Page 32 - 1963-02
P. 32
PAG. 8 DRUM SÔClALISMUUn N r. 2527
nrTTPrF-LE'STIRÎ ^ * ' ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI « ULTIMELE SŢItt Peste4 milioane de grevişti în italia
ROMA 8 — Corespondentul Ager peste 4.000.000 de oameni ai muncii
pres, Giorgio Pastore, transmite: au declarat o grevă generală de pa
tru oro în semn de solidaritate cu
In după-amlaza zilei de 8 februa lupta celor un milion de metalurgiştl
rie, Ia chemarea celor trei centrale care revendică îmbunătăţirea condiţii
sindicale naţionale din Italia — Con lor de viaţă şi lărgirea drepturilor
federaţia Generală a Muncii, Confe sindicale în întreprinderi.
deraţia Sindicatelor oamenilor mun
cii şi Uniunea Italiană a muncii —
Notele adresate de guvernul sovietic Intervenţii ale reprezentanţilor R. P. Romlne Sesiunea Marelui Hural Popular
la Conferinţa pentru folosirea ştiinţei şi tehnicii al R.P. Mongole
guvernelor Franţei şî R.F. Germane In interesul regiunilor insuficient dezvoltate ULAN BATOR 8 (Agerpres). re a sistemului de învăţămint pu
La 8 februarie s-a deschis la U- blic.
MOSCOVA (Agerprss). — TASS In capitalele statelor membre ale ceastă bază, a situaţiei, din -Berlinul GENEVA 8 De Ia trimisul special lă, să se urmărească trecerea de lan Bator cea de-a patra sesiune a
N.A.T.O. a atras în mod deosebit Agerpres C Benga s la monocultură la aultivarea unor Marelui Hural Popular, care va dis Raportul cu privire la planul de
transmite: atenţia faptul că tratatul trecî sub occidental“. game largi de produse agro-alimen cuta şi aproba planul de dezvoltare dezvoltare a economiei naţionale a
Andrei Gromîko, ministrul afaceri tăcere problema restricţiilor aplicate Şedinţa generală de vineri diminea tare în vederea dezvoltării bazei a- a economiei naţionale şi a culturii fost prezentat de către D. Molom-
R.F.G. în domeniul armelor nucleare. In nota adresată guvernului R. F. ţa a eonfcrinţel Naţiunilor Unite pen Iimentării proprii. In tezele expuse R.P. Mongole şi bugetul republicii jamt, membru al Biroului Politic
lor externe al U.R.S.S. a înmînat am Germane se arată, între altele, că gu tru aplicarea ştiinţei şi tehnicii în în referatul său, autorul a ilustrat pe anul 1963. La sesiune se va dis al C.G al Partidului Popular Revo
basadorilor Franţei şi R. F. Germane In legătură cu aceasta, „guvernul vernul federal, urinînd politica sa e- interesul regiunilor insuficient dezvol luţionar Mongol, prim-vicepreşedinto
Ia Moscova notele adresate de guver sovietic consideră necesar să declare vident nerealistă şi contrară intere tate, prezidată de Garcia Oldini (Chi prin exemplul R.P. Romîne succese cuta şi problema dezvoltării viitoa- al Consiliului de Miniştri.
