Page 34 - 1963-02
P. 34
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2523
«a— —
1P QekiuL e a w m de, fM a
ooMoosoeoeooooo OCCOOOCCOSCOCCT'
Cum să se asigure In transportu Primul punct de control telemeca- ;
rile urbane o ritmicitate care să nic a fost instalat tntr-unul din ra- \
satisfacă necesităţile călătorilor ? ioanele Moscovei. „Ochiul alolvd- ;
La rezolvarea acestei probleme lu zător* urmăreşte circulaţia tramva- ;
crează in prezent colaboratorii la ielor şi troleibuzelor şi comunică i
boratorului de telemecanică al Aca imediat dispecerului de serviciu ori- ‘
M otocicletă de mîine Cel mal mie submarin Aufoturism ul „ Z I L —111" demiei de gospodărie comunală din ce nerespectare a intervalelor sta- |
Moscova. Fi au şi creat o instala bilite dinainte. Se prevede că la \
...are m ărim ea unei bărci cum otor, lungim ea de 4,4 tm., în ă l Cei mai ncil'llp de autoturism sovietic ţie specială de control telemecanic Moscova să fie instalate 120 de i
este „Zil-111". FI a fost construit la Uzi asupra ritmicităţii circulaţiei tram
ţim e 1,7 m. A fost construit recent de întreprinderile am erica vaielor şi troleibuzelor. puncte de acest fel. ;
ne „Pearry“ şi urm ează să fie fo lo sit Ia cercetări hidrologice la
'La o anchetă organizată 'de o re O capacităţi de 200—250 kg. bagaj adîncimi mici. Adîncim ea de scufundare 32 m_ Echipajul de de OOOOOOOOOOOOOOOO00000000OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO00000000000000000000000000OOOOOOOOOOOCOOOOOCOÖOCOO
vistă de specialitate sovietică cu tema sau poala fi amenajată pentru 1—2 servire — o singură persoană.
„Cum va arăta motocicleta de mît- călători. Frîna se preconizează să ac na „Lihaciov“ din Moscova. Noul au D in nota d esp re „om u l a a p e s llo a * ife
ue cetăţeanul Sovietic U. Romanez ţioneze hidraulic asupra tuturor roţi toturism se distinge prinlr-o linie
este de părerii că cea mai raţională
formă a motocicletei de mîine ar fi lor. (Frina de picior pentru roţile foarte elegantă, are instalaţie de aer In cartea „Enigma omului zăpe tenţei „omului zăpezilor", spune Ra-
cea a motocicletei , grele de şosea, care condiţionat şi poale dezvolta o viteză zilor“, geograful şi alpinistul sovietic ţek, sint legendele despre această
este foarte, potrivită pentru călătorii posterioare). Eroina regenerării biologice de 170 km./h. Vladimir Rnţek, care a făcut parte fiinţă enigmatică. Ele circulă pe uu
cu familia fi pentru turişti. Călătorii Pentru protecţia însoţitorilor, parbri din comisia Academiei de Ştiinţe teritoriu de 20—25 milioane kilome
sint feri/i de praf fi de murdărie. Cîtă pulbere cosmică a U.R.Ş.S. pentru elucidarea proble tri pătraţi: în Caucaz, Parnir, in
zul detnonlabil poate fi montat ime Clorela a devenit eroina rege na la suprafaţa apelor stătătoa cade pe pămînt mei privind existenţa „omului zăpe munţii Tian-Şan şl Himalaia.
