Page 3 - 1963-02
P. 3
Nr. 2520 ORÍiMlfl SOCIAL*! PAO. 8
'"''"*jjg^gggkfggggg”»^ ytm,sfiü.j*aaflggg5g5r»*^v<yg:aaisgiaigg^
Mersul furnalelor depinde #/ — A (fr N D A
n ' á á f ‘f ) * . — cinematograful „Patria“
in m are m ăsură de întreţinere! ((?adio- HUNEDOARA: Prietenul nos
tru comun — cinematograful
Pornind rle la faptul că secto nou oprit. Sau un alt exemplu. instalaţiilor. Programarea co. A şcH obiceiul ia Cugir 2 FEBRUARIE 1963 „Victoria“ ; SIMBRIA : Prie
Reparaţiile sacului de nisip fă menzilor a fost eşalonată pe tenul nostru comun — ci
rul de întreţinere treimi® să asi cute cu prilejul reparaţiei capi luni şi trimestre, ţinîndu-se sea- Ziarele centrale „Scinteia mente proprii. Din această ;> Programul 1: 5,07 Muzică nematograful J . Pintilie“ ;
tal® a, furnalului nr. 4 au fost de ma de reparaţiile capitale, cînd „Sclntelo. tineretului“, „Ro- cauză ele ajung In mină citi- Interpretată de fanfară ; 5,40 PETROŞANI: Chermesa —
gura în permanenţă buna func- slabă calitate şi n-au corespuns mlnia liberă“ şi „Munca“ so tarilor cu o Intirziere de 24 Jocuri populare romîneşti 6,07 cinematograful „Al. sahia“ ;
ţionare a agregatelor, se naşte procesului tehnologic. 'Pentru re piesele uzate pot fi înlocuite. sesc la Cugir în ziua apari muzică uşoară interpretată la Contele de Monte Cristo —
întrebarea: „Au primit fuma- medierea acestor greşeli fum a Spre deosebire de anul trecut, ţiei, la ora 18. Bar de difu şt uneori chiar de 48 ore. acordeon; 6,20 Emisiunea pen seria Il-a — cinematograful
tul a fost oprit din nou 3,35 ore. zat nu sînt difuzate decit a Cititorii din Cugir se în tru sate; 6,30 Program de 7 Noiembrie“: ALBA IULIA:
Ifştii ajutorul necesar din partea pentru ansamblele şi subausam- dom zi după ora 11. Aşa-i cîntece din foclorul nou şi Flăcări şi flori — cinemato
noastră? Trebuie să spunem că O mare parte din vină revine blele comandate s-au prevăzut şi obiceiul la Cugir. treabă pe bună dreptate: jocuri populare romîneşti ; graful „Victoria“ : Zece mii
în anul trecui n-am făcut tot însă şi atelierului mecanic. Mul piese de schimb, evitîndu-se ast oare Direcţia regională \ 7.30 Sfatul medicului : Preve de scrisori — cinematogra
ceea ce ne a stat în putinţă şl te din comenzile făcute nu se res fel înlocuirea întregului utilaj a- Oficiile P.T.T.R. sînt obli nirea şi combaterea colicilor; ful „23 August“ ; SEBEŞ :
bineînţeles, ceea ce se cerea de pectă, fiind necesare noi inter tunci cînd se uza o piesă. De a- gate să difuzeze presa după P.T.T.R. nu-i poate ajuta pe c 8,08 Muzică uşoară ; 9,00 Ro Oameni şi fiare — seria I-II
venţii pentru reprogramarca e- semenea, în cursul acestui an se o oră de la sosirea ei in sta tovarăşii de la Oficiul P-T.T-R. za vinturllor ; 9,25 Cîntece — cinematograful „Progre
la noi. xecutării unor piese. E reprezen ţiile C.F.R. sau I.R.T.A. La pentru cei mici; 10,00 Muzică
Nu rare au fost cazurile cînd tativă în acest sens comanda nr. va trece la tipizarea unor pie din Cugir să-şi schimbe o- populară din Banat; 11,35 sul“ : Permisie pe ţărm —
12.034 din 2 august 1962 privind se de schimb care să poată fi fo Cugir însă după cit se vede biceiul ? Considerăm că da. Cîntece şi dansuri din ţări so cinematograful ,M. Sadovea-
