Page 31 - 1963-02

1

Nr. 2527 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. S

M M» b4BUL3Sf

f e teme ale învăţămintiilnî S P O I T

de partid la sate Schi

La nivelsil cerinţelor Lecţiile-strîns legate La Petrila s-a desfăşurat de curînd
concursul de schi, etapa orăşenească J

In cadrul trupului din Ungurei, a- tul nemaifiind astfel nevoie de mo­ de activitatea a campionatului republican pe anul
partirrlnd G.A.S. djn Apoldul de Sus, bilizarea lor. Vorbind despre partici­ 1963. In cadrul probelor concursului
a fost organizat şi funcţionează un parea cursanţilor la dezbateri, aş pu­ organizaţiei de baza! s-au întrecut un număr de peste 60
curs seral anul II la care stnt cu- tea spune că s-au făcut serioase concurenţi, reprezehlînd asociaţiile
prinşi toii membrii şi candidaţii de progrese. Tovarăşi ca Ioan Buhoi, Pe lingă Comitetul de partid din sportive din oraşul regional Petroşani.
partid Binder Ioan, Gligor Vinersan şi alţii G.A.G Vintul de Jos, a fost organi­
care în anul trecut (la cursul seral zat si funcţionează si un cere de -S-au remarcat îndeosebi concurenţii
Pînă în prezent, potrivit progra­ studiere a Statutului P.M.R. în care asociaţiei sportive Paringul Petroşani,
care au avut şi cel mai numeros lot.
mului întocmit, au fost prezentata opt anul I) dovedeau timiditate, răspund au fost încadraţi 16 candidaţi ds -Concursul s-a bucurat de o bună or­
lecţii. Ele au avut ca temă construi­ acum cu mult curaj şi documentat, partid. Propagandistul cercului, tov. ganizare la care au contribuit îndeo­
rea socialismului la sate, conducerea dovedind că se preocupă cu multă t Munteanu, depune multă 'străda­ sebi sportivii asociaţiei Preparaţîei Pe­
si gospodărirea unităţilor socialiste răspundere de ridicarea nivelului lor nie si interes ca activitatea cercului trila. Dar au existat şi unele lacune.
din agricultură, rolul organizaţiilor de politic -şi ideologic. să se desfăşoare in cit -mai bune ¦La Startul întrecerilor s-au prezentat