nul sovietic guvernelor Franţei şi că accesul Bundeswehrului la arma selor păcii, încearcă să vorbească în le), vicepreşedinte al conferinţei, a
R. F. Germane în legătură cu Tra nucleară, indiferent de formele aces numele întregii Germanii, în timp ce discutat punctul H de pe ordinea de le obţinute de ţara noastră în ur 0 nouă demonstraţie reprimată cu cruzime
tatul cu privire la colaborarea ger- alături de R.F.G. există un alt stat
zi a acesteia, referitor la problemele ma transpunerii în viaţă a liniei
dezvoltării economice a statului nos
mano-franceză dintre Republica Fe tui acces — şi in prezent în Occi german suveran — Republica Demo legate de organizarea, planificarea şi tru. în Nicaragua
derală Germană şi Republica Fran dent se discută intens tocmai proble crată Germană, precum şi Berlinul programarea dezvoltării economice. In aceeaşi zî, la Palatul Naţiunilor
ceză. In note se spune între altele: ma formei de acces — ar însemna o occidental, care constituie de fapt o MANAGUA 8 (Agerpres). soldaţii gărzii naţionale a dictatoru
„A fost semnat nu un tratat de pa agravare foarte serioasă a situaţiei unitate politică separată. După un scurt cuvînt introductiv cu avut loc o serie de şedinţe spe
cializate pe probleme, în sare s-au Funeraliile celor patru persoane lui Somoza au deschis din nou focul
al preşedintelui şedinţei, Phllippe de împotriva demonstranţilor Cinci per
ce, cî un tratat al războiului“. „Tra din Europa. Pe orice cale ar ajunge Este îndeobşte cunoscut, se amin Seynes, subsecretar general al O.N.U., discutat chestiuni legate de dezvol care au pierit de gloanţele soldaţi soane au fost rănite dintre care două
tatul de colaborare franco-vest-ger- arma nucleară în mîinile Bundesweh teşte în notă, că guvernul R.F.G. caută însărcinat cu problemele economice tarea bazinelor hidrografice în re lor dictatorului Somoza Sn ziua a- femei.
man este un fel de lovitură dată edi rului, pe cale directă sau indirectă, încă de mulţi ani cu insistenţă să şi sociale, a prezentat raportul secre giunile insuficient dezvoltate, poli legerilor prezidenţiale din Nicaragua
ficiului lumii europene care şi aşa nu Uniunea Sovietică ar considera aceas potrivească chei la arsenalele nu tarului general al conferinţei. tica dezvoltării energiei electrice şi s-au transformat într-o adevărată de In felul aceşt i farsa electorală din
are un fundament trainic“. ta drept o ameninţare nemijlocită la cleare. „In scopul obţinerii armei nu monstraţie împotriva guvernului. Du Nicaragua a luat sfîrşit printr-o nouă
adresa intereselor sale naţionale vi cleare se face uz de toate mijloa Au luat apoi cuvintul prof. E. Ma- altele. pă cum transmite din Managua co vărsare de slnge. Soldaţii regimului
In notele sovietice se arată că, în- tale şi ar fi nevoită să adopte deîn- cele — de la încercările de şantaja- Prof. Remus Răduleţ, delegat al dictatorial au tras împotriva parti
truclt conducătorii Franţei şi R. F.
Germane doresc ca Europa să tră dată măsurile necesare dictate de o re a actualilor lor aliaţi, pînă la a- teev (R. P. Bulgaria), M. P. Masse ţării noastre, a prezentat un raport respondentul agenţiei Prensa Latina, cipanţilor la funeraliile victimelor lor.
iască în condiţiile existentei a două (Franţa), S. R. Sen (India), A. V. Ko-
lagăre militare care să se ameninţe astfel de situaţie“. sigurări şi promisiuni vădit false fă robov (U.R.S.S.), E. S. Mason (S.U.A.) privind problemele de cercetare şl C onferinţa de presa
reciproc cu rachete de luptă, Uniu cute în mod intenţionat“. de organizare pe care le pune dez a preşedintelui K ennedy
nea Sovietică împreună cu toti alia După cum se arată în nota adre şi alţii In cadrul aceleiaşi şedinţe a voltarea viitoare a economiei ener
ţii săi — ţările lagărului socialist — sată guvernului Franţei, semnarea In nota adresată guvernului R.F.G. getice a ţărilor în curs de dezvol WASHINGTON 8 (Agerpres). — Statele Unite vor pune in studiu ă-
„va fi nevoită să tragă concluziile tratatului militar-politlc franco-vest- se spune: Guvernul sovietic a aver luat cuvîntul prof. ing. Simion Ţai* tare. Vorbitorul a dat amănunte a- In conferinţa sa de presă din 7 fe ceastă problemă atunci cînd ea se va
corespunzătoare si să ia noi măsuri german tocmai în ajunul împlinirii a tizat deja în repetate rinduri guver găr, membru al delegaţiei R. P. Ro- supra lucrărilor făcute la noi în bruarie John Kennedy, preşedintele ivi".
