Page 27 - 1963-02
P. 27
Nr. 2525 8*L M ÍÜ M PAO. 9
Planul se poate realiza ritmic Qin sălile tribunalelor
şi. la tofi indicii Speculant pedepsit
<6 Constantin Grigore fusese angajat la exploatarea
minieră Muncelul Mic. Element corupt, el nu s-a aco
In prima lună din acest an colec N-au fost efectuata nici pregăti Există deficient« 8Î în organizarea modat eu munca cinstită. Şi atunci a Început să caute
„şanse“ de cîştig, d t mal uşoare. Intr-una din zile ii ve
tivul E. M. Zlatna şi-a realizat pla rile necesare pentru Iarnă. In planul şl funcţionarea transportului, in folo ni o idee. „Ce-ar fi dacă aş face comerţ?“. S-a zbătut,
a „cugetat" şi nu se poate spune că nu a găsit solu
nul producţiei de metal. Acesta este Întocmit in acest scop de conducerea sirea parcului rulant. Multe din va ţie. Cu banii cîştlgaţi la mină cumpăra ol pe care le
sacrifica. La început tăia mal puţine. Voia să vadă
un fapt pozitiv. A rămas Insă In urmă exploatării se prevăd mai mult măsuri gonete stau nefolosite din cauză că cum li merge afacerea. Mulţumit de primele „succese"
a continuat. A Gumpărat şl alte ol. Le-a sacrificat iar
Ia minereu. Si aceasta se datorează administrative, neesenţiale. Datorită nu se repară Ia timp. La rampele pu carnea rezultată o vindea la preţ de speculă. I-a mers
o perioadă pînă cînd organele de miliţie l-au descoperit.
în mare parte unor lipsuri manifes acestui fapt conductele compresoare- ţurilor se foloseşte personal nein Pentru faptele Iul Tribunalul popular al raionului Ilia
l-a condamnat la 1 an şl 6 luni închisoare corecttonală.
tate in activitatea sa anul trecut şl lor au rămas neizolate, nu s-a făcut struit. La mina Haneş, în general, nu
F u rt din avutul o b ş te s c
care in bună măsură, mai persistă aprovizionarea cu sare pentru dez există un grafic de transport, nici
Trecind prin fata magazlM laminorului de 650 mm. din
şi se fac simţite. Bunăoară, anul tre gheţarea macazeîor liniei de tran pe verticală şi nici pe orizontală- Este Hunedoara, Gavrilă Dudaş, a văzut depozitat! nişte se-
micuzineţi de bronz. Auzise că aceste piese erau foarte
cut, nu s-a acordat suficientă aten sport s.a.m.d. Aşa se face că com- slab organizat şi transportul oame căutate, că erau costisitoare.
ţie promovării de noi rezerve. Lucră presoarele au înregistrat staţionări nilor la mină şi da la mină de către Dacă iau vreo cîţiva semicuzlnetl şl-i vlnd, fao bă-
nişori frumoşi, gindi Gavrilă Dudaş. Nu s-a gtndit că
rile de deschideri şi pregătiri s-au mari şi o serie de echipe au suferit Autobaza I.R.T.A. Alba Iulia. Din a- aceste piese o dată furate ar putea pricinui, în caz da
defectare a laminorului, mari stagnări. Pe el doar banii
efectuat anevoios, rămînlnd mult in din lipsă de aer comprimat. ceastă cauză se pierde mult din tim îl Interesau. Şl de la gînd pînă la faptă n-a fost decît
un singur pas. In această acţiune necinstită, Dudaş şi-a
urmă. N-a fost respectată corelaţia Nu sînt folosite încă raţional, uti pul de lucru. Spre exemplu numai găsit şi complici: Franciso Buta, Ioan Granol şl Iosif
Boroş. împreună au furat 28 de semicuzinetl.
ce trebuie să existe intre pregătiri lajele. Anul trecut exploatarea a prl- intre 3-21 ianuarie a.e. s-au pierdut
Dar hoţia are „picioare scurte". Organele de mili
şi lucrările de exploatare. Aceasta 291 de posturi. ţie le-au dat de urmă mai repede decît ar fi crezut ei.
Iar Tribunalul popular al oraşului regional Hunedoara
se explică si prin faptul că planul la Pentru ca anul acesta exploatarea i-a condamnat in funcţie de gravitatea faptelor comise.
