Page 30 - 1963-02

PAÇ. *
ynr~ p ?
—papii^ ! ! p ? ţpppţţp'
...... --•••' ... • • V:>>tíL?•.‘;>.v‘*u'v’t'¦Ö*fLe:>v'.
I %şp t e : lito '
§§|fe , s® tp : r P
Obişnuitul“ zilelor noastre
»
Oamenii s-au obişnuit cu gălăgia
copiilor ce merg spre şcoală, cu
clinchetul corfelor de funicular, cu
zgomotul dimineţii. De sus, de la AI-
maş şl Haneş, cabluri de oţel arun­
cate de oameni peste văl adinei şi
creste de munte, duc uzinei de pre­
parare suie, mii de tone de minereu.
Din coşurile de belon ce înţeapă
bolta albastră, vîntul răsuceşte Sire
albe, semn că Jos, la cuploare, oa­
meni pricepuţi strunesc metalul.
Vtrstnicil s-au obişnuit cu noul pei­
saj, iar copiii cred că aşa a tost
„de cînd lumea".
De moţul pribeag, ce-şl purta sără­
cia pină departe spre Dunăre inlr-o
căruţă acoperită cu coviltir, să vîndă
var şt ciubere, copiii nu, şliu decit
de la părinţi. Ei n-au auzit nici dan­
gătul clopotului ce vestea Jale pe
Valea Ampoiului. Nici femeile pur-
tfnd năframe cernite nu le-au văzut.
Despre minele de aiiădală, hrube în
care oamenii intrau fără să şlie rlacă
vor mai vedea lumina zilei, copiilor
li s-a povestit. Ei n-au apucat acele
vremuri dar au văzui cum, in locul
cocioabelor se înalţă blocuri, cum s-a
construit şcoala cea nouă, mare şi
frumoasă.
Mirosul iule de var, roşul cără­
mizii, n-au dispărut din Zlalna. Ba
dimpotrivă. Zidurile noilor blocuri au
trecut deja de gardul de stuiit. Ele
se vor înălţa mereu, pină sus, la ca­
tul al treilea. Şi in şalele Valea Ali­ „de cind lumea“.
că, Pălrtnjeni sau Vil lori esie obiş­
nuit roşul cărămizii. Aid, zeci sule,
de cetăţeni au ridicat din temelii n-
şezăminte tn care cinlecul şi jocul
să nu tncefe/e, unde să se inlllnea-
scă cu prietenii dragi din paginile
cărţilor.
Nu numai casele, uzinele, căminele
culturale, noile construcţii li se par
oamenilor obişnuite. Şi preocupările.
Ele sini pe măsura zilelor noaslre.
Sălile de cultură de Ia gurile de
mină Almaş şi Elaneş, scena sălii de
spectacole din ZIafna, au adunat, şi
nu o dală, tn Snlreceri pasionante pe
iubitorii scenei. Numărul lor a trecut
deja de ordinul sulelor şi este tn con­
tinuă creşiere.
In aceşti ani siatul noslru a Inves­
tit sume uriaşe pentru Îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă tn subieran. Ma­
şini moderne fac azi munca mineri­
lor mal uşoară, mai rodnică.
jDespre protecţia muncit nici măcar
Mărcii Dorina, losif Romică ' şeiul secţiei de Invăţămint
fi Marca Marin sint /ii de ce- i a Sfatului popular raional
ferifti fi colectivişti din '1cinf.
Cită deosebire intre colii!aria ţ NICOI.AE CIOBOTA
lor fi cea a părinţilor! l.a fel l\
ca ei o dac toji copiii din pa-
tria noastră.
Istoria satului Streini iu i se tleo-
’beşle cu nimic de cea a altor sale
- în trecut case de lemn saa de
it in care ţăranii îşi dariiiii inim­
ii zilelor slugărind pe nwşiile bote­
lor ; o x’iafă departe de demnitatea
mană. Dar vremurile s-au schitu-
at. Vlala de mizerie a rămas doar
amintirt tristă. Astăzi oamenii,
temenea tuturor de pe întreg cti-
rinsul patriei noastre, se bucură de
n trai ca adevărat omenesc.
Dar cine oare poate vorbi mai
-T-
nu s-n vorbit acum 15 ani. Azi o ceva
obişnuit, fără de care minerit nu pot
concepe mineritul. Cel 2.520.000 lei
cheltuiţi numai tn 1962 in minele de
Ia Zlalna pentru îmbunătăţirea con­
diţiilor de muncă, vorbesc de ta sine,
cum de Ia sine vorbeşte şi faptul că
noua linie metalurgică construită la
Uzina niotalo-chimică Zlalna, esie a-
proape în întregime automatizată.
