Page 29 - 1963-02

Rftg'onfi'ä

•Hun"d

RROLÉÍARI DIN TÓATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA1

m lsocialism CARNET

ELECTORAL

, In întîmpinarca alegerilor de depu­
taţi în sfaturile populare comunale fi
ale oraşelor de subordonare raională,
de Ia S martie a.c., au loc in aceste
zile o scrie de manifestări cultimil-
artislice la punctele de agita(ie.

Pentru tinerii alegători

Printre diferitele manifestări plani­

ficate să se desfăşoare în cadrul punc­

Anul XV. Nr. 2527 Sîmbătă 9 februarie 1863 4 pagini 20 bani tului de agitaţie de la Casa raională
de cultură din Oiăştic, se numără şi

acţiunile cu tineretul. Astfel, aici s-a

organizai zilele trecute o „Seară a ti­

ÎN 1NTIMPINAREA ANIVERSĂRII EROICELOR LUPTE ALE CEFERIŞTILOR neretului“. Cu acest prilej, tov. Sabin
Iiăi;an, prim-secretar al comitetului ra­

ŞI PETROLIŞTILOR DIN FEBRUARIE 1933 ional U.T.M a prezentat conferinţa
„Tineretul de azi ;i de ieri“. Confe­
rinţa a fost audiată cu mult interes.

La revizia de vagoane Teiuş Din realizările petroliştilor In continuare brigada artistică de
agitaţie de Ia I.F. Oră;l\e a prezen­

tat un program pregătit în cinstea ale­

In prima lună a acestui an muncitorii de la revizia de va­ P roducţia globală a indus, diverse materii prime pentru pe- gerilor. ANA IACOB
triei de petrol realizată in corespondentă
goane a staţiei Teiuş au obţinut succese de seamă în îndepli­ anul 1962 a fost de 2,6 ori mai trochimie.
mare ăeclt cea din 1938. In 1962 Valoarea produselor obţinute
nirea sarcinilor de plan. Planul producţiei globale a fost reali­ s-au extras 11.864 mii tone ţiţei La punctul de agitaţie
faţă de 6J94 mii tone In 1938, in anul trecut dintr-o tonă de
zat în proporţie de 101,51 la sută. In acelaşi timp ei au repa­ tar producţia de motorină a ţiţei prelucrat a sporit cu 29,6
ajuns de la 858 mii tone la 2.910 la sută comparativ cu 1959.
rat peste plan, fără a scoate din circulaţie, 172 vagoane de mar- mii tone. O activitate bogată se desfăşoară
O roductivltatea muncii In tn- Q a urmare a perfecţionării tn aceste zile fi la punctul de agita­
iă şi de clasă. A. OŢOIU * dustria petrolieră a atins proceselor tehnologice, a ţie din comuna Dobra, raionul llia.
tn anul 1962 o creştere de 2,3 Aici vizitatorii au la dispoziţie revis­
corespondent reducerii consumurilor de mate­ te, ziare ;i alte publicaţii. De ase­
ori faţă de 1938. menea, periodic se prezintă conferin­
O faptă lăudabilă co n stru irea şi darea în ex- rni prime şi materiale, a spo­ ţe. Astfel au fost piezentale conferin­
L ploatare a unor instalaţii ririi productivităţii muncii, pe­ ţele: „Bunăstarea, telul suprem al po­
Trenul de marfă nr. — Ce-ai spune Petre spui, tovarăş# meea- troliştii din sectorul de extrac­ liticii P.M.R.“, expusă de tov. prof.-
de un înalt nivel tehnic cum •ţie -şi prelucrare. a, ţiţienicul.lui1nKa0u O. Giurgiu şi una închinată tinerilor
2.G27 străbătea in plină dacă in loc să mergem nic ? obţinut in perioada 1955-1962 care votează pentru prima dală, (imi­
sînt cele de la Oneşti, Brazi şl Prm reducerea preţului d e c w t . tă de tov. A. Jasan. In acelaşi timp
viteză drumul de la Pe- la depou pentru remi- — Merge I Dar să ne economii peste plan a căror va; corul şi brigada artistică de agitaţie
de la alte rafinării, ca şi îmbu­ loare depăşeşte suma de 434 mi­ ale căminului cultural, pregătesc pro­
troşani la Simeria. La zare, am remorca tre- asiguraţi cale liberă grame in cinstea alegerilor.
nătăţirea proceselor tehnologice, lioane lei.
Intrarea în statia Sime- nul pînă la Peştiş, lâ- pînă la statia Peştiş... f n primii trei ani ai planului T. OLARU
au permis realizarea unor pro­ 1 şesenal, întreprinderile de corespondent
rla-triaj mecanicul si sînd o linie liberă? Trenul a ajuns însta-
duse valoroase ca : uleiuri supe­ foraj au primit mal mult de 130
fochistul văzură că nu — De acord tovarăşe (ia Peştiş In cele mai de THstalaţil moderne de foraj,
rioare cu indice bun de vîscozi- 1.070 de turbine, precum şi nu­
numai liniile din grupa mecanic — răspunse bune condiţii de sigu-
tate, benzine cu cifră octanică meroase alte utilaje.
„B“ sînt ocupate, dar şi fochistul Petru Belea. rantă a circulaţiei, cu in anul 1962 preţul de cost
ridicată, motorină superioară, *¦ al forajului a scăzut faţă
cele din grupa „A" se Impiegatul de mişcare cinci minute mai de-
de 1958 cu 47 la sută la fora­
nflau in aceeaşi situa- făcu repede un cal- vreme. La întoarcere, ei jul de explorare şi cu 35,1 la
sută la cel de exploatare.
tie. După gararea tre- cui. Dacă combinăm au remorcat trenul 2.718
P orajul cu turbina, metodă
nului, mecanicul Gra- trenul 2.627 cu 2.671 de pe secţia Peştlş-Simeria- * care şi-a dovedit superio­ Conductorul auto Andrei p“ Pregătirea temessiică a campaniei