pentru Întărirea capacităţii lor comu 20 de ani de la marea victorie de pe nul federal de pericolul funest pe scopul cercetării şi folosirii resurse S.U.A a recunoscut că Uniunea So
ne de apărare“. Volga asupra armatei hitleriste, cind care acesta îl atrage asupra tării sale mîne, care s-a referit la necesitatea lor de energie ale ţării, pentru care vietică a evacuat complet armamen Răspunzînd la întrebările referitoa
asupra Franţei au răsărit zorile eli cerind cu insistentă înzestrarea Bun planurilor de perspectivă, ca un ca delegaţii la conferinţă au manifestat re la politica externă a guvernului
In note se constată că tratatul con berării, nu face decît să sublinieze dru organizat şi echilibrat al dez un interes deosebit. tul „ofensiv" din Cuba. francez, Kennedy a subliniat că de
semnează alianţa strînsă, militară şi că „guvernul francez rupe în văzul deswehrului cu arma racheto-nucleară. voltării viitoare, în care se încadrea „Pericolul cuban" a spus Kennedy, Gaulle „nu este un admirator al
politică, a Franţei cu Germania occi tuturor cu idealurile care au însu Nu este greu de imaginat că dacă Tipografii N.A.T.O.". El a recunoscut în fond
dentală. El prevede coordonarea po fleţit popoarele coaliţiei antihitleris lucrurile vor ajunge pînă la un răz ză planurile anuale, s-a micşorat după luna octombrie anul că acţiunile Franţei duc la submina
ziţiilor în toate problemele impor te în lupta împotriva duşmanului co din New York în a 63-a rea unităţii puterilor occidentale.
tante ale politicii externe, inclusiv mun". boi termonuclear, în mod inevitabil •dr trecut
relaţiile Est-Vest, o largă colaborare asupra Germaniei occidentale vor fi zi de grevâ Un corespondent l-a întrebat pe In cursul conferinţei de presă, pre
în domeniul militar. Acest tratat ser „Ajungînd la înţelegere cu forţele îndreptate lovituri puternice şi con GENEVA 8. — De la trimisul spe şedintele a declarat că Statele Unite
veşte intensificării încordării interna revanşarde din Germania occidentală, centrate cu arma racheto-nucleară. Ea cial Agerpres, C, Benga: NEW YORK 8 (Agerpres). Kennedy care va fl poziţia S.U.A. în sînt îngrijorate în legătură cu re
ţionale şi subminării păcii şi secu guvernul Franţei pregăteşte terenul nu va supravieţui unui al treilea răz Membrii sindicatului muncitorilor cazul cind guvernul cuban ar protes zultatele tratativelor în problema ade
rităţii popoarelor, în primul rînd în pentru ca armata franceză să se ali boi mondial. In cadrul lucrărilor Conferinţei tipografi din S.U.A. au hotărit să ta pe lingă O.N.U. împotriva zboru rări! Angliei la Piaţa comună euro
Europa. nieze Bundeswehrului in momentul Naţiunilor Unite pentru folosirea verse 3 la sută din salariul lor Fon rilor de recunoaştere ale avioanelor peană.