Ataşul este montat nedetctfabil de diat în faţa scaunului primului înso nerării biologice (procesul de re re. T!nip de secole a trăit modes zilor“, îşi exprimă convingerea că
motocicletă. El are a platformă des ţitor. 'Acest tip de motocicletă ur generare a aerului cu ajutorul tă şi neluală în seamă. Dar o dată Potrivit celor mai recente date, in „probabil in viitorul apropiat va ii „Trebuie căutat nu „omul zăpezi
chisă pentru transportul bagajului. mează să aibă un redactor cu patru plantelor). Ce este clorela? O sim cu ivirea cosmonauţilor, a deve fiecare an în atmosfera Păminlului necesară o revenire asupra enigmei lor“ viu, care desigur că uu mai exis
viteze şi mers înapoi. Avantajele con plă algă monocelulară asemănă nit punctul de atracţie al cercetă ard circa 28.600.000 kg. de meteoriţi lui „yeli". tă, ci urmelo lui. Atunci, după toate
Motorul, cu o putere probabil de toare cu algele care plutesc loam- rilor oamenilor de ştiinţă. Aceştia şl pulbere cosmică. „Numai“ vreo probabilităţile, vom dezlega ?i enig
28 c.p., va fi răcit cu aer fi va fi stau in capacitate mărită de trans trei milioane kg. de pulbere cosmică Raţele subliniază că numeroasele ma lui „yeti", declară Raţek.
montat în spatele roţii laterale. Bine şl meteoriţi ajung pe suprafaţa Pă expediţii care au avut ca scop cău
înţeles că acest model are fi o a doua port şi comoditate pentru călători. caută să ereeze în modul cel mai tarea „omului zăpezilor“ au infir Insecie
roată motrice (roata din spate) cu mat multe argumenie aduse ante
plată cu cea existentă. P riii msSgmrile fciva-kaun ) simplu posibil, condiţii de viaţă rior în sprijinul ipolezel că omul de acum 16 0 -19 0 milioane
în navele cosmice care, plecate sălbatic există în realitate.
Cele două roti sint antrenate cu în lungi călătorii, nu ar putea lua de ani
Iun(uri prin intermediul unei roti din rezervele imense de oxigen ne „O singură mărturie convingătoa
ţate.
Printre animale r cesare vieţii cosmonauţilor. Cló
Se prevede fi o îmbrăcăminte de le care trăiesc prin rela ocupă un spaţiu extrem de
protecţie demonlabilă. Rezervorul de
benzină se va monta deasupra „îm nisipurile pustiu- redus şi degajează o mare can minlului. re şi nedesminţită de nimeni a exis
brăcămintei ataşului" în timp ce ba
teria, sculele şi piesele de schimb sa lui Kara-Kum so titate de oxigen. Trei kilograme La graniţa dintre Uzbekistan, Kirghi
vor afla sub scaunul conducătorului.
tnlilneşte figura sint suficiente ca să furnizeze zia şi Tadjikistan, in mlaştina Mad-
Scaunele însoţitorilor (trei la număr) distinsă a berbe unui om aerul necesar respiraţiei.
cului s ă 11) a t e c. O secure milenara ghen, geologii sovietici au descoperit
sini montate deasupra roţilor moto -fc.-c. -W*- -Ä.- k. o uriaşă aglomerare de rămăşiţe ale
rului, fiind despărţite între ele. Mo Barba albă a e- Intr-un bazin de turbă în apropie calul divin, Hors, trăgind pe cer ca unor insecte ce au trăit tn urmă cu
160 — 190 milioane de ani. Aceslea
tocicleta va avea un volan (ca şi la xeniplanihii do fa Pălăriile de panama re de Kiev, un localnic a descoperit rul Soarelui. se prezintă sub forma unui strat care
ţă presupune o are pe alocuri o grosime de ciţiva
automobile). Platforma ataşului ars în mod întţmplător o secure din os
vlrstă respectabilă, Palmierul de Panama, de felul de ren cu gravuri înfăţişînd anima Aproape de tăişul securii se află ar metri.
Gheaţa ca lubreîiant iar coarnele zdre- lui dn Argentina, şi-a căpătat le, copaci, bărbaţi şi femei ţinindu- borele vieţii, simbolizind eternitatea Un grup da geologi de la Institu
lilo sint dova un renume binemeritat fiindcă sc de mină. El a dăruit-o copiilor ve şi învierea oricărei făpturi de pe pă-
da numeroaselor din frunzele lui se confecţionea cinului său, care jucîndu-se cu ea au mînt, scene de vinătoare de reni. A- tul de paleontologie al Academiei de
lupte pe care le-n ză vestitele pălării panama. In desfăcut-o in două bucăţi. lături sint reprezentaţi porci, dovadă ştiinle a U.R.Ş.S. a adunat aici o co
purtat cu semenii dustria pălăriilor panama e con că securea a fost cioplită de un trib lecţie de insecte dintre cele mai di
ic - .•/ centrată în Ecuador, unde- a
săi. Un cercetător ştiinţific, colaborator sedentar, deoarece numai un aseme ferite.