tian Bălşan se adresă la linia 1 ,,B“ se fac triaj, ritatea, se aplică tn toate regiu­ Bogdan de la autobaza
nile petroliere ale ţării. Anul
fochistului: in total 3.600 tone... Ce EMIL CREŢU trecut, de exemplu, sondorii au I.IÎ.T.A. Deva şi-a realizat >>"
săpat cu turbina aproape jumă­
tate din volumul lucrărilor de planul de transport în pe- agricole de prim ăvară

foraj. rioada 1-25 ianuarie în pro- ¦„

Respectarea termenelor de execuţie- porţie de 101,2 la sută eco- Peste puţin timp, pe ogoarele re­ la începerea Insămintărilor de prl*
giunii va începe din nou freamătul măvară nu inai este mult, e necesar
datorie de onoare a constructorilor nomisind în acelaşi timp °° Intens al muncilor agricole din cam­ ca peste tot să existe mai multă preo­
pania de primăvară. Va începe o cupare pentru asigurarea unor semin­
De curind, comitetul de partid de Astfel începe lucrul pe bljbîite, fără beneficiarul. De aceea direcţia de 115 litri de benzină. Succe- ¦“ nouă etapă de lucrări agricole, me­ ţe de bună calitate, din soiuri d®
la I.GS. Hunedoara a analizat in­ ca maiştrii, şefii de brigăzi şi echi­ investiţii, serviciul studii şi proiecte nite să pună bază trainică recollcl mare productivitate. Trebuie de ase­
sele acestea se explică prin "= din acest an, sporirii continue a pro­ menea impulsionate condiţionalul se­
ducţiei vegetale. minţelor si asigurarea cu cantităţii*
faptul că vrednicul conduc-