în care doctrina militară agresivă a Articolul inclus în tratatul fran ştiinţei şi tehnicii în interesul re dului de ajutorare a muncitorilor militare americane deasupra teritoriu
După cum se arată în notele so militariştilor vest-germani va fi scoa co-vest-german şi care prevede ex giunilor insuficient dezvoltate, după tipografi grevişti de la ziarele new- lui Cubei. Preşedintele a răspuns că
vietice, tratatul franco-vest-german să din sefuri pe cîmpul de luptă". il” 'crea acestui tratat asupra Berli- cum s-a mai anunţat, prof. ing. yoikeze.
prevede elaborarea unei strategii şi n ui occidental este calificat în note Ţaigăr Simion, preşedintele Co Greva tipografilor din New York Lovitură de stat în Irak
tactici comune „în scopul apropierii „Chiar şi în tratatul franco-vest- drept „intenţionat provocator". „A- mitetului de stat pentru muncă şi a intrat in a 63-a zi, şi după cum
doctrinelor militare ale celor două german îşi găseşte expresia spriji ceastă încercare nu poate avea nici salarii din •R.P. Romînă a prezentat transmit agenţiile de presă ameri In dimineaţa zilei de 8 februarie, ră că va respecta principiile coexis
ţări“. Drept unic mijloc de evitare a nul acordat de Franţa tendinţelor a- un fel de valabilitate din punct de referatul „Probleme ale evaluării şi cane, „nu se observă nici nn sim In Irak a avut loc o lovitură da
distrugerii Intr-un război a statului greslve ale Bonnului. Cum poale fi vedere al dreptului internaţional". utilizării raţionale a resurselor u- ptom care să indice posibilitatea ter stat Intruclt toate legăturile telefo tenţei paşnice proclamate de con
vest-german, care are un teritoriu altfel interpretat faptul că în tratat niane în procesul dezvoltării econo minării el In viitorul apropiat". nice şi telegrafice cu această ţară ferinţa de la Bandung, că va adopta
relativ mic şi care este limitrof cu a fost inclusă prevederea specială că In notă se exprimă speranţa că mice“. Referatul a analizat eficien sînt încă întrerupte, singura sursă de 0 poziţie antllmperlallstă şl totodată
ţările socialiste, doctrina R.F.G. pre guvernul R.F G. „cu prilejul stabili ta utilizării resurselor umane şi a Semnarea unui acord între informaţii despre evenimentele in că va permite companiilor străine
vede desfăşurarea „fulgerătoare" a acţiunea lui se extinde asupra Ber rii acţiunilor sale ulterioare va a- corelaţiilor care trebuie să existe Indonezia şi O. N. U. curs este postul de radio Bagdad. deţinătoare de concesii să exploa
unor operaţiuni militare cu folosirea linului occidental, deşi există acor precia toate consecinţele posibile ale între ritmurile de creştere a pro S-a anunţat că In primele ore ale teze in mod nestingherit petrolul
tuturor tipurilor de arme de exter durile interaliate din care reiese in acestora pentru Republica Federală, ducţiei sociale, a productivităţii dimineţii aviaţia» irakiană a bom irakian. Atenţia comentatorilor de
minare In masă. mod limpede că Germania occiden in primul rînd pentru securitatea ei, muncii, a producţiei active şi a re bardat clădirea Ministerului Apără presă a iost atrasă in special de
tală nu are nici un fel de drepturi a- astfel încît să nu se intîmple un surselor de muncă. Delegatul R.P. rii, reşedinţa premierului Kerlm Ab- acea parte a proclamaţiei in care
„Si în acist caz guvernul sovietic supra Berlinului occidental". lucru ireparabil". Romine s-a oprit asupra necesităţii se vorbeşte despre necesitatea întă
consideră necesar să atragă atentia ca o dată cu dezvoltarea industrială
„Dacă guvernul Franţei ar dori să a ţărilor insuficient dezvoltate să