Par faple obişnuite, dar ele poarla
pecetea zilelor noaslre tn care totul
se face pentru om, pentru sănătatea
Iui, penlrii fericirea lui. La Haneş,
unde acum 15 ani numai călare se
putea merge, azi există dispensar.
La Zlalna, unde funcţiona doar un
singur dispensar medical de circum­
scripţie, există azi spital, policlinică,
casă de naşteri, dispensar de circum­
scripţie, două dispensare de între­
prindere, numeroase puncle sanitare
în salcie Valea Mică, Pălrinjeni, pre­
cum şi Ia fiecare şcoală.
Sint intr-adevăr fapte şi cifre ca­
racteristice societăţii noaslre sociali­
ste. Oamenii s-au obişnuit cu ele la
fel ca şi ni gălăgia copiilor în drum
spre şcoală, cu clinchetul corfelor
de funicular, ori cu zgomotul dimi­
neţii. Copii însă, cred că aşa a iost
ŞTEFAN ONEA
preşedintele Comitetului executiv
cri Sfatului popular Z.latnn
bine despre traiul lor deal înşişi
oamenii. Stai de vorbă ca Raita
Adrian, cu Puşcaş Marian, cil Duviil
losif, cu midii alţii, care şi-au pe­
trecut tineri tea slugărind pe la cri
lingăii iar uzi au casele lor proprii,
noi şi frumoase şi x't i afla dc fa ei
cum ou trăit in trei ut şi emu tră­
iesc fi sint apreciaţi astăzi.
Despre nimica şi viata lor dc azi
iii vor vorbi at inimii ie şi lloinonă
Antonica, şi Ceteaii Simian, şi Rasa
Dumitru, şi Cuman 1raiun, şi Dă-
finvm
-v* : i #** T
pv-P:
vD.'.-V ' ¦ '
: S? . ...VSA ||SSÂ ;Î ,
* Ä sS ^S iP p F
"I V
-r'S ,¦$L:'¦
¦ ^0W
11
Câ*j-Hv^sXpv&ir.vŞ.,r ţele constituind primele 4 gospodării
Şcoala medie din Zlalna,
construită tn ultimii ani.
invăţămînfu! şi cuîtura cunosc
o dezvoltare fără preceden!
Se vorbea in regimul burghe/o-
moşieresc, cu o lăudăroşenie ce în­
trecea orice măsură, despre tradi­
ţiile culturale ale raionului. Dar,
vovbindu-se despre acesle tradiţii,
era „scăpat“ din vedere faptul că
in cele cileva instituţii de cultură
şi şcoli existente aveau acces doar
cei avuţi şi odraslele lor, că marca
majoritate a ţăranilor şi muncitori­
lor, fiii acestora, erau departe do
orice bun material şi spiritual, că
tn 1938, de exemplu, anul socotii
ca cel mai ini lorilor al regimului
trecut, numărul neştiutorilor de carte
din raion Întrecea cifra de 14.200.
Spre deosebire de trecut, anii re­
gimului democrat-popular nu Însem­
nat ani de adevărată şi deplină în-
florire a culturii. IiivSţămmtul, cul­
tura, cuno c şi în raionul nostru, ca
de altfel in toată tara, o dezvoltare
fără precedent, au devenit un bun
al celor mal largi mase. Iti localită­
ţile raionului s-au construit şcoli,
cămine culturale, nu luat iiiulă bi­
blioteci Iată şi ctteva cifre edifi­
catoare in această privinţă. Iu ai eşti
ani, pc cuprinsul raionului au fost
construite 20 de şcoli. Inlr-un singur
an, in 1962, nu fost dale in folo­
sinţă o şcoală medie, ia Zlalna, cu
10 săli de clasă, o şcoală de 8 ani,
la Intregaide şi o şcoală do meserii
îri Alba Iulia, cu cile 8 săli de clasă.
Pentru înzestrarea şcolilor cu mo­ in mediul sătesc. Tn anii puterii
bilierul şi materialul didactic nece­ populare au fost construita 16 noi
sar desfăşurării procesului de invă-
ndă Safran, şi Capătă Aicolae. şi
Pătrinjan lom, şi Stan Ax’raiii, l 'li
colectivişti harnici, fruntaşi in gos­
podărie, stimaţi dc întregul sat. Dar
următoarele ¦cifre : 180 de case noi
Colectiviştii din Streinţ se
pregătesc de sărbătoarea ale­
gerilor.
