la G.A.C. Be-
să fie condus şi îndrum at cu competenţă!riu, Căslău, cît şi la G.A.C. din Orăş-
tîoara, lectorii s-au prezentat bine
pregătiţi, iar cursanţii participau cu tarla, insislînd şi asupra măsurilor ca, acest lucru nu se practică. Tova­
regularitate la invăţămînt, Pe parcurs
insă, parle din cercuri şi-au slăbit
activitatea. Tată care este în pre­
zent situaţia învăţămîntului agrozoo­
tehnic din această comună.
Numai două cercuri
au activitate bună
Este vorba de cercurile agrotehni­
ce conduse de ing. Constantin Mier-
loiu de la G.A.C. Beriu şi ing. Viorel
Balotă de la G.A.C. Căstău. Aici,
majoritatea cursanţilor printre care
Ana Paraschiv, Emilian Tiinpeanu,
Zoica Nistorescu, Ion Udrea, Maria
Bota, Traian Siiciu şi alţii, vin cu re­ predarea lecţiilor.
gularitate la predarea lecţiilor, stu­
diază materialul Indicat de lectori. A-
ceştia, la rlndul lor, Îşi întocmesc
planuri «onspecle, folosesc diferite
schite şi planşe, exemple din gospo­
dăriile respective pentru a explica
pe înţelesul tuturor eonţinulul lecţii­
lor. Inginerul Miertoiu, de exemplu,
alunei cind a predat lecţia privind
solul, pe lingă conspectul întocmit pe
baza tematicii, el şl-a făcut şl un mi­ de exemplu, la cercul zootehnic con­
nuţios plan conspect asupra solului
din G.A.C. Beriu pe baza unul studiu
temeinic. Apoi, folosindu-se de schi­
ţa «si teritoriul (S.A.G,, a explicat
1(V<$ $ $ $ $ « iii !4* «ol «Ml âe.O.are
tQa eajt m m eg l- L jf
r In m ijlocul
preşedintele îi citi numele laolaltă
cu al celorlalfi fruntaşi, loan Po-
pescu, Văluca Lăzărescu, loan P.
Costea, Gheorghe Rob...
Ochii tuturor se îndreptară spre
el. Preşedintele vorbea despre fa­
milia lui. S-a vorbit de dragostea
lui de muncă, despre priceperea şi
hărnicia lui şi a soliei, despre cele
500 zile-muncă cit a efectuat în
anul trecut familia Stîrc. In sală
s-au auzit sunete de trompele. Pio­
nierii au venit şi ei să-l. felicite.
Cuvinte calde, ce pătrund în inimă;
urări de noi succese şi... flori, i-au
adus copiii. Da, flori In miez de
iarnă.
Eftenie Sllrc s-a ridicai în pi­
cioare. Le-a mulţumit pionierilor
cu voce tremurlndă. Apoi a vorbii
despre cum munceşte. Simplu şi fi­
resc. cum nici nu gîndise. Cind s-a
aşezat, în sală au izbucnit aplauze.
...Sărbătoarea familiei Spire s-a
încheiat cu un frumos program pre­
zentat de brigada artistică de agi­
taţie a gospodăriei. La sfîrşit, Ef-
lenie îşi luă sofia de braţ fi Pornl
tăcut spre casă. Sufletul îi era plin
de dragoste pentru gospodăria lor,
pentru mulţimea aceea car* l-a as­
cultat pe el, pentru tovarăşa lui de
viată cu care mergea alături tăcut
MINERVA BERZANU
bibliotecară — Mărtineşli,
raionul Orăştie
culele profesorului loan Ionescu.
Seara de calcul s-a încheiat cu
un frumos spectacol prezentat de
formaţia de teatru a Căminului
cultural din Cerbia, cu piesa
„Sincoaicele“. La realizarea lui
şi-au dat concursul artişti ama­
tori ca Lucreţia Mariş, Olga Mă-
dăluţă şi Alexandru Toden.
MELENTINA SILAGY
director al căminului cultural din
Zam, raionul Iii*
suri nici pentru asigurarea concen­
tratelor, Din cele 80 hectare planifi­
cate a se însăminţa cu porumb boa­
be, s-au realizat abia 60 de hectare.