tor auto îşi întreţine bine â“

maşina. °p

tr-o plenară a sa felul cum au fost pe să cunoască ce au de făcut. Cel şl serviciul mecanic-şef din combi ŞTIRILE ZILEI Un rsîm mai înfens de substanţe chimice necesare trată­
respectate, în anul 1962, termenele mai elocvent exemplu în această nat, trebuie să se fixeze asupra so rii lor.
de dare în folosinţă a obiectivelor direcţie ni-1 oferă montarea melan- luţiilor tehnice corespunzătoare şi Fruntaşe In fruntea întrecerii re p a ră rii utilajului
industriale şi îndeosebi a fabricii noi joruluL Datorită faptului că noi nu în timpul cel mai scurt să înainteze Important esle apoi ca flecare uni*
de aglomerare, a liniei de semifa­ am prevăzut în planul de pregăti­ constructorului documentaţia tehni pe regiune Minerii din Aninoasa tante economii la pre­ O deosebită atenjle este necesar tale agricolă să trimită probe de se­
bricate şi a lucrărilor restante. re a lucrului toate piesele de mon­ că necesară execuţiei. Acelaşi lu sînt binecunoscuţi pen­ ţul de cost. să se acorde tn această perioadă ter­ minţe la laboratorul din Alba Iulia
taj, am fost nevoiţi să rechemăm cru se cere şi din partea serviciului La Sfatul popu­ tru hărnicia lor. An de minării grabnice a reparării utilajului pentru a se face Încercarea puterii
Din referatul prezentat de tov. la Hunedoara, şi să reţinem mult de investiţii al uzinei „Victoria“ Că lar regional a a- an ei au dat patriei în­ Pentru aceste succese, agricol cu care se va lucra tn cam­ lor de germinaţie. Or, In această pri­
ing. Francisc Foltiska, directorul ge­ timp, un receptioner pentru a iden­ lan, care neglijează de multă vre vut loc cu cîteva semnate cantităţi de cit şi pentru altele la pania de primăvară. Cum se prezintă vinţă există încă serioase deficien­
neral al întreprinderii şi informări­ tifica piesele respective In depozi­ me finanţarea lucrărilor privind mo zile în urmă o cărbune peste plan, la fel de frumoase, mine­ situaţia In această privinţă ? te. Pînă acum prea puţine gospodării
le făcute de şefii de şantiere şi ser­ tele noastre. dificarea instalaţiei de cocs-briclicte şedinţă de ana­ rii din Aninoasa au colective — In special din raioanele
vicii, precum şi din discuţiile purta­ liză a activităţii un *ret de cost din ce primit teri drapelul de Potrivit datelor existente la Consi­ Brad, Haţeg, llia şi oraşul regional
te, s-au desprins învăţăminte pre­ O altă deficientă în activitatea Respectarea termenelor fixate tre desfăşurate în fi­ exploatare fruntaşă pe liul agricol regional, S.M.T. din re­ Hunedoara — au trimis probe la ana­
ţioase pentru îmbunătăţirea activi­ noastră, care a dus la nerespecta­ buie să constituie preocuparea de nul trecut de co­ in ce mai scăzut. Anul bazinul carbonifer al giunea noastră au reparat pînă acum liză. Acest fapt nu poate duce, fi­
tăţii de viitor. rea termenelor de execuţie, a fost căpetenie a colectivului nostru de lectivele între­ Văii Jiului. E o bineme­ utilajele tn proporţie de 90 la sută. reşte, dectt la tnlîrzierea asigprărlt
şi aprovizionarea neritmică cu che­ muncă. Pentru aceasta e necesară prinderilor de in­ trecut colectivul E. M. ritată răsplată a unor Iar gospodăriile agricole de stat în unor seminţe corespunzăloare.
? restea şi ciment. Aşa s-a petrecut, urmărirea riguroasă a modului cum dustrie locală. Din eforturi susţinute, depuse proporţie de 87 la sută. Avansate cu