Gavrilă Dudaş a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni în
suitori a fost realizat doar in pro La E. M. Zlatna să-şl îndeplinească planul ritmic, la chisoare corectională, iar Francisc Buta, Ioan Granci şi
porţie de 65,4 la sută la secţia Haneş toţi indicii este necesar ea conduce Iosif Boroş au fost condamnaţi la 2 ani închisoare co-
recttonală.
si 35,2 Ia sută la Almaş-Stănija. Es rea tehnico-administrativă, sub În
te o.lipsă de orientare a conducerii mit 5 maşini de Încărcat pneumatice, drumarea comitetului de partid, să la
tehnico-administrative a exploatării, locomotive Diesel. Dar din cele cinci din timp cele mal eficace măsuri. Va
al cărui şef este tov. ing. Ioan Sto- maşini de încărcat în prezent func trebui să se orienteze în primul rind
ia, iar ing. şef, Petru Suciu.
Cit priveşte realizarea pianului de ţionează abia două (şi acestea numai spre întărirea asistenţei tehnice la
pe două schimburi şi sub capacitatea tocurile de muncă, a rolului şi auto
producţie pe 1062, trebuie arătat că lor nominală), Iar dintre locomotiva rităţii maiştrilor. Este necesar apoi
s-a înregistrat o rămînere în urmă clte una, cei mult două, la fiecare să se acorde toată atenţia brigăzilor
destul de mare atit la minereu cit şi la secţie. Aceasta denotă o preocupare rămase în urmă. Pentru aceasta este
metal. Cauzele sînt mai multe. In pri slabă pentru folosirea şi întreţinerea bine să fie folosite din plin iniţia
mul rind echipele au fost lipsite de
o asistentă tehnică corespunzătoare. utilajului. tivele muncitorilor cum este şl cea de Sudorul electric Simian Vişan este unul dintre fruntaşii atelierelor cen îaooinra, măsuri eficientă
Cadrele tehnico-inginereşti n-au su preluare a brigăzilor rămase în urmă trale Gurabarza. El îşi depăşeşte planul in fiecare lună in medie cu 20 pentru prevenirea boliisr contagioase
pravegheat îndeaproape munca lor şi Se obţin rezultate slaibe la multe de către şefii unor brigăzi fruntaşe, la sută.
nu le-au dat Îndrumările necesare a- obiective ale planului tehnic. Aici , întărirea brigăzilor cu membri şl can
tunci clnd era nevoie. Aşa se face insă o mare parte din vină o are şi didaţi de partid, să se extindă expe Carnet electoral
că nu s-a aplicat puşcarea selectivă Trustul aurului Brad, deoarece in rienţa fruntaşilor in producţie.
ta toate locurile de muncă, s-a folo planul dat exploatării a prevăzut la Seara pentru tineret Aici se găsesc ziare, reviste, cărţi de Vaccinate3 «*.-te un act medical antipoliomielitică administrată pe cale
sit mult exploziv, ceea ce a dus la majoritatea indicatoritor doar sarcini Un accent deosebit va trebui să se Ia bibliotecă, aparat de radio, precum
sfărlmarea excesivă a minereului şi de urmărire, neconcreitizate prin cifre pună pe îmbunătăţirea calităţii pro Printro activităţile ce se desfăşoa şl diferite fotomontaje care oglin profilactic. Ea are drep scop imuniza bucală va începe cu copiii de la 3
Ia pierderi în vatră, vetrele n-au fost, bine determinate şi analizate temei ducţiei. In acest scop este necesar să ră la punctul de agitaţie din Sebeş, desc realizările obţinute în anii re
amenajate cum trebuie şi nu s-a făcut nic. In felul acesta planul tehnic a se organizeze un control minuţios al a avut loc şi o seară a tineretului. La gimului democrat-popular. Pe lingă a- rea organismului uman împotriva bo luni. la 1 an şi 3 luni. Prima doză
o triere minuţioasă a sterilului. Drept primit un caracter mal mult formal. calităţii minereului, să se aplice la aceasta au participat tineri şi tinere cestea, agitatorii prezintă în faţa ce
urmare pierderile de minereu şi dilu- Mal mult decît atît în el n-au fost toate locurile de muncă, unde se pre din întreprinderile şi instituţiile din tăţenilor, diferite maleriale, pe tema lilor contagioase mai importante, du- s-a administrat între 28-31 ianuarie
tia Iul au crescut simţitor. prevăzute o serie de probleme impor tează, puşcarea selectivă şi alegerea oraş, care votează pentru prima dată.