întindă o adevărată punte prieteniei fie intensificată şi producţia agrico-
între popoarele francez şi german, a- ! qs#rassuss®ea C o o s îI S u lt a î U í í Se b íiü
tunci, pornind de la existenţa celor
asupra inconsistentei şi caracterului două state germane, el nu ar putea iEaw&pei © i ^ i d e B a Î a & e în problema Irianulni del Kassem, şi sediul Preşedinţiei ririi unităţii arabe, interpretînd o ca
aventurist al acestei doctrine chiar să nu-şi alăture eforturile celor ale Consiliului de Miniştri. Potrivit pos pe o dovadă a intenţiei noilor con
şi din punct de vedere pur militar. guvernului Uniunii Sovietice şi ale LONDRA 8 (Agerpres). Europei occidentale. de vest tului de radio Bagdad, „premierul ducători irakieni de a stringe rela
guvernelor altor ţări care luptă pen Consiliul Uniunii Europei occiden După părerea observatorilor po Kassem, care se afla in clădirea Mi ţiile cu Republica Arabă Unită. După
O doctrină care se orientează spre tru închiderea def'nitivă a capitolu tale s-a întrunit la Londra în ziua DJAKARTA 8 (Agerpres). nisterului Apărării, a iost ucis sub cvm se ştie, in ultimul timp rela
dezlănţuirea unul război mondial ter lui celui de-al doilea război mondial de 6 februarie la nivelul ambasado litici Anglia intenţionează să folo Ministrul afacerilor externe al In dărîmături". ţiile dintre Irak şl R.A.U. nu erau
monuclear poate avea un singur dez- rilor, pentru prima dată după eşe sească participarea sa în Uniunea Eu doneziei, Subandrio, şi adjunctul se dintre cele mai bune. Agenţia France
nodâmlnt î in focarul unui război a- prin încheierea tratatului de pace cul tratativelor de la Bruxelles cu ropei occi lentale pentru a-şi men cretarului general al O.N.U., Nara- Singurele indicii existente plnă In Presse, bunăoară, subliniază că or
tomic va arde cel care intenţionează privire la aderarea Angliei la Piaţa ţine poziţiile în Europa. Telul ur simhan, au semnat la Djakarta a- prezent în ceea ce priveşte orien ganizatorii loviturii de stat sînt „par
să-l aprindă", se subliniază in nota german şi prin normalizarea, pe a- mărit de Anglia în organizaţiile de cordul eu privire Ia accelerarea tarea politică a organizatorilor lovi tizani ai preşedintelui Nasser şl ai
guvernului sovietic. comună. Uniunea Europei occi tipul Uniunii Europei occidentale, completării cu personal indonezian a turii de stat sint cuprinse in pro naţionalismului arab".
dentale întruneşte Anglia şi ce scrie în legătură cu aceasta ziarul aparatului administrativ al Irianului clamaţia semnată de „Consiliul Na
Declaraţiile lui Suvanna Furnma despre „Guardian“, este de a nu admite ca de vest. tional al Revoluţiei". In proclama Radio Bagdad transmite continuu
apropiata vizită a delegaţiei laoţiene le şase ţări ale Pieţei comune. eşecul tratativelor de la Bruxelles Subandrio a declarat coresponden ţie se arată că lovitura de stat a liste de unităţi militare şi ofiţeri
în U . R . S . S , De data aceasta şedinţa de la să atragă după sine înlăturarea An ţilor că a căzut de acord cu Nara- fost efectuată de un grup de mili superiori care se raliază loviturii
gliei de la participare la consultă simhan asupra datei transmiterii că tari care tşi propun „să lupte pen de stat
VIENTIANE 8 (Agerpres). — TASS prietenie între Laos şi Uniunea So Londra a Consiliului căpăta o în rile politice pe scară largă a state tre Indonezia a Irianului de vest, tru traducerea tn viaţă a principiilor
semnătate deosebită: Conflictul de lor europene, sau transformarea co precum şi asupra altor amănunte revoluţiei de la 14 iulie 1958“. Con Abdel Kerim Kassem a devenit