bunăoară, în semestrul I al anu­ se respectă zilnic graficul lucrărilor analiza făcută a Aninoasa a extras pes- aceste lucrări stnt S.M.T. din Miercu­ In recomandările comisiei penlrii
In cursul anului 1962 în fata lui trecut cînd aceste materiale e- de construcţii şi montaj, lucru pc reieşit că în a- de întregul colectiv, in rea unde pină la 2 februarie s-a re­ cereale şl plante tehnice făcute 1«
noastră, a sonstructorilor hunedoreni xlstau în depozite, dar nu soseau care il va face cu mai multă per­ nul 1962 între­ le planul de producţie parat peste 98 Ia sulă din utilajul Consfătuirea pe ţară a ţăranilor co­
au stat sarcini importante pe care, la timp pe şantiere. severentă conducerea administrativă prinderile de in­ frunte cu comuniştii. planificat, S.M.T. din Orăşlie cu 92 lectivişti s-a arătat, printre altele, că
în mare parte, le-am îndeplinit. U- şi comitetul de partid. dustrie locală au 10.000 tone de cărbune Ia sută precum şl gospodăriile de este in Interesul gospodăriilor co­
nele obiective, cum a fost cuptorul Conducerea întreprinderii n-a a- oblinut o depăşire stal din localităţile Petreşll, Orăşlie, lective să schimbe seminţele obişnui­
Martin nr. 6 şi furnalul de 1.000 m.c. cordat atenţia cuvenită utilizării for­ Comitetul de partid va controla şl a sarcinilor de şi a Înregistrat impor­ Alba etc. In alte unităţi te din soiurile şi populaţiile locale cu
au fost date în folosinţă înainte de maţiunilor minime de lucru şi extin­ ajuta în permanentă conducerea în­ plan la produc­
termenul stabilit. Un succes de sea­ derii experienţei pozitive cîştigate treprinderii in asigurarea necesaru­ ţia globală de Cartea ia locul de muncă cum stnt S.M.T. Dobra, seminţe de mare produc­
mă au obţinut constructorii în re­ lui de materiale şi foita de muncă peste 10 milioa­ tivitate, condiţionate ?t
cuperarea minusului de plan din a- Pe marginea unei plenare fiecărui şantier. Se va intensifica ne. Totodată ele Şi in cadrul Preparaţiei din Pelrlla cartea a deve­ G.A.S. Bircea, Călan,
nul 1961 şi îndeplinirea integrală a au vărsat bene­ tratate contra bolilor şi
sarcinilor de plan pe anul trecut la a comifefului de partid pe toate căile munca politică în ficii suplimenta­ nit un prieten preţuit de oamenii muncii. De răspîndi- Galda şi în numeroase
construcţii de locuinţe. In felul a- dăunătorilor, cu Însuşiri
cesta, oamenii muncit din Hunedoa­ al I.C.S.H. rîndul muncitorilor folosind forme re de 1.238.000 rea acesteia Ia locul de muncă se îngrijesc doi harnici gospodării colective lu­
ra au primit în cursul anului 1962 tei. superioare de productivi­
1.203 apartamente. Ia unele locuri de muncă. Multe şi mijloace diferite. Consfătuirile de difuzori, tovarăşii Ştefan Boldura şi Constantin Ivaşcu. crările de reparare a uti­
puncte de lucru au fost supraaglo­ Cele mai bune tate şt calitate. Această
Bilanţul anului trecut în sectorul merate cu efeutiv, încadrarea în producţie şi invătămîntul de partid Cei doi difuzori voluntari desfăşoară o muncă sus­ lajul agricol sînt însă
construcţiilor industriale nu satis­ termenele stabilite prin grafic fă- rămase în urmă. Se impune deci ca in preţioasă recomendar®
face însă. Din obiectivele cu ter­ cîndu-se de multe ori pe seama spo­ vor fi legate mai strins de proble­ ţinută pentru a răspîndi cit mai multe cărţi în masa de zilele următoare ritmul reparării uti­ trebuie urinată cu striatele de «ă-