IN CLIŞEU : Un grup de co-
lectivişti verifică dacă au iosl
trecuţi tn listele de alegători.
drumul S i i i
Agricultura raionului în plină înflorire
Urmtnd îndemnul partidului, ţăranii
din Benlc, Obreja, Căpud şi Cistei
şi-au unit in 1950 păminlurile şi for­
agricole colective. Exemplul lor a lost
urmat an de an de alţii.
Pămtntul a 'început sa fie lucrat regulilor agrotehnice au făcut ca pro­ O largă dezvoltare a cunoscul-o in
după regulile agrotehnicii moderne. ducţia de griu fn G.A.C. să crească raionul noslru şi ramura legumicolă
Aslfel, pe ogoarele raionului au lu­ an de an la ba. Pentru asigurarea pentru care avem condiţii prielnice
crai tn ultimul timp lin mare număr producţiei din acest an, In toamna de extindere. Numai în anul trecut
de tractoare. Numai in ultimii 3 8ni anului 1962 pe ogoarele raionului Al­ suprafeţele cultivate cu legume fn
S.M.T. şi G.A.S. au fost dotate cu ba au fost folosite seminţe de mare G.A.C. ati fost cu 250 ha. mai mari
129 tractoare, 156 semănători şi alie prodiiclivilale pe mai bine de 5.300 ca fn anul 1961, ceea ce a permis
maşini noi, Incit tn prezent numărul ha. şi s-au incorporat în sol pesie desfacerea unor ranlităti de legume
ţămiiit tn condiţii optime, s-au chel­
tuit in anul şcolar trecut 504.000 lei. ţin o încărcătură de animale la nive­
In acest an şcolar, in scopul amintit,
a fost alocată o sumă mai mare cu
128.000 lei decit cea clin anul şcolar
precedent.
In ce priveşte Invătămînlul de
cultură generală, in raion există la
oia actuală 60 şcoli de 4 ani, 29
şcoli de 8 ani şi 3 şcoli medii. Cei
peste 12.000 de elevi ce le frec­
ventează, fa|ă do 7.408 elevi ce frec­
ventau şcolile de cultură generală în
anul şcolar 1955—1956, au loate con­
diţiile pentru a-şi însuşi cunoştinţe
temeinice, pentru a deveni cetăţeni
de nădejde ai patriei. Grija parti­
dului şi guvernului manifestată pen-
11ii instruirea şi educarea fiilor ce­
lor ce muncesc esie cel mai preg­
nant oglindită şi de faptul că elevii
claselor I V11 beneficiază de ma­
nuale gratuite. Valoarea manualelor
distribuite gratuit tn raionul nostru
In acest an şcolar se ridică la cifra
de 473.300 lei.
In şalele raionului nostru s-a
creat o puternică bază materială şi
prudrii desfăşurarea unei largi acti-
\ ilăţi culturale. Dacă in anul 1943
existau 30 de cămine culturale şi
case de citit şi doar 2 cinematogra­
fe. in prezent numărul căminelor
culturale şi al caselor de citit a
crescut la 91, iar al cinematografelor
la 36, dintre rare 31 funcţionează
cămine culturale — la Mihalţ, Me-
teş, -Ani(Soita, Intregaide şi în' alte
localitâţi. Ta şezătorile şi serile de
calcul, la simpozioanele şl conferin­
ţele ce se organizează la căminele
culturalp, ca şi in alle numeroase
manifestări de acest fel, participă
numeroşi colectivişti, dornici să-şi
ridice nivelul cunoştinţelor profesio­
nale şi de cuhură generală ori să
asiste la spectacolele prezentate de
cele circa 180 formaţii artistice de
«maiori existente în satele raionu­
lui. De asemenea, rele 90 de biblio­
teci săleşti şi comunale cunosc o
afluenţă din re în re mai mare de
cititori. Pe fişele acestora, in anul
1962 au fost inregislrali 29 443 edi­
tori care au cilii peste 296.800 rării. doar 4 circumscripţii sanitare. De case
Cifre semnificative privind impor­
tantele realizări oblinute pe tărimul
tnvăţămîntului si culturii in aceşti
ani pol fi dale încă ituiIIp. Toate
oglindesc o realitate a zilelor noa­
stre. cinci lumina Invăţătninlului, a
culturii, a pătruns adine în casa şi
si.flotul fiecărui oin al muncii.