Despre toate acestea s-a vorbit pe
larg Ia adunarea generală In care
s-a dezbătut planul de producţie pe
anul 1963.
...O dată cu unirea Intr-o singură
gospodărie a colectiviştilor din cele
cinci sate, perspectivele dezvoltării
zootehniei au devenit şl mal largi.
E.neţele naturale se Întind acum pe
1.253 ha., prin porumb se vor cul­
tiva dovlecil Intercalaţi.
Ţinînd seama de condiţiile pe care
le are gospodăria, pianul de pro­
ducţie pe 1963 stabileşte sporirea
s’mţiloare a efectivului de animale.
Numărul bovinelor va creşte de la
372 la 468 capete, cel al porcinelor
Ia 150 capele, al ovinelor va creşte
cu 852 capele, ajungtnd Ia 2.822, Iar
ferma de păsări va creşte prin cum­
părarea a încă 2.000 de put.
Pe marginea planului de produc­
ţie prezentat în adunare, au luat cu-
vinlul mulţi colectivişti care au dis­
cutat amănunţit despre sectorul zoo­
tehnic.
— Gospodăria noastră poate creş­
te pină Ia 4.000 de oi şi mai multe
bovine, a spus colectivistul Suciu
Damaschin. Pentru aceasta, e însă
nevoie ca fîneţele să fie recoltate
la timp şl să folosim cit mai chib­
zuit toate sursele de furaje ce le
Invăţămîntul agrozootehnic
care se pot lua pentru fertilizarea
lor. De asemenea, vorbindu-le despre
seminţe, el a folosit mostre din gos­
podăria colectivă, explicând pe larg
calităţile fiecărui soi şi felul cum să
se muncească pentru ca să dea pro­
ducţii cit mai mari la hectar.
La fel procedează şi ing. Viorel Ba­
lotă de la G.A.C. Căstău. Ca urmare,
ei reuşesc să prezinte lecţii intere­
sante, atractive care sini însuşite mai
uşor de cursanţi, .Datorită faptului eă
lectorii amintiţi au acordat mare aten­
ţie respectării programului de desfă­
şurare a tnvăţămîntului, cercurile pc
care le conduc n-au rămas in urmă cu
De ce numai opf lecţii ?
In comuna Beriu, în afara celor
două cercuri, celelalte au rămas cu
mult in urmă şi nici lecţiile nu se
predau la un nivel corespunzător. Ba
mai mult, unii lectori n-au respectai
nici programul de desfăşurare stabi­
lit pentru fiecare cerc In parte. Aşa
dus de medicul veterinar Silviu Avră-
muţ nu *-au predat piuă acum decil
12 lecţii. Aici, deşi există mari po­
sibilităţi ca paralel cu explicarea teo­ plicarea lor.
retică a leeţillor să se fecă şi de-
monstrj).ţii »xactlaa, lei locul d* mun­
mm M ir»
mmm/aBauKimsotBmă&atmaBaeuatinunoii
colectiviştilor
Cele două brigăzi ştiinţifice ce-şi
desfăşoară activitatea în cadrul co­
misiei pentru răspîndirea cunoştin­
ţelor ştiinţifice a Comitetului pen­
tru cultură şi arlă al raionului Ilia,
s-au deplasat zilele trecute în mij­
locul ţăranilor eolectivişti din sa­
tele Birsău si Lăpuşnic. Cei peste
300 de participanţi au ascultat cu
deosebit interes răspunsurile date la
Întrebările lo r: „Ce este porumbul
dublu hibrid ?“, „Ce ealităţi are nu­
treţul murat tn hrana animalelor şl
cum se prepară ?“, „Ce venituri
aduce grădina de legume?“ şi al­
tele.
La Lăpuşnic, lr.tîlnîrea a fost ur­
mată de un frumos program artis­
tici Intitulat „La noi în gospodărie“,
prezentat de brigada artistică de
agitaţie din Dobra.
Tn această lună asemenea acţiuni
vor mai avea ioc şi in satele Bam-
potoc, Nevoieş, Lăpugiu de Sus şi
Lăsău.