După părerea specialiştilor, desco
ajuns aproape un monopol de al Institutului de Etnografie şi nea trib se putea ocupa de creşte
perirea unor astfel de aglomerări de
stat. Pălăriile se lucrează m a folclor al Academiei de Ştiin rea animalelor domestice. rămăşiţe ale insectelor din perioada
La Universitatea din Sheffield (An nual şi durata lucrului pentru ţe a U.R.S.S., trecînd pe acolo a trisiacă (prima perioadă a erei mCzo-
glia) au fost efectuate experienţe o- Intr-un număr o pălărie de calitate este de cel aflat despre securea descoperită. Fap Se pare că partea de secure care zoice) reprezintă cheia înţelegerii le
riginale de folosire a glieţit calubre- mare trăiesc prin puţin 18 zile. Aşa se explică de tul l-a interesat în mod deosebit. s-a pierdut era şi mai bogat împo găturii dintre Insectele din acea pe
flant. Ungerea cu gheaţă a fost folo aceste pustiuri şer- ce chiar în ţara unde se confec Deşi nu a putut vedea decit o ju- dobită cu gravuri înfăţişînd bărbaţi rioadă şi cele care populează astăzi
sită Ia încovoierea prin extensie a pii-săgeata. Deşi ţionează, o pălărie panama este mălale din faimoasa secure (copiii şi femei, păsări, cai. globul pămînlesc.
pieselor confecţionate din aliajele de periculoşi doar de la trei la cinci ori mai scum pierduseră cealaltă jumătate), el şi-a
titan şl din oţelurile inoxidabile. For pentru şopirle, cio pă decit o pălărie de fetru. In Majoritatea desenelor de pa stinci Aglomerarea de rămăşiţe ale insec
marea pojghiţei de gheaţă unguente banii afirma că schimb, rezistenţa ei este excep telor din perioada trisiacă este prima
s-a făcut in felul următor: pentru un aseme ţională. Pălăria panama poate dat imediat seama do valoarea ei ex executate pe teritoriul Europei occi mare descoperire de acest gen făcută
nea şarpe n-ar ii fi îndoită, turtită, presată, spă pe teritoriul Uniunii Sovietice şi ea
In poansonul do ahullsare, confec o problemă grea lată de zeci de ori fără să-şi cepţională. dentale, cam în acelaşi timp cu secu depăşeşte In dimensiuni ioate aglo
ţionat din beton, se Injectează apă. să străpungă ful piardă formatul şi aspectul. merările descoperite anterior.
tntrucît în poanson se menţine tem gerător trupul u- .Se crede că este vorba de o secu rea găsită, nu înfăţişează fiinţe sau
peratura de —8 grade, apa îngheaţă P ro ve n ie n ţa In prezent, pe baza urmelor păs
şf se formează astfel o pojghiţă sub nul om. re rituală din cele folosite de preoţi obiecte. trate tn straturile de argilă paleon
tologii încearcă să reconstituie sv
pentru sacrificarea animalelor. Ar Desenele de pa secure se caracte cllle de insecte din perioada res
heologii sint de părere că ea a fost rizează prinlr-o, măiestrie uimitoare.
pectivă.
confecţionată la sfirşitul perioadei Ele sint executate într-o manie.ră rea
ţire de gheaţă. neolitice sau la începutul epocii de listă şi dovedesa înalta cultură a tri
cuvîntului „sa b o ta j“
bronz, adică acum vreo 4.000 de ani. burilor care trăiau pe vremea aceea
Cuvintul sabotaj vine de la sabot, In urma cercetărilor efectuate la In-'' pe actualul teritoriu al Ucrainei.