un agregat, n parte din instala confecţionarea a 4 închizătoare losite la toate furnalele. Dintre Dar e necesar ca respectiva cialiste ; 12,20 Album sportiv; nu“ ; ORĂŞTIE : Şoferii ia
de gaz pentru caupere, care tre a-ceste piese am intim : rolele de distribuirea ziarelor la cele 12.30 Solişti şl formaţii de dului — cinematograful .N ¦
ţie sau chiar furnalul, să fie o- buiau executate pînă la sftrşitul conducere şl ghidare a pîlnlei direcţiune să controleze cum muzică uşoară: 14,00 Muzică
prite şi noi să nu putem interve anului. Nefiind executate la furnalului, ventilatoare si subere trei chioşcuri din oraş se se face difuzarea presei. A- uşoară cerută de ascultători; Roaită“ : Sentinţa se va da
ni operativ pe motiv că ne lip timp, închizătoarele respective tunci cititorii din Cugir şi 14.30 Muzică populară roml- joi —¦cinematograful „Flacă
n-au putut fi montate la caupe- de aer cald pentru caupere, mo face după norme şi regula din alte localităţi ale regiu nească interpretată de Ileana ra“ ; HAŢEG: Cazacii —
seau unele piese de schimb. Aşa ve cu prilejul reparaţiei capita toare electrice şi altele. nii vor primi ziarele la timp. Constantînescu şl Nicolae Bă-
s-a întîmplat cu cauperul nr. 8- le a, furnalului. La insistenţa luţă: 16,15 Vorbeşte Moscova; cinematograful „Popular" ;
Deşi cunoaştem din anii trecuţi noastră do a se urgenta execu Paralel cu aceasta, principala Lipsă de prevedere sau neglijenţă ? 16,45 Melodii populare romî BRAD: Revista de la miezul
tendinţa arderii unor discuri la tarea acestei comenzi, atelierul nerdi ; 17,50 Jocuri populare nopţii — cinematograful
şuberele de aer cald. în planul de mecanic a răspuns că la magazia noastră preocupare va fi îmbu Magazinele cooperativei de Conducerea, cooperativei, al ! romîneşti ; 18,21 Program mu „Steaua roşie“ ; LONEA : Pla
aprovizionare cu piese de schimb centrală a combinatului nu exis nătăţirea calităţii reparaţiilor, consum din Bretea Romană, cărei preşedinte este tov. Mi- zical pentru fruntaşi in pro neta furtîinii.or — cinemato
n-au fost prevăzute şubere de tă tablă corespunzătoare confec reducerea opririlor şi mersului raionul Haţeg, stau închise hai Olaru şi conducerea j ducţie din industrie şi agri graful ,Minerul“ : ILIA: Da
rezervă. Ulterior, cînd s-a reve- ţionării acestor închizătoare. încetinit al furnalelor. de mat bine de şapte zile. A- U.R.C.C. Haţeg, au uitat oare cultură; 20,15 Muzică populară
nit asupra acestor greşeli şi a Pentru aceasta se face vinovat, ceasta din cauză că nu au că slntem in plină iarnă ? i românească interpretată de că fii la mine — cinemato
fost lansată o comandă, atelie fără îndoială, serviciul de apro Şi în privinţa formei de orga Colectiviştii aşteaptă un răs Benone Sinulescu; 20,30 Muzi graful „Gh. Dofa.“ : ZLAT-
vizionare din combinat. nizare a muncii s-au făcut unele fost aprovizionate cu lemne puns clar şi precis, măsuri că de dans . N A: Omul amfibie — ci
rul mecanic, a întîrziat executa îmbunătăţiri. Oamenii au fost concrete pentru ca magazi nematograful „Muncitorul“ :