tante legate de promovarea tehnicii manuală a sterilului. Trebuie întărită In cadrul expunerii tinerilor Ii s-a alegerilor. Intr-una din zilele trecu cînd astfel la diminuarea numărului 1963, sub formă de picături in apă
Lipsa asistentei tehnice şi slaba a- miniere noi eum sînt susţinerea mo răspunderea şefilor de echipă şi a vorbit despre condiţiile grele de mun te tovarăşa învăţătoare Stela Petica a
provizionare fehnico-materială a locu dernă in galerii şi abataje, viteze de maiştrilor. Vor trebui Impulsionate că şi viată din timpul regimului bur- vorbit, în faţa unui grup de tineri, de îmbolnăviri sau dispariţia totală a zaharată 10 la sută vaccin monova-
rilor de muncă a condus şt la creş avansare in puţuri. lucrările de deschideri şl preaătiri. ghezo-moşieresc precum şi despre despre drenturile tineretului din pa
terea numărului de brigăzi rămase sub Să se acorde o atenţie sporită pro condiţiile minunate pe care Ie au as tria noastră. lor, cînd întreaga populaţie receptivă lent tip I, urmînd ca ei să mai pri
plan. Multe brigăzi au avut de sufe Slab se preocupă conducerea E. M. gresului tehnic şi mai bunei organi tăzi asigurate de regimul nostru de
rit din lipsă de vagonete goale, lemn Zlatna de controlul calităţii produc zări a transportului. mocrat-popular, prin grija partidului Printre cei care au asistat la aceas este vaccinată. Prin diverse moduri mească intre 10-15 martie 1963 vaccin
de mină, capete detaşabile pentru ţiei, control care sa efectuează spo şi guvernului. tă expunere au fost şi utemiştii Virgil
sfredele ş.a.m.d. O parte din aceste radic de către un singur inginer din Există toate condiţiile ca in anul Bobelea, Mircea Stcia şi alţii. Ei au de vaccinare pe cale injectabilă in- monovalent tip III şi intre 20-25 apri-
neajunsuri se manifestă şl in pre cadrul serviciului producţiei (care de 1963 colectivul E. M. Zlatna să-şi Cuprinzînd multe exemple concre cerut lămuriri cu privire la dreptul
zent. obicei ţine locul şefilor de secţii ple realizeze planul la toti indicii, pre te dtn cadrul oraşu’ul, conferinţa a de vot, intrucît vor vota pentru pri tradermică, endo- --- ----------- --- - ——-——— ———— vaccin mo
caţi în concediu). Controlul de fapt cum şi anqaiamentale luate in Între fost audiată cu mult Interes. ma oară.
La toate acestea mal trebuie adău este lăsat numai pe seama şefului de cerea socialistă. Este necesar doar ca nazală sau bucală, novalent tip II. Re-
gat faptul că a slăbit şl disciplina brigadă şl a maiştrilor care urmăresc pe baza unei analize profunde a acti Bogata activitate P. JURCONI vaccinarea popu-
muncii. Cele 3 ore ale zilei de lu mal niult aspectul cantitativ al pro vităţii desfăşurate în anul trecut, co corespondent in organismul ome- S F A T U i->
cru nu s-au folosit din plin şl de ducţiei. Nicăieri nu se poate găsi o mitetul de partid şi conducerea admi Şi In comuna Sîntandre! a fosl or
multe ori dispoziţiile maiştrilor sau evidentă a rebutului. Ba mai mult, nistrativă să alcătuiască planuri de ganizat un punct de agitaţie F.D.P. nesc se dezvoltă ^ ^ !CUlui între 1-32 ani
şefilor de sectoare rămineau neexe nu se iau nici probe de control din măsuri eficace si să le aplice întocmai.