N a v a fluvială cu reacţie papucul de lemn al muncitorilor
Şantierele navale 'dc pe Volga au Zonă „ecuatorială“ în munţii Tianşan francezi din secolul trecut. Cfnd stilutul de zoologie ăl Academiei da ffip f WM %
lansat o navă 'de un tip puţin obiş proprietarii de ţesătorii din Lyon şi Ştiinţe a U.R.Ş.S. s-a stabilit că osul •d
nuit, ’denumită „Tihaika“ („Tăcuta“). ¦Locul cel mai călduros din Kirghi prie, creată de apele termale ce se din alle centre din Franţa au înce de ren din care a fost confecţionată
Nava nu are elice, ca fiind propulsată zia în timpul iernii, unde temperatu găsesc aici. Ele se află sub pietre, put să înlocuiască războaiele manua securea are 8.000 de ani. S-ar putea O imagine rarâi
de „motoare cu reacţie' hidraulică“, ra aerului nu coboară sub plus 16 aproape de suprafaţă, iar în 30 de le de ţesut cu războaie mecanice, ca securea să fi fost cioplită din os fotograful a reuşit
al căror principiu nu este precizat. grade C nu este zona subtropicală din locuri ies la suprafaţă dînd naştere mii de muncitori au fost aruncaţi pe după ce acesta stătuse mii de ani în pentru prima oară
sudul republicii, ci raionul Altîn-Ara- unor izvoare bogate. Se pare că, chiar drumuri şi au ajuns muritori de pămînt.
Nava poato transporta 30 dc călă san din lanţul munţilor Terskaia Ala- foame. Lipsiţi de apărare, ei căutau ..In jurul muchel securit sint săpate
tau (partea centrală a masivului Tian- natura a format aici o „seră“ uriaşă, să împiedice folosirea maşinilor linii şi desene înfăţişînd bolta ce
tori şi poate naviga pe cursurile dc şan), aflat la 2.600 metri deasupra aruncind In ele saboţii lor. „Sabotau" rească şi Soarele. In locul unei raze
nivelului mării. dincolo de „pereţii“ căreia, doar la a soarelui este reprezentat, probabil,
apă puţin adinei, unde navigaţia era astfel lucrul mecanic care îmbogă
înconjurat de un masiv deluros, a- zeci de metri se adună nămeţi de ză
pină acum imposibilă, ea puţind atin cest raion îşi are micro-clima pro- ţea pe patroni şi-i lipsea de piine
padă, bintuie geruri de minus 30 de
ge o viteză considerabilă de aproape pe el şi pe copiii lor.
grade.
100 fcm./h.
să prindă In obiec
tivul aparatului un
Un responsabil... , cangur cu puiul
său, în timp ce se
hrănsse din aceeaşi
iresponsabil ramură.
Dorind să servesc masa, m-am — Pardon. Nu sîntem restau* j
Îndreptat, însoţit de un tovarăş
de muncă, spre restaurantul din rant, ci circiumă. Birt de mina ~)
centrul oraşului Brad. Dar cind să
intru am rămas în dilemă : pe ca a traia I 1
re. din cele trei uşi se pătrunde?
Căminul cultural din Dobra (clădire construită recent Un bun lăsaf In sfîrşit am găsit uşa şi am in — Bine, dar totuşi..;
de către T.R.C.IT.) prezintă unele deficienţe de con să se degradeze trat. înăuntru, pereţii afumaţi, feţe
strucţie. Printre altele, scena s-a bombat. le de masă rupte şi murdare, — Ce, vreţi să fie ca la Deva? ^ •.vlALvivXyh.vv.