partid în conducerea economiei, sar­ îmbucurător este apoi şi faptul că conditiuni. El se pregăteşte cu aten­ ¦doar 4 fete. De asemenea, la fond, nu­
cinile ce revin membrilor de partid majoritatea cursanţilor se străduiesc ţie pentru fiecare lecţie şi caută să mărul concurenţilor a fost mult prea
Dentru întărirea economico-organiza- să pună în aplicare cunoştinţele căpă­ explice cit mai pe înţelesul cursan­ mic faţă de sportivii existenţi in ora­
torică a unităţilor agricole socialiste tate la cursul seral. In această peri­ şul regional. Iată şi ciştigătorii pro­
etc. Faptul că lecţiile prezentate au oadă, spre exemplu, ei se dovedesc ţilor fiecare temă din programul de belor :
studiu. Lecţiile sînt Insă lipsite de
fost strins legate de activitatea prac­ deosebit de preocupaţi pentru fertili­ Slalom uriaş, juniori categoria a
tică a unităţii noastre, de prefacerile zarea terenului cultivat cu Vită in exemple concreté din activitatea or­ -Il-a; Ioan Gherman (Preparaţia Pe­
înfăptuite în satul Ungurei, că pro­ care scop transportă zilnic din plat­ ganizaţiei do partid diir cadrul gos­ trila) ; Slalom uriaş, juniori categoria
blemele teoretice au fost îmbinate forme în vie mari cantităţi de îngră­ podăriei. Aceasta, în primul rînd. I-a: Dumitru Birlida (Paringul Petro­
In mod armonios cu aspecte concrete şăminte organice cunoscind că şi a- pentru că propagandistul face parte şani) ; Slalom uriaş schiori : lejek La-
din munca comuniştilor noştri, ele ceaslă metodă a contribuit in anul din altă organizaţie de bază, si -în clislau (Paringul Petroşani) şi Ioan
au fost deosebit de atractive. Acea­ trecut la obţinerea unui spor de al doilea rind, pentru că secretarul Hote (Preparaţia Petrila), cu acelaşi
sta se explică şl prin frecventa 3.245 kg. struguri la ba, comitetului de partid din gospodăria timp; Slalom uriaş fete: Dengel Uite
cursanţilor care Ia toate cels opt şe­ t. Buda. nu II ajută în această pri­ (Paringul Petroşani); Coborîre juniori
dinţe de cerc a fost de 100 la sută. Avînd permanent sprijinul şl în­ vinţă. El n-a participat pînă acum categoria I-a: Dumitru Birlida (Pa­
drumarea oramizatiei de partid sîn- ringul Petroşani); Coborîre juniori
Pentru aprofundarea cunoştinţelor tem hotărîti ca în viitor să îmbunătă­ ta nici uha din lecţiile predate la a- categoria H -a : Valentin Crişan (Pre­
predate, cursanţilor li se cere să stu­ ţim şi mai mult activitatea cercului ceSt cerc si -nu s-a Interesat cum paraţia Petrila); Coborîre seniori :
dieze cu multă răspundere materia­ de invăţămint. astfel Incit acesta să frecventează cursanţii, cum se pregă­ Gfieorghe 7 odor (Paringul Petroşani);
contribuie intr-o măsură tot mai
C e rin ţe a l e © cisneeller d ie B aris M a relul bibliografic indicat şi să-s! în­mare la continua ridicare a niveluluitesc ei şi cum participă la discuţii.Coborîre fete: Dengel Uite (Paringul
politic si idaoloqic al membrilor şi
tocmească conspecte. Acest lucru, în în acest teta sînt unii cursanţi ea Petroşani).
calitate de propagandist, ţ] contro­
Anton Cazan, Tatiana Bota, Gheor- Pentru desfacerea în condiţii bune a mărfurilor, la sate se construiesc an de an, prin contribuţia ceti­
penilor sau cu ajutorul investiţiilor noi magazine.

In foto: Magazinul mixt din satul Balomir, raionul Orăştie, construit şi dat in folosinţă anul trecutt

lez de fiecare dată, înaintea începe­ candidaţilor de partid din unitatea ghe Galben şi MirCea Leontin care S. BĂIOIU Aprovizionarea oamenilor muncii torilor şi a colectiviştilor cu produse cele de care nu are nevoie. Aşa s-a
rii convorbirilor. Acordînd deosebită noastră. au cité 4—5 absenté, iar la discuţii corespondent cu produse industriale şi alimentare de strictă necesitate. Deşi are repar­ intîmplat că s-a făcut comandă pentru
atenfie respectării programului întoc­ nu participă decît 3—4 tovarăşi. Ne- specifice fiecărui sezon şi mai ales tiţie de pîine albă la secţia de pa­ cltiva saci cu zahăr şl U.R.GC. l-a
mit, pînă acum n-a fost amînată nici ALEXANDRU SÎRBU cunosdnd situaţia din acest cerc. Popice cu produse de strictă necesitate, este nificaţie din Pui nu se îngrijeşte ca trimis un vagon, iar celelalte măr­
o lecţie. Cursanţii cunosc precis data, propaaandist la cursul seral anul II pentru că nu o controlează, comite­ o îndatorire de seamă a cooperaţiei ea să fie adusă şi pusă in vînzare, furi pe care le solicită de mal bine
ora ş! locul unde se tine învătămîn- tul dé partid din gospodărie nu a In cadrul campionatului orăşenesc de consum. Şi, acolo unde conduce­ motivînd că nu are cu ce o tran- de două luni nu le-a primit
G.A.S. Apoldul de Sus — de popice din Petroşani rezervat echi­
impui Ungurei pelor, întrecerile sînt deosebit de spec­ rile cooperativelor săteşti manifestă Cooperativele trebuie să fie apro­