la Bruxelles a înrăutăţit considerabil munităţii lor îutr-un bloc rigid izo tehnice ale acestei probleme. siliul Naţional al Revoluţiei deda- prim-mlnistru al Republicii Irak după
relaţiile dintre partenerii acestui bloc revoluţia din iulie 1958, care a pus
si în prezent ei se află în faţa unei
transmite i vietică. capăt monarhiei. Această revoluţie
probleme grele — de a astupa fisu lat în cadrul Uniunii Europei occi
La 7 februarie, prinţul Suvanna Intre ţările noastre, a spus primul rile adînci ivite in cadrul Uniunii dentale. t-a bucurat de un larg sprijin popu
Fumma, primul ministru al guvernu ministru în continuare, există relaţii Perspective îngrijorătoare pentru lar şl in primul an a adus poporului
lui unităţii naţionale al Laosului, a foarte bune. Sintem mulţumiţi că Mesaj prezidenţial cu privire la asistenţa economia Spaniei irakian o serie de cuceriri impor
primit la reşedinţa sa un grup de tante. S-a adoptat o lege cu privire
ziarişti sovietici şl a răspuns la o Uniunea Sovietică se străduieşte să m edica’ă în S. U. A. LONDRA 8 (Agerpres). lari, ceva ntai mult decît dublul de la reforma agrară şl a început apli
serie de Întrebări legate de apropia îndeplinească cu conştiinciozitate toa „Spaniolii privesc de pe acum plini ficitului din 1961“. carea ei, oamenii muncii au obţinut
ta vizită in Uniunea Sovietică a unei te prevederile acordului sovieto-lao- V/ASH1NGTON 8 (Agerpres). dicală „sînt adeseori excesiv de de îngrijorare perspectivele anului drepturi democratice cum ar fi drep
delegaţii guvernamentale, în frunte tian, semnat recent la Moscova. A- La 7 februarie, John Kennedy, 1963“ — scrie într-un articol con In comparaţie cu creşterea neîn tul de a-şl organiza sindicate, parti
cu regele Laosului. ceasta dovedeşte atentia pe care preşedintele S.U.A,, a adresat Con mari“. sacrat situaţiei economice din Spa cetată a costului vieţii, salariile au de şi organizaţii politice, dreptul la
Uniunea Sovietică o acordă Laosului. gresului un mesaj special cu pri Preşedintele recomandă Congresu nia săptăminalul britanic „Econo continuat să se situeze sub nive fnlrunirl şl demonstraţii etc. După
Mă bucur, a declarat prinţul Suvan- Primirea caldă făcută recent unor vire la asistenţa medicală în ţară. mist“. Subliniind „neliniştea provo lul necesarului de trai. Citind sta un an insă, guvernul Kassem a pă
na Fumma, că voi vizita din nou U- artişti sovietici în Laos denotă că lui să adopte pe cale legislativă cată în Spania de greutăţile eco tisticile publicate de organizaţia pa răsit platforma democratică po care
niunea Sovietică In cadrul unei de relaţiile dintre cele două ţări ale El recunoaşte că în Statele Unite măsuri pentru îmbunătăţirea asis nomice pe care le-ar putea aduce tronilor catolici din Spania, „Accion se situase Ia început şl a trecut la
legaţii conduse de rege. Vom aduce noastre sînt foarte prieteneşti. tenţei medicale în tară. In mesaj acest an“, „Economist“ relevă că, Social Patronal“, „Economist“ arată reprimarea comuniştilor şi democra
încă o dată mulţumiri Uniunii Sovie se resimte o lipsă acută de medici. se spune, de asemenea, că există că „un muncitor spaniol căsătorit ţilor. Partidului Comunist din Irak
Sînt convins că pe măsura dezvol „o necesitate urgentă“ în vederea
tice pentru ajutorul acordat Laosu tării relaţiilor economice şi culturala Intr-o situaţie deosebit de grea se înăspririi conţi olului asupra desfa încă de la sfîrşitul anului trecut, e- avind doi copii, nu-şi poate asigura 1 s-a refuzat dreptul la existentă o-