men scadent anul trecut s-au termi­ ririi numărului de muncitori, ceea lajului agricol să fie mult intensificat, tre fiecare gospodărie colectivă.
nat doar patru, în vreme ce la şase Ge a dus Ia o folosire ncratională mele de muncă şi viată ale oame­ muncitori. Recent, numai într-o singură zi, aceştia au mai ales în unităţile rămase in urmă,
s-a rămas In urmă fată de grafic. Pe astfel incit această importantă lucrare Pentru să am amintit de semina­
lingă greutăţile pricinuite de neso- a forţei de muncă, scăderea produc­ nilor. Dezvoltarea conştiinţei înain­ reuşit să difuzeze la locul de muncă cărţi in valoare să fie terminală peslc tot tn cel mal le cu mare productivitate, socotim
sirea la timp a unor utilaje şi uzi- scurt timp. necesar să arătăm că membrii con­
nate de nerespectarea graficului de tivităţii muncii şi depăşirea preţu­ tate şi atitudinii noi faţă de muncă de 1.132 lei. CONSTANTIN BĂDUŢĂ siliilor agricole stnt datori să con­
dare în folosinţă a multor lucrări lui de cost. La acestea se mal adau­ Terminarea rapidă a reparării uti­ vingă pe solectivlştl sâ-şl procure ji
se fac In mare parte vinovate con­ la toti salariaţii va constitui un o- corespondent lajului nu presupune însă neglijarea să folosească pe scară cit mal Iar»
ducerea tehnico-administratlvă şi co­ gă slaba disciplină a muncii pe calităţii reparaţiilor. In acest scop gă seminţele di porumb dublu hi*
mitetul de partid. Şi iată de ce. şantiere, numărul exagerat de ab­ blectlv principal al muncii noastre. rezultate in a- conducerile S.M.T., ale G.A.S. şi co­ brici. Este bl ne ca gospodăriile coleo*
misiile de receplie an datoria să v:- Uve să-şi asigure pentru loturile des­
Să luăm, de exemplu, melanjorul sente nemotivate şi plimbările ne- Un accent deosebit se va pune pe ceaslă perioadă Vor construi un nou magazin gbeze ca nici un tractor sau maşină n- tínale producerii a cile 5.000 kg. boa*
nord, Ia care în 31 decembrie justificate în timpul serviciului. De le-a oblinut co­ gricolă să nu iasă din atelier pînă be Ia ha., in cultură neirigată, numai
1962 trebuiau terminate lucrările de această stare de lucruri nesănătoa­ întărirea controlului organizaţiilor de gazin universal din Bră­ cînd nu este bine pusă la punct. In seminţe din hibrizii dubit cei mat po»
Inzidire. Termenul n-a fost respec­ să se face vinovat în primul rlnd lectivul întreprin­ Zilele trecute membrii nişca care va fi dat cu­ felul acesta se vor evita neajunsuri­ trlviU condiţiilor de climă şl de sol
tat, deoarece conducerea sectoru­ comitetul de partid, unele organi­ partid asupra activităţii de produc­ derii de industrie cooperatori din comuna rind în folosinţă, valoa­ le care au existat în campaniile agri­ specifice unităţilor respective, deoa­
lui de montaj nu a manifestat des­ zaţii de partid şi U.T.M. de la şan­ locală din oraşul Brănişca, raionul llia, au rea contribuţiei membri­ cole din anul Irecut cînd unele trac­ rece acestea sînt capabile să d?a re*
tulă răspundere pentru pregătirea tiere şi loturi şi comitetul sindica­ ţie analizînd operativ orice încăl­ analizat activilalea desfă­ toare sau maşini ale S.M.T. Dobra, colte cu mult mai mari decît soiu*
din timp a condiţiilor de lucru, ceea Hunedoara. Ca şurată de consiliul de lor a fost de 20.000 lei. Orăştie etc. — datorită faptului că nu rile local*.
ce a făcut ca unele piese să nu tului, care n-au luat atitudine ho- care a graficelor de execuţie. au fost reparate la un nivel cores­