GH. NICOLA
Inspector la Comitetul pentru
cultură şi artă a Sfatului
popidar raional lila
Noul program
de brigadă
Brigada artistică de agitaţie din
Demsuş a pregătit în ultimul timp un
nou text inspirat din viaţa şi munca
colectiviştilor. De surind artiştii a-
malori din Demsuş au prezentat noul
program tn fata cursanţilor de la cer­
cul agrozootehnic din satul Hăţăgel,
unde s-a bucurat de un deosebit suc­
ces.
Brigada artistică din Demsuş s-a
prezentat cu acest program şl la faza
intercomunală a concursului brigăzi­
lor artistice de agitaţie. Tovară­
şii Victor Birou, Maria Mihut, Vasi-
llca Popescu, Fellcia Ilincescu membri
al brigăzii, s-au străduit ca prin etn-
tec şi vers să aducă In scenă o frln-
tură din viata colectiviştilor din Dem­
suş,
NfCOLAE ILINCESCU
director al Căminului cultural din
Demsuş — raionul Haţeg
avem, nu aşa cura s-a făcut anul
trecut.
In cuvînlul lor, colectiviştii Solo-
mon Lăzăroni, Vasile Zgircea, Dumi­
tru Corul şl Ana Trîmbiţonl au pro­
pus să fie curăţată de tufăriş şi să
ss redea iineţelor o suprafaţă de 12
hectare, consiliul de conducere şi
comisia de reviz'e să se ocupe In
mai mare măsură de sectorul zoo­
tehnic, animalele să fio Încredinţate
celor mal pricepuţi colectivişti, să se
facă o selecţie atentă a vacilor, Iar
cele slab productive să He schim­
bate.
Cele arătate precum şl construirea
a trei grajduri, vtnzare'a pe bază de
contract a 66 tone de carne, înfiin­
ţarea unei ferme de iepuri, cumpă­
rarea unul autocamion, obţinerea
unor venifurl de peste 1 milion lei
(din care 718.000 numai din creşte­
rea animalelor) şi sporirea valorii
zllel-inuncă cu 9 lei faţă de anul
trecut, sînt cîteva din prevederile
planului de producţie al G.A.C. din
Sarmisegetuza. Aşa cum au subli­
niat toţi cei care au luat cuvînlul,
sarcinile siabitiie prin pianul de pro­
ducţie sînt mobilizatoare şi ele pot
fi îndeplinite cu succes. Pentru
aceasta însă, consiliul de conducere,
brigadierii, trebuie să organizeze mai
bine munca, să acorde o mal mare
alentie cglilălii lucrărilor şi efec­
tuării lor la timp.
FÂRCAŞIU PETRU
corespondent
răşul Avrămut, dovedind superficia­
litate în conducerea cercului nu-şi în­
tocmeşte decit rareori plan conspect
şi nu i-a îndrumat nici pe «ursanli
să-şi ia nolite pe marginea celor pre­
date.
Şi mai rău se prezintă situaţia la
cercul agrotehnic de la brigada din
Sereca, apartinînd tot de G.A.C. Be-
riu, şi la cercul su acelaşi profil de
la G.A.C. Orăştioara. La cercurile
respective nu s-au predat pină acum
decit cile 8 lecţii, dar şi acestea la
un nivel cu totul neoorespunzător.
Cit de formal a muncit lectorul,
tehnicianul Radovici Tosif, o spun în­
şişi colectiviştii. Iată ce spunea zile­
le trecute tovarăşul Nicolae Gruiescu:
— La cercul nostru s-nu predat cî­
teva lecţii. Intr-o zl, spre exemplu, ni
s-au predat 4 lecţii odată (?l). Spunea
tovarăşul tehnician că trebuia să a-
jungem la zi...
Cum şi-au Însuşit colectiviştii cele
4 lecţii predate o singură dată, nu-i
greu de închipuit. Mai ales că ni­
meni nu şi-a luat nolite şl nici ma­
terial Intuitiv n-a fost folosit in ex­
Acest exemplu dovedeşte lipsa de
răspundere manifestată de tehnicia­
nul Radovici faţă de sarcina se l-a
fost Încredinţată pentru a conduce 2
cercuri.