VICTOR PÂŞTEANU
secretar ai Comitetului raional
pentru cultură şi artă
construite in anii icginiului. aproa­
pe -100 dc difuzuale in sat, peste 30
de arugaze, aproape l>0 dc biciclete,
6 motociclete, 3 motorete, nu sint
dovezi grăitoare pentru viata nană
a satului ? Dar că fală de trei ca­
dre didactice, cile erau înainte de
2:> .!agnst. axam sint, numai in satul
dc centrii. 9 profesori, -I învăţători
şi două educatoare, na sint cifre
semnificatwe ? Şi aceasta nu este
lotul. In sat a fost construit un că­
min cui1i i i nl, s-n introdus aproape
peste tot lumina electrică (lucrările
continuă), şcoala dispune de un in­
ternat iar colectiviştii au construit
două grajduri a cile 100 capele ani­
male, o puirruilă iar in prezent este
in construcţie o mutei uitate pentru
scroafe. Deşi înfiinţată in 1961, gos­
podăria s-a dczxioltat mult. In pri-
măi'ara anului 1962 au fost plan­
tate 20 hectare cu pomi fructiferi,
iar în toamna aceluiaşi an au fost
oblinute 200.000 lei din vin zarea
fructelor.
Cine putea să vorbească înainte
despre asistenta sanitară a ţăranilor
muncitori din sat ? Nu se putea
vorbi. Astăzi ia comuna există o cii-
cumsciiplie sanitară şi un punct sa­
In casa colectivistului Ce-
tean Slmion, unul dintre frun­
taşii gospodăriei.
tractoarelor este de aproape 8 ori mai
mare ca in anul 1948, cind a luat
iiintA staţiunea de maşini şi tractoa­
re, iar cel ai semănătorilor aproape
de 40 ori mai mare.
Mecanizarea lucrărilor şi aplicarea ovine şi 8.100 păsări.
153.464 tone îngrăşăminte naturale şi şi zarzavaturi cu 40 la sulă mai mari. moderne, de înaltă productivi­
chimice.
Dezvoliind ramurile aducătoare de
mari venituri, colectiviştii şi-au spo­
rit considerabil avuţia obştească şi
au primit cantităţi spbrile de pro­
duse ia ziua-muncă. Multe G.A.C. de­
lul celei stabilite pentru anul 1965
sau aproape de aceasta. Asliel, G.A.C.
din Cislei are la sula de hectare 27
capele bovine, 42 capele porcine şi
59 capete ovine. G.A.C. din Căpud de­
ţine la suta de hectare 29 capete bo­
vine, G.A.C. Ighlu 174 capete ovine,
G.A.C. Straja 45 capele porcine.
Pentru a spori continuu efectivele
de animale, statul a acordai gospo­
dăriilor colective din raionul nostru
numeroase credite. Asliel a fost pusă
Ia dispoziţie suma de 4.685.000 lei.
însemnate sume au fost puse la dis­
Bloc de locuinţe
tn oraşul Alba lu-
lia. In anul acesta
sint prevăzute a
se construi noi a-
partamente pentru
oamenii muncii din
oraşul Alba Iulia
şi Zlalna.
Veghind la sănătatea oamenilor muncii
Fe cuprinsul raionului Alba, asis­
tenta sanitară înainte de 23 August
1944 era dezastruoasă, nu erau insti­
tuţii medicale, fapt care făcea ra bo­
lile contagioase şi sociale să biniuie
in majoritatea localităţilor.
in anul 1915 funcţionau in raion
de naştere nu s-a pomenit pină în
anii regimului nostru. Spitalul din
Alba iulia — pe vremea aceea re­
şedinţă de judeţ — avea doar 30 de
paturi pentru serviciul de inipnic
serviciu nespecializat, care deservea
loale specialităţile Astăzi spitalul ave I': f/ont, in afară do dispensam! me­
270 de paturi şi 7 servicii de spe­
cialitate.
In anii regimului nostru grija pen­
tru om se ridica la nivelul politicii
ele stat. Pentru a se veghea la să-
r lalea oamenilor muncii şi a li se
putea acorda asislcnla medicală raii-
ficată, in raion au fost înfiinţate 17
nitar deservite de doi mediei, an
felcer, un oficiant sanitar şi o
moaşă.
Şi via/a culturală a satului cu­
noaşte o înflorire fără precedent. I.a
căminul cultural s-a deschis un mic
muzeu unde paji urinări dezvolta­
rea salului, se află o bibliotecă cu
mii de volume, activează zeci de ar­
poziţie şl pentru ridicarea construc­
ţiilor zootehnice, aşa că in prezent,
gospodăriile agricole colective pot
adăposti in condiţii bune peste 5.700
bovine, aproape 2.000 porcine, 11.500
Pină fn anul 1065 acesle suprafeţe
vor fi extinse, iar pesie 500 ha. vor
fi Irigale.