fie aduse la timp pe şantier, ci să tărită împotriva acestor manifestări urmare întreprin­ conducere în anul trecut In vederea îmbunătă­ punzător, s-au defectat tn cîmp ne- In acţiunea de pregătire a campa­
fie căutate abia în ziua cînd tre­ de indisciplină. Munca politică în Cunoscînd elanul, dragostea de putînd fi folosite zile în şir la întrea­ niei agricole de primăvară nu trebuia
buiau montate. Tot din vina condu­ rlndul muncitorilor s-a desfăşurat derii i-a fost in- şi felul cum a fost înde­ ţirii continue a activită­ ga lor capacitate de lucru. Necesar neglijate nici lucrările care urmează
cerii şantierului lucrările de nitui- uneori slab. muncă şi hotărirea constructorilor, mînat steagul de plinii planul la aprovizio­ ţii comerciale, membrii este apoi ca şl conducerile G.A.C. să să se facă tn legumicultura. Cu ace­
re a butoiului şi montarea platfor­ fruntaşă pc regiu­ nare şi desfacere in uni­ cooperatori au hotărîtca ia măsuri ca seinSnătorlle sau cele­ eaşi alenjie trebuie să se oaupe con­
melor metalice au rămas mult în Există lipsuri şi în folosirea uti­ precum şl condiţiile tehnico-materia- ne. Bune rezul­ tăţile cooperatiste de pe in acest an să constru­ lalte utilaje .de care dispun să fie ducerii* lini 13Iilor agricole de pregă­
urmă. Şi de aici derivă toată neres­ lajelor pe şantiere. Multe dintre ele tate au obţinui şi raza comunei. Cu acest iască prin contribuţie vo­ revizuite şi puse In perfectă stare de tirea răsadnijelor ?l obţinerea unor
pectarea termenelor. Intirzierea lu­ nu lucrează din lipsă de front de le de care dispunem, ne exprimăm colectivele între­ prilej s-a arătat că în luntară un nou local funcţionare. răsaduri de bună calitate, de asigu­
crărilor de montaj nu a permis În­ lucru, iar altele sint folosite doar prinderilor de in­ satul Tirnăvita a fost rarea utilajului grădinăresc de con­
ceperea înzidirii la timp, conform parţial. Gospodărirea materiei pri­ convingerea că în anul 1963 vor fi pentru cooperativă in Afenfie sponîă ferfllizăriî tinuarea transportului îngrăşăminte­
graficului. me şi materialelor lasă mult de do­ construit un nou maga­ satul Boz. lor, amenajarea terenului cta., Intr-un
rit. Se face încă mare risipă de ci­ respectate întocmai termenele de solului cuvint de toate măsurile menite să
Acelaşi lucru se poate spune des­ ment şi cherestea. Nu există o preo­ dustrie locală din zin prin contribuţie vo­ M. ŢIC ducă la obţinerea unor producţii mari
cupare permanentă pentru reducerea dare în folosinţă a obiectivelor in­ Orăştie şi Sebeş. luntară, iar la noul ma- corespondent Concomitent cu punerea la punct a de legume pe tot timpul anului. Se
pre activitatea la hala de pregătire consumurilor specifice de materiale. utilajului agricol este necesar ca in Impune, de asemenea, multă grijă
dustriale şi cocial-culturale. aceste zile să fie Intensificat şi tran­ continuării desfundatiihil terenurilor
a lingotierelor de la O.S.M. 2, la Obiectivele de cea mai măre în­ sportul îngrăşămintelor pe dmp, tn In vederea înfiinţării de no! plantaţii
IACOB LADISLAU platforme, ţinînd seama că pînă acum de vii, pepiniere şl livezi.
piesa de împachetat fier vechi şi secretarul comitetului de partid s-au transportat mai pu|in de 50 Ia
sută din cantităţile prevăzute. De ase­ Sp rijin eficîen f din partea
altele. GHEORGHE MOLDT
inginer, I.C.S. Hunedoara
Pregătirea insuficientă, superfi­