L ecţii Ia zi, c o n ţin u t b o g a t luat pînă acum măsuri de îndreptare taculoase. Multe din jucătoare dove­ grija cuvenită faţă de cerinţele şi jPe urmele unor scrisori vizionate cu mărfurile solicitate şi nu
a lucrurilor. desc o bună pregătire, ceea ce dă loc gusturile cumpărătorilor, oamenii gă­ sosite la redacţie cu ceea ee cred cei de la depozitul
hi acest an de invăţămint, studiez creării bazei tehnico-materiale a so­ Propagandistul nu participă la pre­ la dispute dîrze. In ultima etapă de sesc în magazine produsele de care U.R.C.G că nr „trece". Aproviziona­
împreună cii ceilalţi membri de partid cialismului. Şi celelalte probleme au pildă, echipa Minerul Lupeni a între­ au nevoie. Sint însă unele conduceri sporta. Mult timp a lipsit şi petrolul.
din S.M-7. Dobra în cadrul cursului {ost luate in discuţie de cursanţii Oc- gătirile ce se fac la cabinetul de cut pe Utilajul Petroşani cu 1.940 de cooperative care nu manifestă Din această cauză oamenii sînt nevoiţi rea cooperativei din Baru Mare cu
seral anul I. Chiar de la prima lec­ tuvian Mircea, Emil Vesa, Herci 7orna partid şi Că urmare el Uu poate fo­ p.d. la 1.665 p.d, iar la Lonea, tînăra suficient interes pentru buna aprovi­ pîine albă pentru care are repartiţie
losi exemple şi din alte organizaţii formaţie locală a întrecut pe cele de zionare a muncitorilor şi colectiviş­ şl cu celelalte produse, trebuie rezol­
de bază din G.A.C pentru a face la Viscova Lupeni la o diferenţă netă. vate fără intîrzlere.
lecţiile cit mai atractive şi a le lega
ţie, organizaţia de partid împreună ti Ion Mărgineanu. Ei au făcut re­ de activitatea practică a Comuniştilor. B. STAICU tilor. să meargă şi să se aprovizioneze la Conducerea U.R.C.C. Haţeg să ma­
cu propagandistul, tov. Marin Dincă. feriri cu privire la munca lor, uni­ corespondent La Baru Mare, raionul Haţeg, con­ Petroşani.
Ori de cite ori vine vorba despre nifeste mai multă preocupare pentru
sporirea indicilor de utilizare a cup­ mării zgurei, minereul de fier pentru
s-a preocupat ca fiecărui cursant să tatea in care lucrează. toarelor şi îmbunătăţirea calităţii o- decarburare, bauxita şi altele. Impor­ ducerea cooperativei al cărui preşe­ Deficientele existente in aprovizio­ aprovizionarea cooperativei din Baru
telului, mă gîndesc la două lucruri tant este ca o dată fixată reţeta de
principale: respectarea instrucţiunilor încărcare ea să fie cunoscută de şefii dinte este tov. Gh. Dragu, se ocupă narea cooperativei din Baru Mare se Mare, mal ales că aici stnt mulţi mun­
i se asigure un manual care să-l aju­ tehnologice şi a regimului termic. de echipe şi fiecare muncitor, Iar
maistrul să urmărească respectarea ei,
te în studiu. Propagandistul dovedeş­ Din experienţa muncii mele m-am
te multă grijă faţă de pregătirea noa­ convins că sporirea indicilor de uti­ Insist mult asupra felului cum se
stră, la curs se prezintă bine pregătit, lizare a cuptoarelor începe o dată cu execută pregătirea materialelor, pen-
pregătirea materiilor prime şi a con­
lecţiile fiind predate conform progra­ diţiilor de muncă. De la recunoaşte­ IncTci de uilSîzare îrtaâfi —
mului. rea acestor cerinţe trebuie să pornim producţie sp o rîiă de cfa!
întotdeauna. De multe ofi însă, unii
Contribuţia maistrului de îa cuptoarelată cum ne-a predat acum cîteva maiştri şi prim-topitori neglijează tru că ele hotărăsc în mare măsură
pregătirea materiilor prime, auxiliare durata şarjei.
zile lecţia „industrializarea socialistă şi a cuptorului, insistînd mai mult
Purlînd asemenea discuţii, imediat asupra regimului termic. Or, dacă Practica exploatării cuptoarelor a insuficient de aprovizionarea munci- datoresc atît conducerii cooperativei citori care lucrează la întreprinderea
după expunerea lecţiei, noi am reuşit nu ştim ce materie primă introducem dovedit că există posibilităţi de creş­
fă înţelegem mai bine problemele, să in cuptor, Calitatea şi cantitatea ei, tere a indicilor de utilizare prin cit şi U.R.C.G Haţeg. De la magazin „Ceramica" şl In sectorul forestier.
le aprofundam, să le legăm concret nu vom putea obţine nici otel bun. scurtarea timpului neproductiv, adică
de activitatea noastră In acest fel reducerea timpului de reparaţii la se fac comenzi pentru mărfurile so­ Posibilităţi există. Se cere Insă mal
Cum procedez eu in schimbul pe
ne-am îmbogăţit cunoştinţele politice licitate de cumpărători, dar de la de­ multă preocupare, mal mult interes
si am învăţat ce trebuie să facem pen­
tru a îmbunătăţi calitatea lucrărilor pozitul U.R.C.G se trimit alte măr­ atît din partea conducerii U.R.C.G,