lui. Această vizită va contribui, fără prietenia noastră se va întări şi dez află persoanele vîrstnice, pentru care cerii de medicamente şl aparate te conomia Spaniei a intrat tntr-un de un nivel de trai civilizat la Madrid ficială. Au urmat şi alte măsuri an
îndoială, la Întărirea legăturilor de volta. clin îngrijorător. In această ordine cu mai puţin de 154 de pesetas pe tidemocratice. In ţară se intensifică
cheltuielile legate de asistenţa me rapeutice. de idei, săptăminalul britanic amin zi". Or, „salariul mediu al unul nemulţumirea şl au fost înregistra
In anul 1964— expoziţie agricolă „Agresiunea economică americană teşte devalorizarea accentuată a muncitor ajunge abia la 60 de pese te in repetate rinduri încercări de
nu şi-a atins scopul“ pesetasului (moneda naţională a tas pe zi“, scrie „Economist“, ceea revoltă din partea unor triburi kurde
engleză la Moscova Spaniei — n.r.), precum şi „defici ce este cu mult sub necesarul de
tul comercial vizibil care a fost e- trai. din nord. Tentativele do a consolida
MOSCOVA 8 (Agerpres). în Anglia s-a creat un comitet spe valuat la 560 de milioane de do prin forţă regimul puterii personale
al lui Kassem au avut ca rezultat
. Cea mai mare expoziţie agricolă cial de pregătire pentru organizarea Un articol din ziarul cubanez „UI Mundof* Santiago Dantas despre măsurile preconizate îndepărtarea maselor populare da
organizată cîndva de Anglia în expoziţiei. guvern.
străinătate se va deschide în mal Vizitatorii sovietici vor avea oca HAVANA 8 (Agerpres). — de încărcături între Cuba şi ţările so de noui guvern brazilian Problemele interne au fost com
1964 la Moscova. zia să cunoască diferite animale şi Ziarul „El Mundo“ a publicat un plicate de conflictul referitor la Ku
păsări de rasă, metode de produc articol redacţional în care critică po cialiste. RIO DE JANEIRO 8 (Agerpres). Situaţia Braziliei, â spus Dantas weit care, după cum se ştie, şi-a
Această declaraţie a fost făcută litica Statelor Unite îndreptată spre Aceste măsuri ale S.U.A, arată zia Lulnd cuvîntul la postul de tele îr* continuare, este grea. Cea mai proclamat independenţa, fiind spriji
unui corespondent al agenţiei TASS ţie a nutreţurilor şi îngrăşămintelor, izolarea Cubei de celelalte ţări ale viziune, Santiago Dantas, ministru) gravă moştenire a parlamentarismu nit de unele ţări arabe, împotriva
de către iniţiatorul organizării ex de t cultivare a diferitelor culturi. lumii pe calea aplicării de măsuri îm rul, nu sînt surprinzătoare, Sntrucît finanţelor al Braziliei, a declarat că lui, a subliniat el, o constituie creş guvernului irakian care revendica
poziţiei, Rudi Sternberg, membru al Standuri speciale vor fi consacrate potriva societăţilor de navigaţie ale agresiunea economică americană are anul 1963 va fi un an de refacere terea nestăvilită a inflaţiei. In anul Kuweitul ca teritoriu irakian. Toate
Uniunii naţionale a fermierilor, care mecanizării agriculturii şl creşterii căror nave sa ocupă cu transportul o istorie îndelungată începînd cu pla economică şi de dezvoltare efecti care a trecut circulaţia fiduciară a acestea creaseră în Irak o situaţie
se află la Moscova. După cum a vitelor, metodelor de luptă împotri nurile de a lăsa ţara noastră fără pe vă a Braziliei. Obiectivul principal sporit de la 314 miliarde la 508 de criză care a înlesnit răsturnarea
declarat el, cu sprijinul guvernului va dăunătorilor. trol şi terminînd cu ruperea relaţii urmărit de guvern, a spus el, îl con miliarde cruzeiros. Din această cau prin iorţă a guvernului.