Intilnîre cu brigada
ştiinţifică
Recent, peste 100 de cetăţeni din
Săuleşti s-au adunat Ia căminul cul­
tural unde o brigadă ştiinţifică a Co­
mitetului pentru cultură şl artă a Sfa­
tului popular al oraşului regional De­
va a răspuns întrebărilor puse do co­
lectivişti. Cu acest prilej tovarăşii
M. Cantemlr, inginer agronom, D.
Sirbu — profesoară şi dr. E. Schulle-
rl au dat răspuns Ia întrebări cum
sînt: „De ce boii suferă viţeii nou
născuţi alimentaţi artificial ?", „Cum
a apărut gîndacul de Colorado în
ţara noastră, de ce atacă selectiv car­
toful, ce metode radicale de distru­
gere există „Care sfnt cauzele can­
cerului şi care sînt ultimele noutăţi
tn legătură cu tratamentul acestei
boli ?", „De ce Marea Neagră nu are
flux şl reflux ?", „De ce se răceşte
pămtntul evolutiv ?“ ş.n.
O contribuţie de seamă la buna or­
ganizare a acestei lntilniri, au adus
tovarăşele V. Vislrin, preşedinta comi­
tetului de femei ai comunei Stnfan-
drei şi N. Bacaiu, învăţătoare.
S. LIANE
Inspector metodist la Comitetul
pentru cultură şi artă a Sfatului
popular al oraşului regional Deva
P ropaganda tehnică,
mai bine organizată
Dezvoltarea continuă a procesului
de producţie cere o înaltă califica­
re, un mare bagaj de cunoştinţe teh­
nice, însuşirea celor mai noi cuceriri
ale ştiinţei şi tehnicii. Una din sar­
cinile cluburilor muncitoreşti este şi
aceea de a contribui prin diferite
mijloace la ridicarea nivelului de cu­
noştinţe tehnice a muncitorilor din
întreprinderile noastre, de a populari­
za cartea tehnică şi de a organiza
diferite acţiuni care să ajute pe mun­
citori in Înţelegerea şi aplicar.ea teh­
nicii înaintate.
Cum munceşte clubul sindicalelor
din Lupeni pentru răspîndirea cunoş­
tinţelor tehnice, pentru ridicarea ni­
velului profesional al muncitorilor ?
In primul rînd se poate afirma că
aici există o oarecare preocupare In
acest sens. In planul clubului sint
prevăzute expuneri cu caracter teh­
nic, prezentarea unor cărţi din lite­
ratura tehnică etc.
In ultima vreme a crescut numărul
muncitorilor care «iţesc cărţi de li­
teratură tehnică. Numai tn acest an
au fost împrumutate de la bibliotecă
peste 226 de cărţi tehnice. Pe fişele
de cititori ale tovarăşilor Ion Urdă,
maistru la sectorul I A, Popanlu Ma­
rian, vagonetar la sestorul II "figu­
rează o serie de cărţi, Îndeosebi, de
minerit. Cărţi ca „Topografie minie­
ră“, „Lucrări miniere“ etc, sint tot
mai mult solicitate.
Dar, deşi au fost obţinute unele re­
zultate, conducerea clubului nu a ma­
nifestat toată grija faţă de propagan­
da tehnieă şl mai ales faţă de folosi­
rea unor forme de muncă atractive.
In afară de sele clteva conferinţe teh­
IN E D I T U R A T E H N I C A
a____a p ă r u t :
LI1MII Ş I S T A Ţ II E L E C T R IC E
(îndreptar)
Ediţia a Il-a, revăzută Irig. N. BADULESCU
Lucrarea prezintă — în general sub formă do figuri şi ta­
bele — caracteristicile şl domeniile de utilizare ale materialelor
şi echipamentului care intră în compunerea staţiilor şi liniilor
electrice de toate categoriile. De asemenea, sînt prezentate pe
scurt principalele norme şi prescripţii privind proiectarea aces­
tor instalaţii.
Cu ocazia reeditării, au fost aduse lucrării actualizările ne­
cesare în ce priveşte noile materiale de echipamente standardi­
zate în R.P.R., cum şi prescripţiile în vigoare în ţara noastră.
Se adresează personalului tehnic care lucrează în montarea
şi exploatarea instalaţiilor electromagnetice, precum şi proiec­
tanţilor şi studenţilor din domeniile respective.