rea ei. Dar între timp discul şu- Greutăţi mari am întâmpinat repartizaţi să se specializeze pe de foc. Colectiviştii din sa TEIUŞ : 49 de zile în Pacific
bărului de aer cald ia cauperul grupe de utilaje, asigurîndu-se o tele comunei nu se pot a- nele să fie deschise conform
nr. 8 s-a ars. Urmările au fost anul trecut şi din cauză că unele revizie zilnică mai calificată a — cinematograful „V. Roai
destul de neplăcute. Furnalul nr, ansamble n-au fost montate la utilajelor şi o intervenţie mai o- priviziom cu mărfurile de
atelierul mecanic, conform co perativă. Eficienţa acestei măsuri care au nevoie, iar coopera orarului şi ei să-şi poată Programul fi: 13,15 înfră tă“ : APOLDUL DE SUS:
3 a fost scos din exploatare circa menzii. La montarea făcută de cumpăra mărfurile de care ţiţi în muncă, în cîntec şi joc Nana — cinematograful „23
10 ore. timp în care s-au pierdut noi multe piese n-au corespuns a început deja să se vadă. De tiva rtiu-şi poate realiza pla program de muzică populară %ugust“.
dimensiunilor, iar altele au fost exemplu, schimbarea unui şubăr au nevoie. romînească şi a minorităţilor
multe tone de fontă. de calitate slabă. de aer cald la unul din caupere nul. (După corespondenţele naţionale; 15,00 Din comoara TPiukUit
Nu întotdeauna am i’euşit să necesita în trecut oprirea fur Colectiviştii se întreabă : Ce folclorului nostru; 17.00 Muzi
Pornind de la analiza temei nalului timp de 6 ore. Datorită tov. N. ALEXE că uşoară romînească; 18,05 m e te & r o lo Q ie
controlăm şi să revizuim la timp nică a acestor lipsuri, planul de specializării muncitorilor, în pre înseamnă aceasta ? Lipsă de şl A. CTMPOEŞU) Melodii populare romîneşti
aprovizionare cu piese de schimb zent schimbarea unui şubăr se prevedere sau neglijenţă ? cerute de ascultători; 18,30 PENTRU 24 ORE
toate agregatele. Din această şi materiale pe anul acesta a fost face în mai puţin de 3 ore. hRntă sonrpna Mavda lanru- Vreme schimbătoare cu cerul
cauză uzura benzilor de cauciuc mai bine întocmit, in primul lescu, artistă emerită: 19.30 mal mult noros. Vor mal cădea
a dus la funcţionarea redusa a Muncitorii sectorului de între pe teme internationale; 19.40 ninsorL Temperatura staţionară,
furnalelor timp de 37 ore, iar rînd s-a avut în vedere, consu ţinere sînt hotărîţi ca prin în Muzică de dans: 20,30 Noants va fl cuprinsă ziua Intre minus 4
pentru înlăturarea pierderilor de
mul de piese în anul trecut şi deplinirea exemplară a sarcini bun« copii: „Cutitul cel pri
aer cald ivite la îmbinarea flan- s-a apreciat mai Just gradul de lor ce le revin să i sprijine mai
şelor alte 48 de ore. uzură al agregatelor de bază ş! mult pe furnalisti în realizarea pit“.
integrală a planului de produc
Rău este şi faptul că de multe ţie. şl minus 10 grade, iar noaptea
ori calitatea reparaţiilor a lăsat
de dorit. De pildă, în luna oc iug. ANDREI RUDA! Intre minus 9 şl minus 15 grade.
tombrie s-a făcut reparaţia unei mecanic şef la secţia I-a furnale a
conducte de aer cald la furnalul
nr. 1. Dar această reparaţie n-a C. S. Hunedoara
fost bine făcută şi deci după nu
mai o lună, furnalul a fost din
Alegeri fu grupele sindicale 2 FEBRUARIE 1963 Vint potrivit din nord şl nord-
DEVA : Permisie pe ţărm vest.