La G.A.C. Vinerea au fost pardoselile nespălate de nu ştiu
lăsate neacoperite cîteva zeci cit timp. Am căutat cu privirea Nu ca la Deva, ci Ca in casa Antricoate
do mii do cărămidă nearsă, un loc mai curat. Dar nimic. Se ve
care s-a degradat complet. dea de departe ce fel de „spirit unui bun gospodar. In urma unor cercetări care au din... ţiţei
durat mai bine de 5 ani, chimistul
Colo n Vinerea, de vale, gospodăresc“ avea responsabilul... — Cu podelele astea nu se poa- -j francez, ing. Alfred Champagnot, a din care jumătate este albumină
Se cam risipesc parale; făcut o descoperire senzaţională: a consumabilă. Deocamdată această
Ca pe-un fleac in vînt s-aruncă — Vă rugăm, am dori să vor te pă«lra curăţenie. j obţinut culturile unor microorganis albumină nu se poate folosi ca atare
Zecile de zile-murtcă. bim cu Iov. responsabil, — ne-am me eare transformă ţiţeiul in albu- in hrana omului şi este întrebuin
laiă cum: o piramidă — adresat ospătarei care se învirtea — Măturate şi spălate mereu, au '] mină. ţată la furajarea animalelor.
Zeci dc mii de cărămidă — pe acolo.
E lăsată-n cîmp nearsă, alt aspect. 1 Aceste microorganisme iau oxi Ing. Champagnot este do părere,
Cerul peste ea se varsă. După citeva minuta a apărut genul şi azotul din aer, hrănindu-sa că prin noi eforturi in dirijarea cul
Movilă descoperită — Sînteţi nostimi! 1 cu hidrocarburile din care este com turii microorganismelor şi prin per
Luni de zile părăsită ! responsabilul. pus Uleiul. Capacitatea lor de pre fecţionarea metodelor de purificare
Toată toamna stropi de ploaio — Vă rugăm să ne daţi puţin -j lucrare este uimitoare, deoarece din- a produsului s-ar putea obţine al-
Reuşi’i-au s-o Înmoaie. — Bună seara, sîntem în delega tr-o tonă de Ulei — de calitate in bumină pură pentru hrana omului,
Iarna albă troieneşte. condica de sugestii. Dorim să cu- -j ferioară ’— ele sint în stare să rea care să fie şi gustoasă şt ieftină.
Cărămida „putrezeşte“. ţie şi... lizeze o tonă de substanţe uscate,
Gerul măduva i-o stoarce. noaştem părerea locatarilor, a con- j Nu este deci, exclusă posibilitatea
Lut a fost, lut se preface... — Şi ce doriţi ? Cea mai sărată mare din lume este ca peste ciţiva ani să fie servite la
sumatorilor. } Marea Roşie care are o concentraţie restaurante antricoate... ,,h la ţiţei“,!
— Am dori să,cunoaştem şi noi de săruri de 4 la sută ?
— Da, imediat... Golfslreamul duce pe oră do do
părerea dvs. despre aspectul lo Marea cu apa cea mai dulce este ori mai multă apă decit fluviul M
Şi plecă tn birou. Nici măcar | Marea Baltică cu un conţinut de sa sissippi şi de frei ori mai multă a
calului, despre curăţenia ce lasă re de 0,03 la sută ? decit Volga, adică 91 miliarde tone
condica de sugestii nu se afla la -j apa ? EI transportă zilnic o cantitate
de dorit şi despre neglijenta ce Unul din cele mai rare animale din căldură de 39.500.000.000.000.000.000
locul ei. Este şi aceasta o dovadă -j zilele noastre este aurochul, contem calorii, adică echivalentul căh
domneşte in restaurant. poran cu mamutul, care a trăit în rii pe care ar produce-o arderec
că buna deservire a populaţiei nu j urmă cu 20.000 de ani ? Aurochul se 500.000.000.000 vagoane dc cărbuni
mai găseşte în rezervaţia din pădu .calitate' superioară.