O decizie superficială
Aşadar, acum după aproape trei
luni de la deschiderea lnvăţămîntu-
iui agrozootehnic de masă, punind
fată in faţă activitatea cercurilor din
gospodăriile colective din comuna Be­
riu, se observă marea diferenţă atît
in ceea ce priveşte respectarea pro­
gramului de desfăşurare, conţinutul
şl calitatea lecţiilor predate, cit şi
frecventa la lecţii, care la aproape
loate cercurile lasă de dorit.
Pentru faptul că nu toate cercurile
sînt la nivelul celor fruntaşe o mare
răspundere o poartă şl eomitetul exe­
cutiv al sfatului popular comunal,
consiliile de conducere ale G.A.C. şi
organizaţiile de partid de aici. Ele
n-au luat din timp măsuri pentru ge­
neralizarea experienţei bune din ac­
tivitatea cercurilor agrozootehnice de
la Căstău şi Beriu. Organizaţiile de
bază n-au pus in discuţia comunişti­
lor felul cum se desfăşoară tnvăţă-
mînlul agrozootehnic, lucru care e
necesar să se facă neîntîrziat.
Cit priveşte sprijinul dat de pre­
şedintele şi secretarul sfatului popu­
lar In bunul mers al desfăşurării in-
vătăniîntului agrozootehnic, acesta a
fost ca şl inexistent. Degeaba spun
tovarăşii din comitetul executiv (pre­
şedinte losif Nistorescu, secretar Si-
ajfett «ă m hiat âtoaţ« măsu­
loan Bachi este uniil
dintre cei mai pricepuţi
mineri de la E. M. Lo-
nea. El conduce o bri­
gadă care exploatează
cărbune Intr-un abataj
frontal la sectorul II. De
mai multe luni Baclu şi
ortacii săi şt-au depăşit
planul de producţie, dină
tn acelaşi timp cărbune
de bună calitate.
li
U =!l5||=||=ll=!l=lîsll=ilS|IEIls:||=
nice expuse la club, a sesiunii ştiin­
ţifice care a avut loo la 25 ianuarie
a.c., a organizării unor vitrine cu
cărţi tehnice, la club nu s-a mai or­
ganizat altceva. Din activitatea clubu­
lui lipsesc simpozioanele, concursuri­
le „Cine ştie meserie, cişligă", infor­
mări tehnice etc.
Dacă formele de aclivilatc sînt pu-
line, nici acţiunile nu sint orgnnizale
cu regularitate. Este nepermis ca să
freacă săptămîni în şir, şi Ia club să
nu se organizeze manifestări privind
propaganda tehnică.
Această stare de lucruri se dato-
reşts şi slabei activităţi a comisiei
de ingineri şi tehnicieni, faţă de care
comitetul sindicatului nu a luat nici
o măsură.
Trebuie spus că. la clubul sindica­
telor din Lupeni există toate condi­
ţiile pentru «a propaganda tehnică
să se desfăşoare bine. Pentru aceasta
comitetul sindicatului va trebui să
controleze mal des conducerea clubu­
lui, s-o ajute la organizarea unor ac­
ţiuni bogate şi interesante şl să se
preocupe de mobilizarea muncitorilor
la aceste acţiuni.
N-ar H rău dacă «onducerea clubu­
lui ar organiza o consfătuire cu mun­
citorii tn «adriil căreia aceştia să-şi
spună părerea despre felul cum clu­
bul se achită de sarcinile privind pro­
paganda tehnică şl să vină cu pro­
puneri pentru îmbunătăţirea muncii.
O astfel de consfătuire nu numai că
este necesară dar ea ar fi şi deosebit
de utilă pentru 'activitatea de viitor
a clubului.
GH. JURCA
rile“. Este drept că s-a făcut o ana­
liză (şl aceasta numai cu o săptămină
tnurmă) In comitetul executiv, dar
in loo să se stabilească măsuri con­
crete — cum ar fi repartizarea de
sarcini pe oameni care să răspundă
de mobilizarea cursanţilor, ajutarea
lor In procurarea materialului biblio­
grafic şi in întocmirea conspectelor
et®., s-a elaborat doar o decizie for­
mală, fără eficenţă. Este vorba de
decizia nr. 4/963. Iată ce prevede a-
ceastă decizie să se facă pentru îm­
bunătăţirea activităţii cercurilor agro­ prin organele D.C.A. din fiecare comună.
zootehnice :
— „Se recomandă G.A.C. să gă­
sească lectori pentru cercurile din O-
răştioara şl Sereca tinînd seama că
tehnicianul Radovici losif este asum
plecat de aici“.