n tării“. Propagandistul a început prin agricole, pentru a creşte productivi­ furi. Conducerea cooperativei nu a cit şi a cooperativei pentru buna a-
a anunţa titlul lecţiei ca urma s-o tatea muncii, pentru a reduce preţul nologice de lucru. De mare impor­ obligat pe gestionar să meargă el să provizionare a muncitorilor şi colec­
expună, cerîndu -ne să ne notăm ideile de cost pe fiecare himtru. tantă este încărcarea uniformă a ridice mărfurile şi să le refuze pe tiviştilor din Baru Mare.
cuptorului şi respectarea regimului

termic pe faze de topire. E regretabil
principale asupra cărora se va opri

/% © N \si le va explica. După aceea a citit

prima parte a lecţiei, oprindu-se asu­
pra problemelor mai principale cum

(ß in c m ntînt — industrializarea socialistă, rolul

industrializării in construirea socialis­

mului, politica P.M R. de industriali­
zare socialistă a tării, înainte de a.
trece la capitolul .„Dezvoltarea cu
precădere a industriei grele, cu pivo­
tul ci -— construcţia de maşini“, pro­
pagandistul a făcut o, recapitulare pur- ,
tind discuţii la prima parte a lecţiei
expuse. Tov. Roman Sicoe vorbind
Pe viitor consider că ar fi mai bine insă că nu întotdeauna se face a-
ca la discuţii să ia parte mai mulţi
cest lucru. Mai au loc abateri de la ¦
cursanţi. Printre noi avem mulţi ti­
neri. Majoritatea lor sini animatorii procesul tehnologic, cum e cazul şar­
seminarului, a discuţiilor ce se poar­
tă. Dar mai silit şi tovarăşi ca loan jei nr. 18.418 îa elaborarea căreia

loldea şi Iulian Mărtinesc, care în a fost necesar un adaus de 8,1 tone
acest an de studiu au luat rar cu-
vîntul. Va trebui ca şi ei să fie an­ fontă lichidă. Alt exemplu ni-1 oferă 10 FEBRUARIE 1963 10 FEBRUARIE 1963