cutate. vetrele abatajelor. Prin urmare, iată puternice arme de care a fost vacci-
motive în plus de craştere a dilu- NICOLAS PARA
Exploatarea dispune 'de nn număr tiei minereului. activist al Comitetului regional apărare împotriva nată anul trecut so
de maiştri suficient pentru a asigu
Hunedoara al P.M.R. maladiilor pentru care s-a făcut vac face printr-o singură administrare de
cinarea, capabile să apere cu succes vaccin trivalent tip I, II şi III tot pe
oamenii de îmbolnăviri foarte grave cale bucală între datele de 10-15 mar
c a : poliomielita sau paralizia infan tie 1963. Vaccinările şi revaccinări
tilă, diftaria, variola, tetanosul, tu le se vor efectua de personalul me-
berculoza, tuşea convulsivă, gripa şi dico-sanilar al reţelei sanitare de ba
febra tifoidă. De altfel, bolile enume ză (circumscripţii sanitare) sub îndru
ra o asistentă tehnică corespunză rate constituie pentru tara noastră o- marea şi controlul Inspecţiei de stat
toare şi un control eficient la toate Y IE ÎL IE IF O N biectul Vaccinărilor gratuite şi obli pentru igiena şi protecţia muncii.
tocurile de muncă. Cu toate aces
gatorii pentru grupele de vîrstă cele Avînd în vedere deosebita impor
tea, multe echipe nu puşcă conform mai receptive şi In anumite perioade tantă pe care o au vaccinările pen
schemelor de puşcare, nu se respeGtâ
întotdeauna monografiile de armare Numai clteva secunde au tre nică C.F.R. a secţiei C.T. 4 Sî- este de o curăţenie exemplară, venind prompt acolo unde este ale anului conform instrucţiunilor tru apărarea sănătăţii publice invităm
şi înălţimea abatajelor, nu se aplică cut după ce am lăsat recepto are scaune tapiţate, linoleum necesară prezenţa ei. Ea are M.S.P.S.
puşcarea selectivă, Iar podirea nu se rul telefonului in furcă şi auzii meria, înzestrată cu o apara pe jos şi este iluminată fluo numai cuvinte de laudă despre ca toţi cetăţenii din grupele de virs-
execută corect. Cu alte euvlnte mai tură modernă, unde lucrează rescent. Alături este camera de telefonistele din tură şi se
ştrii'nti-$i'exercită peste tot rolul pe din nou soneria, apoi vocea te 20 de telefoniste organizate pe rezervă, in care, după orele de mîndreşte că în cursul anului Vaccinarea la noi în ţară se prac tă supuse vaccinării să se prezinte la
care-1 au, tar conducerile secţiilor şl lefonistei : Al o ! !Aţi cerut Ti muncă sau in timpul pauzelor, 1952 nu a avut nici o reclama-
mişoara? Aveţi legătura. După ture de serviciu cu patru ţie privitoare lă felul cum se tică cu produse biologice (vaccinuri) unităţile sanitare (circumscripţii si
schimburi, am găsit pe telefo telefonistele au la îndemînă asigură convorbirile. „Toate te
o scurtă convorbire de servi ziare şi reviste, condiţii optime lefonistele din tura mea — produse de către Institutul „Dr. I. puncte de vaccinare), pentru a primi
ciu, închisei din nou telefonul nistele Maria Porca, Sabina spune Pompilia Bunică — au
Slavinsclti şi Maria Moldovan. de odihnă. Aici am găsit pe te numai convorbiri de calitate, Cantacuzino“ din Bucureşti, care pro vaccinul, cu excepţia copiilor de la 3
Erau îmbrăcate in halate al lefonistele Tamara Gobjilă şi fără întirzieri sau anulări“.
bastre. Aveau căştile pe cap, Eugenia Pandea, care tocmai duce vaccinuri de calitate superioa luni pînă la 1 an şi 3 luni, cara vor
CREŢU EMIL
a exploatării n-au luat Jn acest sens impresionat de buna deservire. iar mlinile lor împleteau in consultau împreună o revistă ră şi garantate, echivalente cu cele primi vaccinul la domiciliu. Supu-
in faţa panourilor de comandă, tehnică. impiegat de mişcare
nici o măsură. Or, este ştiut eă mai Din biroul de telegraf îşi staţia Simeria-călători mai bune din lume. nîndu-ne vaccinării contribuim astfel
cu dexteritate uluitoare, firele Şefa de tură Pompilia Buni
strul este conducătorul direct al pro făcu apariţia electromecanicul că urmăreşte îndeaproape bu In campania de vaccinări din tri Ia apărarea propriei noastre sănătăţi,
centralei.