— „Se recomandă consiliilor de
conducere ale G.A.C. de a mobiliza
toti cursanţii la Invătămîntul agrozoo­
tehnic, astfel incit frecventa să fie
de sută la sută“... (N.R. Conduceri­
le G.A.C. cunosc că aceasta este o
sarcină a lor permanentă, aşa cum e
de fapt şi a comitetului executiv aj
sfatului popular).
Urmează apoi încă o recomandare
cu privire la organizarea unui con­
curs „Cine ştie, cîşiigă“ pe marginea
lecţiilor predate — dar numai Ia în­
cheierea primului an — şi se preci­
zează că de aplicarea celor stabilite
răspunde... tovarăşul preşedinte al
G.A.C., Andriş Gheorghe. Atît şi ni­
mic mai mult. După aseastă reprodu­
cere a „deciziei“ sfatului popular co­
munal din Beriu, comentariile sint de
prisos.
S. BUDIN
ror.
A fenjie deosebii#
fe rtiliză rii soiului
Do pe întreaga suprafaţă ce o vor
cultiva In primăvară cu porumb,
cartofi şl zarzavaturi, colectiviştii ilin
satul Ckipotlvn, raionul Haţeg, şi-au
propus să realizeze producţii spo­
rite.
In acest scop el acordă o mare
atenţie fertilizării unor suprafeţe cit
mat Întinse de teren. Pentru tran­
sportul gunoiului In cţmp, zilnic se
folosesc ctta 10-15 atelaje. In fe­
lul acesta tn ultimele zile s-au
transportat şl depozitat in platfor­
me peste 900 tone îngrăşăminte na-
tur 1
D. DRUŢUI.ESCU
corespondent
A (Gr IE N B A
(T?adi& @Lmma
9 FEBRUARIE 1963 9 FEBRUARIE 1903
Programul 1: 5,07 Cîntece şt DEVA : Partea ta de vină — cine- J
marşuri despre ceferişti şi petro­ malograful „Patiia" ; HUNEDOA­
lişti ,- 5,40 Melodii populare ro- RA : Partea ta de vină — cine­
mlneşti; 6,07 Cîntece de excursie matograful „Victoria"; SIME-
6,20 Emisiunea pentru sate; 6,30 RIA : Omul de Ungă tine — cine­
Sat nou, eintec nou — program de matograful „1. Pintilie"; PETRO­
cîntece,- 6,45 Salut voios de pio­ ŞANI : Sub cupola albastră — ci­
nier ; 7,30 Sfatul medicului: Cum nematograful „Al. Sakia" ; Re­
se combate alergia,- 7,45 Marşuri găsirea — cinematograful „7 No­
sportive,- 8,08 Muzică uşoară 9,00 iembrie" ; 'ALBA IULIA : Cind
Roza vlnturilor,- 9,40 Valsuri; copacii erau mari — cinematograful
10.00 Muzică populară sovietică,- Victoria; Copilul şi oraşul — ci­
11,05 Fragmente din opera „Tran­ nematograful „23 August“; SEBEŞ:
dafirii Doftanei“; 11,35 C'intecc şi Focuri in munţi — cinematograful
jocuri populare romîneşti; 12,20 In ..Progresul"; Cu orice preţ — ci­
săli şi pe stadioane; 12,30 So­ nematograful „M. Sadovcanu" ;
lişti de muzică uşoară ! 14,00 Mu­ ORĂŞTIE: Planeta furtunilor —
zică uşoară cerută de ascultători; cinematograful „V. Roailă“; Dru­
14.30 Melodii populare romîneşti şi muri despărţite — cinematograful
aie minorităţilor nationale; 16,00 „Flacăra" ; HAŢEG : Planeta furtu­
Muzică uşoară romînească; 16,15 nilor — cinematograful „Popular“ ;
Vorbeşte Moscova ; 16,45 Cîntă la BRAD: Duelul n-a avut loc — ci­
aco.rdeon Constantin Bordeanu; nematograful „St. roşie"; LONEA:
17.10 Scene din opere,- 17,50 Virsla de aur a comediei — cine­
Jocuri populare romîneşti; 18,20 matograful „Minerul“ ; ILIA ; Ce­
Program muzical pentru fruntaşi lebrul 702 — cinematograful „Gh.