intră în preocupările responsabi- ] rea Bielovejskaia din Bielorusia. Du
pă război nu rămăsese decit un sin Sciţii, oare locuiau la nordul Mă
lului. ¦) gur exemplar din fericire femelă şi Negre, în stepele dintre Dunăre
în gestaţie. Azi sint aproape 50. Don, au avut o civilizaţie reman
— Interesantă „inovaţie“. N-am mai văzut pină acum scenă bom Am aşteptat citeva minute, dar i bilă ? Monumentele funerare
bată ! d »geaba. Responsabilul nu se mal 1 Fotogeneza, adică facultatea de a pro kurganele — explorate de arheo
întorcea. Totuşi, doream să ne for- 1 duce lumină, este un fenomen întîlnit gii sovietici au dat la ivoală ade'
— Probabil constructorii sint pasionaţi de simetrie... măm o impresie şi despre felul ^ destul de des în lumea vieţuitoarelor ? rate comori. Se ştie încă diu ser
cum apreciază oamenii muncii din ^ Sint insecte luminoase, ca de pildă rilo lui Iierodot că regii sciţi, di
NIMI „ÎNDUIOŞATEu oraşul Brad această situaţie. De a- -j licuricii, peşti luminoşi, chiar unele moartea lor erau îngropaţi cu con
ceea am mers in biroul respon- •) reptile. Dar puţini sint aceia care binele şi slugile lor, cu armele şl
sabilului. ştiu că şi omul produce radiaţii lu julcriile lor. Astfel, într-un sini
minoase. Ele aparţin spectrului in- kurgan, de pe teritoriul oraşului M(
— Vă rugăm să ne daţi condica. ¦) fraroşu şl se situează fn jurul o 20 iopol, au fost găsite peste 3.000
miliarde de Kiloclcli. Pentru ochi podoabe de aur I
In loc să participe la acţiunile pentru asigurarea — Nu dau nimic. ~) mal sensibili decit ai noştri sîntem
hranei vînatului în timp de iarnă, cetăţenii Ion Borza, goat» adevărate faruri luminoase; Bulionul de ciuperci este do 7
Iosif Borza şi Ioan Pascu din Hunedoara vinează in se — O să informăm ziarul reglo- mal bogat fn calorii decit bulionul
zon oprit şi în zonă interzisă. carne? Un kilogram de ciuperci i
nai despre modul cum iii faci -j cate constituie 0 hrană echlvalei
cu 3 kilograme de carne sau de nes
dumneata datoria ! ¦)
— Ce are ziarul cu restaurantul 1
meu !? Lăsaţi-mă în pace ! 1
„Nervos", s-a îmbrăcat şi a ple
cat acasă. Abia mai tîrziu am a-
flat că responsabilul se numeşte ^
jIoan Bendea. Condica tot n-am pri- ")
mit-o. Era bine „păstrată", ferită
de condeiele consumatorilor. Noi, 1
totuşi, ne-am ţinut de cuvinl şi am 1
informat ziarul regional. 1
C. ALBESCU j
— Din pustietate albă De foame piere vinatul I Inima se-nduioşează Nici la spate n-avem puşcă. N.R. Pretenţie justiîicală. Dacă -j
Nu-s nici muguri, nici lăstare Nimeni nu vă mai vinează, Grasă hrană, n-ai ce zice responsabilul restaurantului ar a- •)
Am venit aici c-o jalbă: Numai albă depărtare... Ne-aţi stîrnit lacrimi sub pleoape. A ţi vrut crengi, v-am dat alice! vea cit de dt spirit gospodăresc ]
Pentru-o mină de verdeaţă Haideţi, nunta', mai aproape!, Mugurii 'de plumb şi schijă situaţia ar li alta. Localul ar ii ~)
Fiind oprită vînătoarea V-ani purta respect pe viaţă. Mai cu-ncredere, că doară V-au scăpat de-a iernii grijă... curat, îngrijit. Oare sfatul popu- j
— Mititeilor, cu blană, Nu vă tragem noi pe sfoară; Iar al oraşului Brad şi conduce- ^
Vă solicităm favoarea... Versuri de T. FILIMON, rea U.R.C.C. n-au sesizat pină a- -j
Q&i&t, 'nswfat w m i S M tnprc.oyji m muşcăt ^ cum acest lucru ? Dacă da, ce mă- j
Cred că vede fiecare Desene de E. PAUL Suri au luat. Să Ie spună consu- ~)
maiorilor I
mito*Pacostea 'de. tiiaifrknă Mmarme inte
w w>/wK
«