ducţiei, el este acela care trebuie să principal, Remus Petruţiu, şe Despre condiţiile de muncă nul mers al serviciului, inter- mestrul I al anului 1963 se vor efec Ia îmbunătăţirea stării de sănătate
vegheze la respectarea întocmai a In ful sectorului telefonic. Am de aici sînt multe de spus. Sala tua vaccinări şi revaccinărl antipo- generală a populaţiei.
strucţiunilor tehnologice de exploa plecat împreună spre centrala liomielitire, antitifoparatifice şi antl- Dr. NICOI.AE GHENCIOIU
a disciplinei tetanice, ultimele făcîndu-se cu prio Inspector regional Ia Inspecţia
plin a timpu
Î L ,tare de către echipe, Í î tteellAefjounnigciăn.d la centrala telefo ritate in mediul rural mai expus îm de stat pentru Igiena şl protecţia
muncii şl folosirii din bolnăvirilor de tétanos. Vaccinarea muncii
lui de lucru.
Corespondenţii Desfăşurarea spartachiadei treceri, este necesar ca membrii con C U C ilR
siliului asociaţiei sportive să treacă
voluntari ne de iarnă a tineretului neîntîrziat la organizarea concursu Cu toate că întrecerile din cadrul Virgil Rapeea), se mai adaugă şl
rilor, să atragă cît mai mulţi spor spartachiadei de iarnă în asociaţia lipsa de condiţii materiale. Aşa spre
informează despre: tivi la diferitele discipline. sportivă Metalurgistul au început de- exemplu, stau lucrurile eu «ala de
abia în 8 ianuarie, nici pînă în pre şah şi tenis de masă, sală care nu
întrecerile spartachiadei do iarnă organizate de către asociaţiile spor niute Adrian Floroiu iar la şah Mi asociaţiile sportive din Rîu Aib nui, C. CĂRARE zent nu au fost asigurate cele mai este încălzită. Din acest motiv ti
tive din cadrul regiunii noastre sînt în plină desfăşurare. Pînă la 11 fe hai Roşu. Boşorod, precum şi în cele de pe corespondent bune condiţii pentru desfăşurarea nerii nu pot să participe la întreceri.
bruarie a.c. sportivii se întrec în cadrul primei etape, faza pe asociaţii. lingă U.R.C.C 1 Haţeg şi Retezatul acestei activităţi. Pînă în prezent Nici în problema materialelor şi a
Disciplinele sportive la. care se organizează întreceri în prezent sînt gim Rezultate bune au mai obţinut aso Haţeg. PETRO ŞA N I s-au desfăşurat întrecerile la tenis echipamentului sportiv situaţia nu
nastică, schi, săniuş, cros, trintă, haltere, tir, tenis de masă, şah, orientare ciaţiile sportive din satele Berthe- Profilînd de timpul favorabil des de masă şi în parte la orientarea tu
turistică şi patinaj. lot, Sarmisegetuza, precum şl aso O cauză care frînează buna des făşurării sporturilor de iarnă, multe ristică, în cadrul grupelor sportive. este prea strălucită, acestea influen-
ciaţiile spoitive Bucura Haţeg, Sănă făşurare a întrecerilor de tenis de din asociaţiile sportive din Valea Pe lingă slaba preocupare ce o ma tînd în mod negativ participarea ti
Din scrisorile primite la redacţie de la corespondenţii noştri voluntari, tatea Pîclişa şi altele. De remarcat masă în oraşul Haţeg, constă în lip Jiului au organizat întrecerile din nifestă consiliul asociaţiei sportive
ies în evidenţă o serie de rezultate bune în organizarea şi mobilizarea mem că în multe asociaţii sportive. cu sa unei săli Mese de tenis se găsesc cadrul primei etape a spartachiadei. în munca de organizare (preşedinte nerilor la întrecerile din cadrul spar
brilor U.C.F.S. la întreceri. La fel, unii corespondenţi ne sesizează o se sprijinul sindicatelor au fost cum în cadrul cluburilor de la U.R.C.C. tachiadei.