Deoarece specificul raionului a fa­
vorizai dezvoltarea pomicullurii .şi vi­
ticulturii, gospodăriile colective au
dezvoltat această ramură. In primă­
vara anului 1962 au fost planlate încă
104 ha. dc livezi, folosindu-se in a-
rest fel terenurile improprii culturi­
lor cerealiere. Numai G.A.C. Bucerdea
a început o plantaţie de pesie 100 ha.
Dezvoltarea ramurilor aducătoare
de mari venituri Sn G.A.C. din raion,
a făcut ca fondul de bază să se ri­
dice la pesie 20.600.000 lei. fn anul
trecui fondul de bază a crescut cu
peste 7 milioane Iei.
Ing. AUREL PFTROV1CI
preşedintele consiliului raional agricol
Alba
circumscripţii sanitare şi 7 case do
naşteri cu 31 de paturi. De aseme­
nea, în centrul muncitoresc Zlalna a
luat fiinţă un serviciu medico-sani-
tar care are 65 de paturi. Aici acti­
vează trei servicii inlerne, chirurgie
şi pediatrie deservite de un personal
competent, in comunele Zlalna, Teiuş
si Vint funcţionează cabinete stoma­
tologice încadrate ru medici. Au mai
fo st Înfiinţate două staţionare cu 20
[laturi, unul la !>uiş şi unul In rn-
muna Intregaide Această comună in-
depărtată. ca şi .Oţele, era înainte to­
tal lipsită de asistentă medicală. In
dical, aici funcţionează şi o casă de
naşteri cu 3 paliiri.
înainte do 23 August, in raionul no­
slru erau doar 18 modici, care deser­
veau populaţia din circumscripţii.
Astăzi veghează la sănătatea oame­
nilor muncii 94 medici, dintre care
tişti amatori in formaţiile de cor, de
teatru, dansuri, brigadă şi taraf. La
şcoala din sat invată SjO de copii,
iar la Geoagiu, sal aparfinător, func­
ţionează o şcoală de 8 ani; la Fala
Pieiiii. unde nu a existat şcoală ni­
ciodată, a fost construit un local
nou de şcoală.
I. CIOBOTA
Nr. 2527
Utilaje moderne
ne uşurează munca
Fae parte din generaţia mai
vlrstnică de muncitori ai morii
„Nicolae Bălcescu“ din Alba
falia. Am apucat viafa fi in
regimul deosebit de greu de
lucru din vremurile trecute,
cînd munceam cite douăspreze­
ce orc zilnic, cu utilaje rudi­
mentare, pentru un salariu de
mizerie.
Astăzi, in locul utilajelor în­
vechite au fost instalate altele
tate. in mare majoritate produ­
se ale industriei noastre socia­
liste : maşini de curăţat cereale,
gris-maşinuri, site plane, o co­
loană de condiţionare a griu-!
lui cu vulturi moderne şi al­
tele Acum sacii se transportă
pe benzi rulante ; pentru trans­
portarea griului, se folosesc ma­
şini transportoare, locul vagoa­
nelor trase de bivoli l-au luat.
vagoanele tractate dc o loco­
motivă Diesel.
Munca noastră a fost consi- \
dcrabil uşurată. Datorită grijii ?
partidului şi statului, ducem un >
trai demn, civilizat, muncim in }
condifii dintre cele mai bune. v
NlCOfAE BURDULEAMU {
morar vălţar J
44 sint specialişti cu Înaltă calificare.
Tot in anii regimului de democra­
ţie populară au fost înfiinţate 11
puncte sanitare conduse de personal
sanitar cu studii medii.
Dezvoltarea reţelei medico-sanitare,
dotarea ei cu aparatură modernă si
medicamente, a permis desfăşurarea
unei susţinute munci de depistare şi
vindecare a unor maladii precum si
luarea do măsuri profilactice cores­
punzătoare. Datorită arestor măsuri,
boli infectioase ca tifosul exantemafic,
difteria, poliomielita nu au mai apă-
IUt. Toate acestea dovedesc atenţia
deosebită ce s-a acordat în anii noş­
tri de democraţie populară asistentei
sanitare. Acesle rezultate sint o ur­
mare firească a grijii partidului şi
guvernului fală de om.
Dr. TIBERIU CIUMBRUDEAN
medic, director al Spitalului unificat
Alba Iulia
Se electrifica satul.