cială, a lucrului porneşte însă de

la serviciile centrale. De multe ori semnătate în activitatea de viitor a menea, Imediat după topirea zăpezii, sp e c ia liş tilo r

serviciul pregătirea lucrului nu a constructorilor sîn t: noua fabrică de cînd solul s-a zvtntat, să se continue In pregătirea corespunzătoare a
asigurat la timp toate utilajele şi aglomerare, terminarea tuturor lu­ executarea arăturilor adinei. Cu cit muncilor agricole de primăvară un
materialele unei bune desfăşurări a crărilor la obiectivele date cu ani în se vor transporta în cîmp, acum în rol de seamă revine inginerilor şl
activităţii pe şantiere. Această de­ urmă în exploatare. Aici vor trebui timpul iernii, mai multe îngrăşămin­ tehnicienilor agronomi. Ei au misiu­
fecţiune continuă apoi la şantiere, concentrate forte sporite. te, fertilizînd aslHI suprafeţe din re nea de a organiza producţia agricolă
unde proiectele sînt tinute mult in ce mai mari de teren, cu atît vor pe baze ştiinţifice, de a lupta pentru
timp în sertare, fără a se studia. La rezolvarea lucrărilor „mărun­ putea fi eliberate mai multe mijloace Introducerea pe scară cit mai largă
te“ un aport trebuie să-l aducă şl in producţie a metodelor înaintate.
de transport necesare bunel desfă­

şurări a muncilor agricole de primă­ Un sprijin eficient aşteaptă de ia el

ŞeiisBifa p le n a r ă a C om itetu lu i vară. mai ales gospodăriile tinere ,care pînă
La continuarea fertilizări! terenu­ în urmă cu cileva luni, n-au avut
orăşenesc de partsd Deva prilejul să se bucure de o îndrumare
rilor şl la executarea (cînd timpul va tehnică la nivelul cerinţelor.
In ziua de 8 februarie a.c, a avut Ioc şedinţa plenară a permite) a arăturilor adinei, staţiuni-
Comitetului orăşenesc de partid Deva. Plenara a dezbătut modul te de maşini şl tractoare pol şi tre­ Asigurînd din timp condiţii opti­
în care sînt traduse în viaţă sarcinile hvorîte din Hotărirea Con. buie să dea un sprijin mal substan­
ferinţei orăşeneşti de partid, care a avut Ioc în luna octombrie ţial gospodăriilor colective. me pentru huna desfăşurare a mun­
1961.
Numai sămî??{ă de bună cilor agricole de primăvară, lucrătorii
In urma discuţiilor purtate şi a propunerilor făcute, plenara califafe
a adoptat un plan cuprinzător de măsuri menite să asigure înlă­ imHmiml din S.M.T. şi G.A.S., ţăranii colecti­
turarea deficienţelor ce s-au semnalat şi îmbunătăţirea într-o Practica a dovedit că un alt fac­
măsură şi mai mare a muncii în toate sectoarele de activitate. «wmmmimmi lmiiimilil tor important care contribuie la obţi­ vişti, îndrumaţi de organizaţiile da
nerea unor recolte bogate îl consti­
La plenară a participat tov. loan Pipoş, membru al biroului întreprinderea „Marmura“ Almería, !Şg !examinează ţm dlşcţ ßbraziv, şeps din şupţpr, tuit fămînig; SMnd seama Lă oînS partid, ajutaţi de cătra consiliile a-
go;mitetuliţi regional ge partid,
gricole, se vor putea auhîta cu cinste

de sarcinile ce le revin în campa­

nia ce se apropie, contribuind astfej

la continua sporire 3 producţiei agr&

fcPlftL, - ‘