rie de lipsuri care se manifestă în această problemă. părate materiale şi echipament spor şi şcoala medie. Dar conducerile Asociaţiile sportive din şcolile de
tiv. acestor unităţi nu permit accesul şi 8 ani nr. 1, 3 şi 5, precum şi de Ia T. SIRIOPOL
Şcoala medie mixtă din Petroşani, corespondent
Mai sînt însă unele asociaţii, în altor tineri, dinafara unităţilor res au organizat, sub conducerea profe
care numărul participanţilor este sorilor do educalie fizică, întreceri Din cauza lipsei de preocupare a consiliului asociaţiei spor
mult prea mic fată de numărul mem pective. Ca urmare, baza materială la săniuş patinaj, schi, gimnastică, tive Metalulgistub din Cugir, întrecerile de şah din cadrul
brilor U.C.F.S. Aşa stau lucrurile la la care, au participat 1.300 tineri şi
de aici este slab folosită. tinere. I,a săniuţe s-a înregistrat cel spartachiadei de iarnă a tineretului, se desfăşoară într-o sală
mai mare număr de concurenţi, 850. neîncălzită.
NICU SBUCHEA
AWĂ SUMA cadrul spartachiadei de Iarnă orga La şcoala nr. 5 de pildă, cele mai
nizate de asociaţia sportivă Siderur- corespondent bune rezultate le-au obţinut sporti
Datorită preocupării Consiliului ra gistul. Numai într-o duminică, peste vii Sâcher Caro] şi Şergiu Barbăro-
ional U.C.F.S. şi o Comitetului ra 900 de tineri s-au întrecut în pro Deoarece conducerea U.R.C.C. din Haţeg nu admite ca şi şie la patinaj, iar la- săniuţe Gheor-
ional U.T.M., in asociaţiile sportive bele de schi, săniuţe, tenis de masă, alţi tineri să aibă acces în sala clubului, mulţi sportivi clin ghe Gherlan, Petru Elizeu şi Covaci
de pe raza raionului, se desfăşoară şah, cros, trintă, haltere etc. oraş nu pot participa la întrecerile de tenis de masă din ca fon.
cu succes întrecerile din cadrul pri drul spartachiadei.
mei etape a spartachiadei de lamă. Cel mai mare număr de partici La şcoala nr. 1 Petroşani, campioni
Pină în prezent, peste 7.200 de ti panţi s-a înregistrat pînă în prezent ” De ce nu ne laşa in sala, doar şi nouă ne place tenisul de masă ? ! pe asociaţie sînt Horia Iacob, Lucian — Ce faci Ioane, nu vezi că eşti mat ? !
neri din 25 asociaţii sportive s-au la şah: peste 1.500. Strache şi Sorin Părăianu la şah, — Fie, numai să plecăm că sînt... sloi de gheată.
înscris şi participă la întreceri. Cei — Nu-i suficient! Trebuie să fi şi salariat al U.R.C.C. Altfel doar Eduard Mihut, Angher Andrei şi
mai mulţi, concurenţi înregistraţi Ciştigători ai întrecerilor organi să priveşti a i,voie... Mircea Cioru la schi. | Din relatările corespondenţilor noştri rezultă că In multe asociaţii
pină In prezent slnt la disciplinele zate pină acum sînt tov. Alexandru ? sportive, spartachiada de iarnă a tineretului se desfăşoară in bune con-
gimnastică (2.506), şah (1.760), tenis Marinescu, Varga Gavril şi Victor CERTEI Rezultate mulţumitoare au mai
de masă (1.400), precum şl la dis Man la schi juniori, iar la seniori, fost obţinute de asociaţiile Parîngul !diţiuni.
ciplinele tir, trintă, orientare turis Constantin Olaru. La fel ca în toate oraşele şi sa pare că cei care răspund de această Petroşani, 30 Decembrie Petroşani şi Din păcate însă, sînt încă destule consilii ale asociaţiilor spor
tică, schi, săniuţe şl patinaj. tele regiunii, şi la Certej se găseso activitate nu ştiu nimic. Consiliul altele tive care manifestă o slabă preocupare faţă de această problemă. In
La concursul de săniuţe, printre mulţi tineri doritori şă practice asociaţiei sportive (preşedinte Tibe- plus, se observă o totală lipsă de interes în organizarea întrecerilor la
Bune rezultate a obţinut asociaţia primii clasaţi sint Dănut Ghenea, sportul. Cu atît mai mult cu cit ma riu Spiciuc), nu a luat pînă în pre Dar cu toate acestea, sînt încă orientare turistică şi cros, discipline deosebit de atrăgătoare şi care
sportivă Metalul din Alba Iulia, care Florian Ionescu, Weber Inge, Doina joritatea dintre ei ştiu că în această zent nici o măsură în vederea orga multe asociaţii In care s-a făcut prea nu necesită materiale deosebite, decît preocupare din partea asociaţiilor.