stituie naţionalizarea întreprinderi ză preţurile au crescut „la nivelul
lor comerciale între cele două tari. lor din gospodăria comunală, comba cel mai îngrijorător“. FELICIA ANTIP
terea inflaţiei, înfăptuirea unei serii
Agresiunea economică americană, Un m are grup de
de alte măsuri.
scrie „El Mundo“ nu şi-a atins sco m ercenari nim icii la
pul. Dimpotrivă, ea a dus la rezultate fro n fie re fe R./V. Yem en
contrarii: sprijinindu-ne pe ajutorul SANAA 3 (Agerpres).
prietenilor noştri — ţările socialiste
........... y J- :o \ *i —devenim independenţi în ce priveş
te producţia de produse alimentare,
¦:.v; i l l $l i l i ?ztâEM EEM m ^ ||v :S |Íp l 11«!!E|Í I piese de schimb, produse medicale, Un amestec inadmisibil în treburile
ţesături şi alte mărfuri.
i msmmvAmW ' V i ä h ........f c . ' ? mm..a ........ S.U.A., subliniază în continuare interne ale Braziliei După cum anunţă agenţia MEN,
ziarul, vor să obţină în prezent în un mare grup de mercenari au în
m Çv:.'y.‘;A;777>X-X-;^:«mXm cetarea comunicaţiilor maritime şi RIO DE JANEIRO 8 (Agerpres).— Ţelul acestei legi, se subliniază în treprins la 7 februarie o nouă În
m mW. aeriene, a legăturilor prin poştă si „Un amestec inadmisibil în trebu declaraţia Frontului parlamentar na cercare de a se infiltra pe terito
telegraf între Cuba şi celelalte ţări rile noastre economice interne“ — ţional, dată publicităţii la Rid de Ja- riul Republicii Arabe Yemen prin
mm ale Americii Latine şi întreaga lum». astfel califică Frontul parlamentar na neiro, este de „a împiedica înfăptui frontierele ei de nord-est. Subunită
m i mm mm ţional al Braziliei recentul amenda rea reformelor sociale în aceste ţări. ţile trupelor unificate de grăniceri
Pe scurt, vor să ne izoleze complet ment adoptat în S.U.A. la legea cu ale R.A.U. şi Yemenului au deschis
După cum este evident, legea are în tocul împotriva mercenarilor, Apro
Dar şi de data aceasta, subliniază privire la ajutorarea statelor străine,
care interzice să se acorde ajutor ţă
ziarul, nu-şi vor atinge ţelul. rilor care naţionalizează proprietatea vedere naţionalizarea care s-a efec ximativ 100 de mercenari au fost
Cu ajutorul Uniunii Sovietice, şi o ucişi, s-a capturat o mare cantita
?!ăii&îÎŞ&x: tuat şi se efectuează în Brazilia, re te de muniţii şi ecbipment ale ina-
DIN UNIUNEA SOVIETICA: FABRICA DE AGLOMERARE A MINEREURILOR DIN CADRUL COM-
celorlalte ţări socialiste, Cuba îşi va . americană fără o compensare „cores- zultat al eforturilor pentru dezvolta . micului, rare a părăsit in grabă te-
Bl,NATULUI METALURGIC ORSK-HALILOVSK — REGIUNEA ORENBURG. asigura toate cele necesare. I punzătoare“. rea ţării". • ritoriul Yemenului.
Redacţia şi administraţia ilarului•tşţr. § Martie of. 9. Telefon ţ 188, .189, 75, 674. Taxa plătită to numera? esnfor® aprobării Direcţiei •General®•P-ţ.T.8. tjr. 26S.82Ş <g& 5 şofembrle 1949. 5» Ţîparul : tnţrejjrlndereţţ goligraţigS ?ţ Mal« m geyy,