în producţie din industrie şi agri­
cultură ,-19,00 Scrisori din tară; Doja" ; ZLATNA ; Fantomele din
19.10 Cintă formaţia de muzică
uşoară condusă de Horia Ropcea; Spessart — cinematograful „Munci­
19.30 Muzică de dans ; 20,15 Cintă
orchestra de muzică populară torul" ; TEIUŞ; Omul amfibie —
„Bărbii Lăutaru“ a Filarmonicii de
stat „George Enescu"; 20,30 Mu­ cinematograful „V. Roaită"; APOL-
zică de dans; 21,30 Din comoara
folclorului nostru ; 22,25 Muzică DUL DE SUS: După doi iepuri —
de dans.
cinematograful „23 August“,
Programul II: 13,15 Melodii
populare din Oltenia,- 14,30 Con­ (Buletin
cert de estradă ,- 15,00 Din folclo­
rul popoarelor; 18,05 Muzică popu­ m ele& F ălo q M
lară cerută de ascultători; 19,30
Pe teme internationale; 20,00 PENTRU 24 ORE
Muzică de dans; 20,30 Noapte
bună copil: „Huan-Tul poznaşul"; Vreme schimbătoare cu cerul
20,40 Muzică populară romlnea- mai mult noros. Local vor mai că­
s c ă 21,45 Agendă teatrală. Ij dea precipitaţii slabe. Temperatu­
ra staţionară: ziua Intre —2 şi
Buletine de ştiri şi radiojurnale: 3 grade, iar noaptea intre —5 şi
5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 17,00; —10 grade. Vlntul va sufla potri­
20,00,- 22,00; 23,50 (programul I) vit din sud-vest cu rotire spre
12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; sud-vest şl vest. Dimineaţa ceaţă.
23.00 (programul II),
PENTRU URMĂTOARELE
3 7ILE
Vreme ncstabllă cu cerul varia­
bil şl temperatura In creştere spre
sfîrşitul Intervalului.
ANGAJEAZĂ:
® esafşW minei*!
¦ ® artificieri
: ® m ineri
© a ju to r i «Ie m in e r i
@ electricieni
® & 8id t© îft
• c a s ie r
I ămuriri suplimentare se dau la se­
diul exploatării, telefon Brănişca 13.
DEŢINĂTORI DE OI!
In perioada 20 ianuarie — 15 februarie 1963
puteţi în c h e ia
MimCONTRACTE BE
A LINII CĂTRE STAT
Prîm iJI prefuri avantajoase şi avansuri în bani.
I.R.T.A. HUNEDOARA - DEVA :
aduce la cunoştinţă tuturor întreprinderilor deţinătoare de au­
tovehicule că examinarea şoferilor pentru promovarea în clase i
superioare se va efectua între 15 februarie — 16 martie 1963.
Examinarea va avea loc Ia sediul autobazelor celor mai
apropiate.
•— DEVA: 15-16—17 FEBRUARIE.
— HUNEDOARA: 19—20—21—22 FEBRUARIE,
— PETROŞANI : 25—26—27—28 FEBRUARIE.
— BRAD : 4—5—6—7 MARTIE.
— ALBA IULIA : 11—12—13 MARTIE.
— SEBEŞ : 14—15—16 MARTIE.
întreprinderile vor înainta la I.R.T.A. Deva, str. Cuza Vodă
i nr- l?« tabelul nominal cu şoferii propuşi pentru examinare, res*
J pectînd instrucţiunile în vigoare.
j Propunerile întreprinderilor se vor înainta prin delegat com-
* petent, cel tîrzîu P i n ă Ia data de 12 februarie a.c., d u p ă care
^ nu s e va mai lua în considerare nici un fel d e propunere.
La examinare va asista un delegat al întreprinderii res-
4 pective.