CALAM controlori să-şi îndeplinească o- angajamentele luate cu ocazia SPITALUL « O -P S iH lĂ T R lE m m , \
blîgaţiiie în pripă, Din această alegerii noilor organe în grupa
Alegerea noilor organe In gru cauză, cit, şi din cauza unor de sindicală, să fie respectate cu ra io n u l !!ia \
pele sindicale din cadrul secţii ficienţe interne, procentul de toată răspunderea, iar in con
lor uzinei „Victoria“ Călău con rebut admis a fost depăşit la sfătuirile de producţie să se a- ANUNŢĂ VACAN T
stituie un bun prilej de anali cazane de Încălzire centrală, vane corde mai multă atenţie propu
ză a activităţii desfăşurate anul pentru băi, lingotiere. nerilor făcute de controlorii pe p ostu l ele eoutafeil şef \
trecut. Membrii grupei sindica faze de operaţii.
le nr. 6 — serviciul control teh Aceasta este şi o urmare â re frih u it c u u n s a la r ta rifa r d a lei 1.225 !
nic de calitate — au analizat, faptului că conducerile secţiilor VASir.F, TATARUŞ
munca ce au desfăşurat-o In ve turnătorie 1 şl a turnătoriei de p lu s un s p o r d e 7 5 lei. .
derea îmbunătăţirii calităţii pro lingotiere, împreună cu conduce _ SiMERÎÂ
duselor, modul în c.are şl-au adus rea serviciului C.T.C., n-au luat Condiţiile de ocapure a acestui post s in t:
In staţia Simeria-câlători şi la
contribuţia la creşterea presti cele mal eficace măsuri de În depoul de locomotive, alegerile — candidaîu! să aibă şcoala m adis cu dlplornă j
dreptare a situaţiei. Mai sînt in grupele sindicale sînt în plină
giului mărcii fabricii. desfăşurare.. Pînă în prezent în. de m afu H iaîe şi stagiu! de 8 an? în lu n cfîi econo- \
atul -prezentat -şt-ln -diş- ...unii controlori...ca.„Octavlan Ta- 5 grupe sindicale din staţia S.l-
“ettţ^ lîU T ta te s-a reliefat -că : bac. Pompei Mureşan, Teodor meria-călători au şi fost aleşi
mulţi dintre controlori cum sînt Culă care nu dovedesc destulă organizatorii de grupe, respon mice, sau stadii superioare economice. •j
şl tov. Roman Creţu, Nicolae exigenţă faţă de calitatea pie sabilii culturali şi cu asigurările
Chiriac, Graţian Măgurean, selor, nu analizează în profun sociale. Doritorii se vor prezenta la spitalul Zam j
Cornel Lupu, Tănase Căpitanu, zime cauzele unor rebuturi îm Analizlnd rezultatele obţinute, cu cerere şi actele necesare, arătate m ii sus, şi |
dovedesc grijă şl atenţie faţă de preună cu muncitorii, maiştrii, membrii grupei sindicale nr. 2 de
sarcina ce le revine de a contro inginerii din secţia respectivă în la depoul de locomotive au su pentru orice alte informaţii. ţ
la calitatea produselor, recepţlo- bliniat că toţi membrii de sin
vederea luării unor măsuri etica, dicat, avînd. în frunte pe comu oooooocxxx>ooo<xxxx>oooo<><xxx/oooooc>o< > oooooooooooo’ >
narea materialelor ce intră în ce. Ei au lipsit de multe ori de nişti, au depus strădanie în în
uzină. Prin sesizarea la timp de la serviciu, sau au venit cu în- deplinirea sarcinilor ce le reve C O M B I N A TUL CH IM IC I
către aceştia a deficienţelor Ivi tîrzlere neîndeplinindu-şi sarci neau. Tov Simian Trie, Nicolae
te în procesul de producţie, a nile care le reveneau. Ivăşcoi, ion Bucinman, Manoie
Lăcătuş, Simion Mihe-ţ, prin pro
controlului pe faze de operaţii, Toţi vorbitorii care au luat cu- punerile ce le-au făcut în consfă
tuirile de producţie, aportul pe
ei au contribuit la reducerea vlntu] au apreciat că prin rea care şi l-au adus el, au contri CRAiOVA !