trenaţi mai mult. la discuţiile ce se şarja nr, 18.587 la care neurmărindn- Programul 1: 6,00; Melodii DEVA ; Partea ta de vină — cine­
poartă in cadrul cursului, să-şi aducă se temperatura, oţelul s-a răcit in faza populare romîneşti şi ale minori­ matograful „Palna“ ; HUNEDOA­
contribuţia la lămurirea problemelor de afînare, fiind necesar un adaus de
puse in discuţie. 9 tone fontă lichidă. tăţilor naţionale; 7,10 Concert de RA ; Partea ta de vină — cine­
dimineaţă; 8,00 Sumarul presei
despre „Industrializarea socialistă a IOAN BÎJA Desigur că toate acestea duc la centrale; 8,10 Şcoala şl viata; matograful ,:Victoria“; SfME-
prelungirea duratei de elaborare a 8.30 Melodii distractive de estra­ R1A ; Omul de lingă tine — cine­
tării“ a subliniat importanţa acorda­ cursant anul I la cursul seral şarjei şi de cele mai multe ori oţelul dă ; 9,30 Teatru la microfon pen­ matograful „1. Pintilie“; PETRO-
nu este de calitate, Nerespectared re­ tru copii: „Se caută un fapt deo­
tă de clasicii marxism-leninismuluî din S.M.T. Dobra gimului termic al cuptorului duce la sebit“ ; 10,30 Ansambluri corale ŞAN1: Sub cupolă albastră — ci­
uzarea lui prematură, deci la scoate­ muncitoreşti în studiourile noa­ nematograful „Al. Sabia“ ; Re­
câre-1 conduc? înainte de toate Cald şi a timpului afectat ajustării rea lui din uz înainte de termen. stre; 11,00 Program muzical pen­ găsirea — cinematograful „7 No­
vreau să spun că am căutat să tin cuptoarelor. tru fruntaşii recoltelor bogate; iembrie“; ALBA IULIA ; Cînd
In afară de cele arătate, mai sînt 11.30 Vorbeşte Moscova; 12,30 copacii erau mari — cinemcAograful
H ezultatele concursului de inovaţii o legătură permanentă cu celelalte Cum tmi organizez eu munca in şi alţi factori care concură la bunul Muzică uşoară; 13,10 De toate
în industria chimică şi petrolierăLa Ministerul Industriei Petrolului schimburi. Adică să colaborăm. Acest mers al cuptoarelor. Tată umil. Mai­ pentru to ţi; 14,00; Muzică popu­ „Uictoria“; Copilul şi oraşâl — ci­
lucru se realizează prin discuţiile această direcţie ? strul de la cuptoare trebuie să tină o lară rominească cerută de as­ nematograful „23 Ailgust“ ; SEBEŞ:
Si Chimiei s-au stabilit zilele aces­ purtate cu schimbul anterior asupra Mai intîi am în vedere ca dolo­ strtnsă legătură cu cel din hala de cultători ,- 14,40 Interpreţi de mu­ Focuri în munţi — cinematograful
poştealculate pe care o aduc aceste, comportării agregatelor, mărcilor de turnare, cu dispecerul de serviciu şi zică uşoară; 15,45 Muzică popu­
inovaţii întreprinderilor chimice şi pe­ mita necesară ajustării cuptorului să cu şeful de schimb. Procedînd astfel, lară rominească interpretată de „Progresul“; Cu orice preţ — ci­
fie calcinată din timp şi Încărcată eu reuşesc să fiu întotdeauna la cu­ Fănică Luca, Emil Gavriş şi Ion nematograful „M. Sadoveanu“ ;