a mobilizat 650 participant! dintre care perioadă se desfăşoară spartachiada nizării spartachiadei. puţin fată de posibilităţile existente. Pentru atragerea unui număr cît mai mare de tineri şl tinere în ca-
330 la trintă, 145 la gimnastică, 45 Marinescu, Elena Drăgulescu, Gheor- de Iarnă a tineretului. Dar dacă Asociaţia sportivă Utilajul din Pe drul spartachiadei este necesar ca activiştii consiliilor raionale şi ai clu
la tenis de masă, 50 Ia şah, 80 Ia ghe Mihăilă şl alţii. mulţi din membrii asociaţiei sportive Ţinînd cont de condiţiile existen troşani spre exemplu, pînă la aceas burilor orăşeneşti U.C.F.S. să îndrume cu mai multă competenţă acti- ^
haltere. De aici s-au evidenţiat ti Aurul Certej ştiu acest lusruj se te aici şl de numărul mare de tineri tă dată nu a înscris decît 48 parti vitatea consiliilor asociaţiilor sportive, pentru ca şi în acest an tra ¦
nerii sportivi Nicolae Delcu, Augus- C. TIBERIU cipanţi la schi, asociaţia Voinţa 20 ţ. diţionala competiţie, să se bucure de un deplin succes.
tin Herta şl Kiş Atila. Rezultate tehnician Ia asociaţia sportivă dornici să participe la astfel de in- participanţi, iar asorialiile Forestie
bune au mai obţinut asociaţiile Ştiin rul, Rapid, Progiesul, Constructorul
ţa (900 participanţi), înfrăţirea (623 Sideiurgistul miner şi Sănătatea, nu au făcut ni
participanţi), din oraşul Alba Iulia, mic pentru desfăşurarea spartachia
precum şi cele din comunele Ciugud, M AŢE© dei. In asemenea situaţii se mai gă
Oarda, Stremţ, Zlatna şl altele. sesc asociaţiile sportive din Petrila,
Ca urmare a măsurilor luate de Vulcan şi Aninoasa.
Sînt insă şi unele asociaţii în care către Consiliul raional U.C.F.S. în
întrecerile nu au fost organizate Ia colaborare cu Comitetul raional Ţinînd seama de faptul că pînă la
nivelul posibilităţilor, cum sînt aso U.T.M., in raionul Haţeg au partici sfrîşitul primei etape a spartachia
ciaţiile sportive C.F.R. Teiuş, Arde pat pină in prezent la întrecerile dei a mai rămas puţin timp şi că
leana Alba Iulia, Avîntul: Cricău şi sportive din cadrul spartachiadei de pînă in prezent la diferitele întreceri
Recolta Galda. iarnă 5.350 de tineri din care 1.260 au participat un număr de 16.170 ti
fete. Disciplinele sportive cu cei mai neri fată de 25.000 cit s-a propus ini
G. POPANDRON mulţi participanţi sînt şah (1.082 con- ţial, comisia orăşenească de organi
instructor regional U.C.F.S. Gurenti) si tir (937 concurenţi). zare a spartachiadei are datoria să
ia măsuri pentru a îndruma şi spri
HUNEDOK ®Â Rezultate frumoase a obţinut aso jini consiliile asociaţiilor sportive în
ciaţia sportivă din Baru Mare. Ast buna organizare a spartachiadei de
Mai bine de 3.500 de tineri au luat fel, la concursul de schi au parti iarnă a tineretului.
parte Ia concursurile sportive din cipat 58 concurenţi, iar la săniuţe 72
concurenţi. Printre cîştigălorii între S. BÂLOIU
cerilor sint Pavel Negruţ, Mihai corespondent
Roşu şi Petre Bodea Ia schi, la să-