buit la. depăşirea planului de
procentului de rebut la majori lizarea planului de măsuri tehnl- transport pe depou, locomotive
le fiind întreţinute întotdeauna
tatea produselor fabricate în u- co-organizatorlce adoptat, în a- în bună stare de funcţionare.
zlnă. Fonta, semîcocsul, cocsul cest an se pot elimina deficien 10RDACHE PF.ICOP
IOSIF MARIŞ
brichete precum şi unele piese ţele semnalate, planul poate să Cine trece prin cvartalul „23 August“ nîn Deva răimîne plă c a le a Le n in nr. 120, te le fo n 4 3 8 0 |
turnate livrate beneficiarilor, au fie îndeplinit ritmic la toţi indi cut impresionat de noile blocuri care s-au înălţat. Dar tot aici
fost de calitate, mal bună, fapt cii, Iar nivelul calităţii produse din cauza unei condamnabile neglijenţe a I.G.O. se află morma
ce a făcut ca uzina să nu pri lor să fie In continuă creştere. In ANGAJEAZĂ: |
mească nici o reclamaţîe la a- vederea reducerii rebuturilor, un ne de gunoi care dau un afcpect urii. Un asemenea morman de
cesto produse. aport preţios şi-l poate aduce şi gunoi (după cum se vede şi în fotografia noastră) se găseşte şi m ingineri şi tehnicieni I*constructori |
S-a tntîmplnt totuşi ca unii serviciul C.T.C.. Trebuie însă ca în faţa blocului B 3. Foto: V. ONOIU
Transm item d a la Q.N. U. o «r© a faţa ga numeroase probleme m ingineri şi tehnicieni I- instalatori î
mar!. Omenirea aşteaptă de la
N O TE EUGEN PREDA O.N.U. să-şi aducă contribuţia Solicitanţii se vor prezenta personal js
la modificarea actualei situaţii, la sediu! combinatului — serviciul perso- g
DE LECTO R dvhd o treime din cele trei mi
au în O.N.U. forţele păcii. in nea a 15-a, cu constelaţia ei de privitoare la adoptarea declara liarde de locuitori al planetei n a i — in v ăţâiT iîn t. |
Lucrarea lui Eugen Preda : tr-adevăr, diplomaţia ţărilor so şefi de state şi ăe guverne, sen ţiei de abolire a colonialismu voastre suferă de foame, şi mai
„Transmitem de la O.N.U.,..“, cialiste se conduce după inăi- sul de cuvîntare în faţa lumii lui, au constituit evenimente re ooo<XX>0<XXX^O<XX><X><><XXX>0000<XXXSOxX>0<XX>00000000
apărută recent în Editura po căţiile date de Lenln, care ara avea un conţinut deosebit, plin. marcabile nu numai în istoria bine de două treimi din ţările
litică, înfăţişează o frescă a ac tă că marxismul ne cere să ţi in accepţia literală a terme O.N.U., ci şi în cea a diploma membre ale O.N.U. fac parte | DIRECŢIA REG IO N A LĂ DE STATISTICĂ
tivităţii marelui for internaţio nem seama in mod precis şi nului“. ţiei mondiale. Prin glasul lui din categoria ţârilor slab dez | HUNEDOARA - DEVA
nal, cu apriga luptă diplomati obiectiv de raportul dintre cla Nilcita Hruşciov, guvernul so voltate. Este drept că în S.U.A.