tea întreprinderile eîştigătoare ale troliere se ridică la peste 106 mili­ otel elaborate, starea cuptorului la în maşina de ajustare. Pentru ca a- rent cu situaţia aprovizionării cu Luca Băiăteanu; 16,15 Mici for­
concursului de inovaţii desfăşurat a- oane lei. luarea în primire etc, materie primă şl fier vechi, cu pre­ maţii de muzică uşoară; 16,40 ORĂŞTIE: Planeta furtunilor —
nul trecut în industria chimică şi Au fost premiate 13 unităţi. Pre­ justarea cuptorului să dureze cit mai gătirea oalelor şl a trenurilor de tur­ Jocuri populare romîneşti,- 17,00 cinematograful „V. Roailă*; Dru­
petrolieră. La concurs au participat O dată luat în primire serviciul, puţin la această operaţiune îşi dau nare. Din viata satelor patriei; 17,40 muri despărţite — cinematograful
aproape 9.500 da inovatori din care miul I s-a atribuit uzinei de produse prima mea grijă este aprovizionarea concursul şi muncitorii de la cele­ Mic recital interpretat de violon­ „Flacăra“; HAŢEG : Planeta furtu­
mai mult de jumătate sînt munci­ sodice Govora, fabricii „Sin“ din cuptoarelor cu materie primă in can­ lalte cuptoare. Ajutorul e reciproc şi Am convingerea că respectînd cu celistul Vladimir Orlov,- 18,01
Capitală, rafinăriei de la Clmpina, tităţi suficiente şi de calitate. In se repetă la fiecare cuptor. De reţi­ stricteţe cerinţele elaborării si turnă­ nilor — cinematograful „Popular";
rii otelului, indicii de utilizare ai Concert de valsuri; 18,30 Pro­ BRAD: Fetele — cinematograful
tori. Au fost aplicate în producţie cir­ schelei petroliere Zemeş şi întreprin­ funcţie de rezultatele analizei chi­ nut că ajustarea cuptorului, pentru cuptoarelor pot fi sporiţi şi calitatea gram de romanţe; 19,00 Concert „St. roşie“; LONEA: Flăcări şi
ca 5.300 de inovaţii, care au contri­ derii de instalaţii Bucureşti, mice a fontei din melanjor şi de mar­ părţile vizibile, începe chiar înaintea Otelului îmbunătăţită. din operete; 19,35 Melodii... me­ flori — cinematograful „Minerul“;
buit la soluţionarea unor importante ca de otel programată, calculez reteta evacuării şariei şi continuă după lodii — emisiune de muzică uşoa­ 1LIA: Celebrul 702 — cinemato­
probleme tehnice, la creşterea pro­ întreprinderile eîştigătoare au pri­ de încărcare pentru fiecare cuptor. TIBERIU PASCU ră; 20,00 Teatru la microfon: graful „Gh. Doja“; ZLA7NA .*
ductivităţii muncii, îmbunătăţirea ca­ mit premii speciale pentru inova­ Prin aceasta se determină natura şi descărcarea cuptorului. maistru la O.S.M. nr. 1 premiera „Febre“. Casa de la răscruce — cinemato­
lităţii şi reducerea costului unor pro­ tori în valoare de aproape 240 mii cantitatea precisă a materialelor auxi- Cînd ajustarea este gata se trece graful „Muncitorul“; 7EIUŞ:
duse. Valoarea totală a economiilor lei. liare cum sîn t: calcarul necesar for­ C.S. Hunedoara Omul amfibie — cinematograful
apoi la încărcarea cuptorului, respec- „V. Roailă“; APOLDUL DE SUS:
(Agerpresj tindu-se întocmai instrucţiunile leh- După doi iepuri — cinematograful