că desfăşurată ăe forţele socia se şi ăe particularităţile con Făcind bilanţul luptei ce se vietic a făcut propuneri de o multora nu le este pe plac „in- | o rg a n iz e a z ă în ziu a d e 8 m artie 1963
lismului şi păcii pentru respec crete ale fiecărui moment is desfăşoară in cadrul O.N.U., şe însemnătate excepţională, al negrirea“ O.N.U., cum este de
tarea principiilor înscrise in ful Biroului de corespondenţi la căror efect poate fi apreciat numită pejorativ primirea tine C fl N € U R S
Cartă. Schimbările produse în toric : or, tabloul lumii contem O.N.U. ai ziarului „New Yorlc mai bine cu trecerea vremii. E- relor state afro-asiatice, iar
lume, în raportul de forţe pe porane arată concludent că im Times“ acria: „Asupra Occi forturile depuse de puterile oc organizaţiile rasiste nu ezită să jj p e n t r u o c u p a r e a u r m ă t o a r e l o r p o s t u r i :
plan mondial se reflectă şi In perialismul nu mai este forţa, dentului evenimentele au. lăsat se dedea la ameninţări chiar
sinul O.N.U., a cărei configu dominantă in viaţa internaţio cicatrici“. cidentale pentru a înlătura cu PENTRU D IR EC JIA RHGIOM ALA
raţie corespunde tot. mai mult nală. Poziţia fermă a statelor vintele „colonialism“ sau ,,pu împotriva diplomaţilor aces i -----------------------------------------------------------
hărţii politice contemporane. In cele două capitole intitu tere colonială“ In momentul tor state, dar contribuţia noilor
Accentul pus în lucrare pe pre socialiste şl cea a celorlalte sta late „Martie dosare“ ale O.N.U. semnării Cartei, preferind să se membri ai O.N.U. s-a verificat © efoe inspectori p rin d săli statisticieni
zentarea activităţii delegaţiei te iubitoare ăe pace pusă în — cum sint denumite dezbateri spună „putere administrantă“ în practică atît pentru rezolva
R.P. Romîne rotunjeşte ima slujba adevărului loveşte in le In problema dezarmării şi în nu au putut induce în eroare rea problemelor puse în discu I
ginea veştilor risipite zilnic în cea a lichidării sistemului co multă vreme, iar adoptarea ţie, cit şi pentru ridicarea pres
paginile ziarelor, umplînd ăe „plexul solar al capitalismului“, lonial — este scoasă In eviden Declaraţiei cu privire la acor tigiului oraavizaţiei însăşi. # pairu economişti statisticieni im n c ip d i
bucurie şl mîndrie inima fie după expresia scriitorului fran ţă nu mimai superioritatea mo 0 patru statisticieni principali
cărui cititor. Creşterea presti cez André Maurois. Acesta este rală a poziţiei statelor socia darea dreptului la independen Cea mai recentă sesiune a A- 0 trei operatori statisticieni principaii
giului ţării noastre pe plan in secretul datorită căruia, după liste, dar şi sprijinul tot. mai ţă a popoarelor şi ţărilor colo dunării G-enerale a O.N.U. — a
ternaţional este atestată de nu cum observă autorul, prezenţa larg de care se bucură această niale — chiar în forma oarecum 18.a — a fost denumită sesiu PENTRU IN SPECTO RATELE S TA TIST IC E
meroase fapte citate de autor, statelor socialiste la O.N.U. de poziţie în rînduriie delegaţilor diluată, de amendamentele pre nea care a rezolvat problemele
rle la. atenţia, acordată luărilor păşeşte numărul strict arit şl a opiniei publice, deoarece mai mici, lăsind poarta des $ patru Inspectară şefi statisticieni la