„23 August“,

Mi-am propus să ridic în mate­ C u m instruîm şi e d u c ă m tin eretul şc o la r care predau la clasa respectivă pen­ Programul I I : 7,00 Cîntă fan­ (Buietiii
rialul de faţă, in cadrul discuţiilor tru a se putea clarifica toate proble­ fara reprezentativă a Armatei;
deschise de ziar, o altă problemă, M U N € A CU P A.r T N Ţi i - mele pe care le ridică instruirea şi 7.30 Cîntece din folclorul nou şi m eteem leqie
la fel de importantă în procesul de educaţia elevilor, iar profesorii mem­ jocuri populare romineştl; 9,00
instruire si educare a elevilor ca O PROBLEMĂ PRINCIPALĂ bri de partid să prezinte săptămî- Din cele mai cunoscute melodii PENTRU 24 ORE
si cele tratate pînă acum: necesi­ nal informări in faţa biroului orga­ populare romîneşti; 9,50 Jocuri Vreme schimbătoare cu cerul
tatea unei permanente si cit mat V—XI. Membrii organizaţiei de a luat măsuri corespunzătoare îm­ lipsurile ce s-au făcut simţite In nizaţiei de bază, despre comporta­ populare romîneşti; 10,30 Revista mai noros ziua şi cu înseninări j
etrinse legături intra şcoală şi fa­ partid au venit cu propunerea do a potriva indisciplinatilor, cauză pen­ conţinu ire, membrii de partid au rea elevilor. Prin aceasta, s-a insti­ presei străine i 14,30 Satiră şi parţlalo in timpul nopţii. Vor că­
milie. Elevul nu trebuie să trăiască studia, înaintea şedinţei de analiză, tru care mai există incă mulţi elevi discutat o serie de probleme în tuit un front comun pentru îmbu­ umor,- 15,15 Din folclorul popoa­ dea ninsori slabe. Temperatura
două vieţi, diferi le ca direcţie de cit mai temeinic situaţia existentă cu note scăzute la purtare. El a mai ceea ce priveşte legătura dintre nătăţirea disciplinei şi formarea de­ relor; 17,25 Muzică uşoară ceru­ staţionară va II cuprinsă ziua In­
dezvoltare, una la şcoală şi alta in scoală din acest punct de vedere, crătat că temele date elevilor acasă şcoală şi familie, situaţia la învă­ prinderilor de disciplină conştientă. tă de ascultători; 19,00 Zile eroi­ tre —4 şl 2 grade, iar noaptea In­
acasă, cu factori educativi ce acţio ca pe baza observaţiilor directe şi nu sînt just dozate în timp, că în ţătură şi disciplină pe trimestrul I ce ; 19,30 Noi înregistrări de mu­ tre —6 şi —12 grade. Vînt mo­
nează asupra lui contradictoriu, de a discuţiilor ulterioare să fie luate anumite zile orarul e prea încărcat, şi altele. Astfel, in discuţiile lor, In vederea instruirii pedagogice zică populară rominească reali­ derat din sectorul nord-est. Cea­
oarece o asemenea situaţie va avea că în sectorul gară-Orăştie nu s-au tovarăşi ca Ioan Socol, Elisabeta a părinţilor s-a preconizat expune­ ţă locală.
influente negative în formarea iu măsuri corespunzătoare, eficace, Ti­ făcut vizite părinţilor de la începu­ Berey şi alţii, au arătat necesitatea rea unor referate pe teme c a : „Edu­ zate în studiourile noastre; 20,30
ca om şi cetăţean, nu-1 va pregăt ni rid seama de această propunere tul anuiui. AUi părinţi, ca tov. I. ajutorului părinţilor, rolul familiei, caţia copiilor în spiritul dragostei Cîntă Maria Tănase; 22,00 Muzi­ PENTRU URMĂTOARELE
temeinic pentru viată, cl, dimpotri in îmbunătăţirea situaţiei la Învăţă­ pentru patrie“, „Despre educaţia sin­ că de dans. 3 7ILE
vă, îl va dezorienta. Tocmai de valoroasă, biroul organizaţiei de i,t— tură şi disciplină, au ridicat proble­ cerităţii si a cinstei“, „Comportarea
aceea, şcoala şi familia, trebuie să- bază a repat tizul pe fiecare mem- me privitoare la pregătirea părin­ civilizată a copiilor“, „Respectarea Buletine de ştiri şî radiojur­ Vreme schimbătoare cu cerul
asigure elevului o educaţie sănă bru de partid să răspundă de cite un Ureche, au ridicat problema nece­ ţilor din punct de vedere pedagogic, nale: 7,00; 13,00; 19,30; 22,00; variabil şi temperatura staţionară,
toasă, unitară din toate punctele de giup de clase şi să constate cum tin sităţii ca învăţătorii şi profesorii pentru ca aceştia să ajute mai sub­ regimului de zi“ şi altele. 23,50 (programul I ) ; 7,50 ; 14,00 ;
vedere. De aici necesitatea de care cllriginţii şi cadrele didactice legă­ să se preocupe mai mult în vederea stanţial şcoala in munca de educa­ Aceste măsuri, adoptate de orga­ 18,00; 20,00; 23.00 (programul II).
aminteam, a legăturii strînse intre combaterii misticismului şi supersti­ ţie comunistă a elevilor. In urma