ăe poziţie ale reprezentanţilor metic. zentate — reprezintă baza ju Deva, Hunedoara» Brad şi lila
romlni în problemele majore ale este în deplină concordanţă cu ridică de luptă împotriva colo chisă pentru problemele majo
vieţii internaţionale, la propu Subliniind însemnătatea cu- aspiraţiile tuturor popoarelor. re. Contribuţia adusă, ăe O.N.U. 0 un sfatistieian la O răşfie
nerile proprii cum ar fi elabo vîntărti rostite de tovarăşul nialismului. însemnătatea aces la înlăturarea imediată a pri
rarea principiilor privitoare la Gheorghe Gheorghiu-Dej ia tri Dincolo de cifrele care arată tei Declaraţii poate fi aprecia mejdiei din regiunea Mării Ca Snscrtarile se tac pînă ta 15 fe b ru a rie a. c. îa
schimburile economice, sprijinul buna Adunării Generale a că pînă in 1930 totalul orelor tă chiar şi numai după faptul raibilor, creată de po’itîca S.U.A.,
necesar a fi acordat ţărilor slab O.N.U., autorul notează : „Se o- ăe şedinţă consacrate dezbate că dacă în urmă cu ciţiva ani sediul direefiei din D eva, sfr. D r. Pefru G ro sa n r. 2 4 ,
dezvoltate pentru progresul in bişrvuieşte adeseori să se spună rilor în problema dezarmării o comisie a O.N.U. a stabilit, au confirmat însemnătatea or unde se pof obţine foaie inform aţiile în legătură cu
dustriei lor petroliere, educarea despre cuvîntările rostite la tri s-a ridicat — după cum se men după cum aminteşte Eugen Pre ganizaţiei ca loc de tratative. concursul.
tineretului. în spiritul ideilor ţionează în lucrare — la 1.400, da, că ascensiunea la indepen Creşterea însemnătăţii O.N.U. 3
păcii şi prieteniei. între popoa buna Organizaţiei. Naţiunilor U- timp în care s-au rostit 15 mi denţă a Tavpanikăl ar fi posi pentru promovarea politicii de
re, transformarea Balcanilor in nite că sînt prezentate în ţaţa
tr-o zonă a păcii, liberă de ar lumii. Poate că autorii acestei lioane de cuvinte, poziţia, ob bilă in 20-25 de ani — termen coexistenţă paşnică şl ăe găsi
mament atomic. formule au în vedere că O.N.U. strucţionistă a, statelor occiden considerat de Anglia prea rea de soluţii reciproc accepta
e cea mai cuprinzătoare orga tale a fost demascată la tribu sc u rt! — acum nu numai Tan- bile in problemele Internaţio
Pornind ăe la istorica sesiu nizaţie internaţională care a nă şi aspru condamnată In ganika, dar şt numeroase alte nale litigioase este dorită de oa
ne din toamna anului 1960 a lume. Prezentarea programului state din Africa şi-au procla menii iubitori de pace de pre
Adunării Generale, care a reu existat vreodată, sau' intensa mat independenţa, tar multe tutindeni.
nit peste 30 de şefi ăe state publicitate în jurul lucrărilor ei, sovietic ăe dezarmare generală dintre ele militează pentru com
şi de guverne, antonii scoate sau însăşi însemnătatea ce ar si totală, sub un strict control pletarea independenţei politice „Transmitem de la O.N.U...“
în evidenţă ponderea pe care o trebui acordată luărilor ăe po internaţional, în 1959 şi relua cu cea economică. a lui Eugen Preda înlesneşte pă
ziţie în faţa înaltului for, or, rea modificată a acestui pro trunderea cititorului in dezba
poate $-au gîndit la toate a- gram în 1960, cînd a fost, de Departe însă de a-şi fi ter terile ce se desfăşoară acolo,
cestea la un loc. Dar la seslu- asemenea, făcută propunerea minat misiunea, O.N.U. are In ii clarifică sensul luptei pe a-
rena diplomatică contemporană.
Z F.