părinţi şi cadrele didactice, intre tura cu părinţii, cum sînt vizitaţi ţiilor in rindul elevilor, atrâgindu-le discuţiilor purtate, adunarea genera­ nizaţia de partid, vor face ca unita­ OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOO
şcoală şi familie. acasă şi ajutaţi elevii la învăţătură in acest sens atentia şi părinţilor, lă a organizaţiei de bază a adop­ tea celor doi factori principali de
si cum se lucrează cu activul de pă­ care trebuie să se preocupe mai mult tat măsuri care, traduse în viată, să educaţie — şcoala şi familia — să EIPLUimm MIMERA MüiCELUl MIC%
Această problemă a constituit rinţi po clase Dar măsurile premer­ de educaţia ateistă a copiilor lor. ducă la o mai strinsă legătură in­ se sudeze şi mai mult, lucru ce va
obiectul unei munci susţinute, des­ gătoare şedinţei de analiză nu s-au tre şcoală şi familie. In hotărîrea sa, influenta substantial îmbunătăţirea A N G A J E A Z A:
făşurate de conducerile şcolilor din oprit aici. Stimulind iniţiativa unor In şedinţă au mai fost ridicate şi organizaţia de bază a indicat mem­ situaţiei la Învăţătură si disciplină
raionul Orăştie, a preocupat în mod părinţi membri dă partid, birou] or­ alte probteme ce-i frămînlau pe pă­ brilor de partid si celorlalte ca­ in următoarele trimestre. 0 eisasşta'i rniămeri
deosebit organizaţiile de partid de ganizaţiei de bază a convocat o şe­ rinţi. Toate acestea au fost luate dre didactice să tină o per­ ® aB'tiSiteieri
aici, interesate in cel mai Înalt grad dinţă a comitetului de părinţi pe în atentia organizaţiei de bază pen­ manentă legătură cu părinţii pentru Am adus in articolul de fală un # fiuiiteri
de creşterea şi educarea tinerei ge­ şcoală la care au participat membri tru studierea lor temeinică şi discu­ a acţiona in comun pe linia educă­ exemplu de preocupare atentă fată il ajutori «Ie mineri
neraţii. de partid ce făceau parte din co­ tarea aprofundată în cadrul şedin­ rii comuniste e elevilor. In acest de o problemă importantă, o serie # eleetriefesM
mitetul de părinţi pe clase. Cu acest ţei deschisa de analiză. scop. organizaţia de bază a recoman­ de metode folosite de organizaţia S sudori
Un exemplu elocvent al acestei prilej, părinţii au fost informaţi de dat să se folosească forme si metode de bază de la Şcoala medie „Aurel © easier
preocupări il oferă şi activitatea or­ către tov. Ioan Socol, directorul şco­ La numai citeva zile după aceste variate ca : vizitele in familiile, ele- Viaicu" pentru strîngerea legăturii
ganizaţiei de bază de la Şcoala me­ lii, despre situaţia elevilor la învă­ acţiuni, a avut loc şedinţa de ana­ vilor, convocarea părinţilor la şcoa­ între şcoală si familie. Desigur că >
die „Aurei Viaicu" din Orăştie. In ţătură şi disciplină. După această in­ liză a organi/atioi de bază cu pri­ lă. corespondenta cu părinţii, fami­ astfel de preocupări, o experienţă
acest an şcolar, printre alte măsuri formare. la care au luat parte şi pe­ lejul căieia tov. Remus Dănilă a liarizarea acestora cu lem >ra peda­ pozitivă in această direcţie, există I ămuriri suplimentare se dau îa se- |
eficiente, biroul organizaţiei de bază dagogii comunişti din şcoală, părin­ prezentat un material de generali­ gogică, manca cu activui de pă­ în toate şcolile din regiune. Aştep­
amintit a hotărî t, după ce în prea­ ţii au făcut propuneri preţioase pen­ zare a exponentei bune obţinute ir) tăm ca in cadrul discuţiilor din ziar 1 diui exploatării, telefon Brănişca 13. |
labil a consultat mai mulţi membri tru tmbunălătirea muncii de viitor. munca pe care o desfăşoară şcoala rinţi etc. să ia cuvin!ul pe această temă se­ 2
de partid — profesori, învăţători si Printre altele tov. Vasile Rusu, pă­ cu părinţii, arătind in acelaşi timp cretari ai organizaţiilor de bază, di­
părinţi — să analizeze într o şedin­ rinte al unui elev, a arătat că or­ S-a luat. de asemenea, hotărîrea rectori de şcoli, cadre didactice,
ţă deschisă munca ce se duce la ganizaţia U.T.M. din şcoală nu a ca şedinţele cu părinţii pe clase să pentru a împărtăşi experienţa, sti­
scoală cu părinţii. Aceasta era cu lul şi metodele de muncă în acest
atit mal necesar eu cit rezultatele depus suficient Interes pentru îm­ aibă loc In prezenţa profesorilor domeniu de activitate.

la învăţătură şi disciplină nu erau bunătăţirea situaţiei la disciplină, nu Prof. VASILE RADU
cele dorite, mal ales la clasele şeful secţiei de invăţămint
a Sfatului popular raional

Orăştie

/