Page 35 - 1963-02

mm süMItfi PAG. 3

Nr. 2520 »r^a«wia^»nsitiMia^maSES^St^a^

In sc®ptil sp oririi PE ECR ^paliea ta de oim i AGE ND\
n
producţiei de m etal UN NOU FILM (Hadio 22,00 23,50 (program ul I)
12,00; 14,00; 16,00; 18.00
Siderurgistil hunedoreni şi-au nalelor o temperatură m al ridi­ 11 FEBRUARIE 1963 21,00; 23,00 (programul LI)
P r o g r a m u l 1 : 5,40 Muzica,
pi opus ca şi în acest an să obţî« cată şi con stan tă, fa p t care va populara ro m în ea scă ; 6,07 mnema
M uzică de ba left: 6,20 Em i­
nă, cu agrégatelo p e caro le d e­ avea ca urm are şi reducerea siunea pentru sate; 6,30 Jocuri i i Fe b r u a r ie i9«s
Interpretate de fa n fa r ă ; 7,30 DEVA : Pedro pleacă in Sierre
servesc, o producţie sporită de consumului de cocs. Sfatul medicului: Primul aju­ — cinematograful „Patria“: HPI­
tor In entorsă ; 7,45 Jocuri NEDOARA : Partea ta de vină —
metal. Semnificativ esto faptul Şi alte secţii vor fi dotate cu MÉLí ; i populare r o m ln e şti; 9,00 Ti­ cinematograful „Victoria“; SIME*
nereţea ne e d r a g ă ; 9,20 Me­ RIA : Acord final — cinematogra­
că ton ele de produse p e care s-atx aparatură şi u tilaj tehnic m o­ lodii populare rom lneşti; ful „I. Pintilie“; PETROŞANI:
10,00 Muzică uşoară ; 11,05 Sub cupola albastră — cinemato­
angajat să le dea în afara sarci­ dern, care să asigure o creşte­ Pagini diln operele Iul Elector graful „Al. Saliia“; Regăsirea —
B erlîo z; 11,30 Muzică de es­ cinematograful „7 Noiembrie“!
nilor de plan vor fi realizate po re însem nată a productivităţii SE-,.. tradă ; 12,30 Muzică populară ALBA IULIA : Alibiul nu ajunge
seam a creşterii indicilor do uti­ agregatelor, reducerea consum u­ romînească interpretată de — cinematograful „Victoria“ ; Pe­
Dumitru Bălăşolu, Fănică tre cel Isteţ — cinematograful „28
lizare a agregatelor şi îmbunătă­ rilor specifice şi îmbunătăţirea Stănescu-Rom îneştl şl Nelu August" i SEBEŞ: Mongotii — ci­
O ria n : 13,10 Melodii orches­ nematograful „Progresul’ ; Omul cil
ţirea calităţii produselor. calităţii. Printre acestea se nu­ x • X xlv trale de muzică uşoară ; 14,00 două fefe — cinematograful „M.
Concert de p r în z ; 14,30 Cln- Sadoveanu“t ORAŞTIE: Cartouche
In acest scop va continua ac­ m ără laminorul bluming, uzina — cinematograful „V. Roaită“; Doi
tece şi Jocuri populare rom l­ sub cer — cinematograful „Flacă­
ţiunea de prom ovare a tehnicii cocso-chimică, lam inorul de 650 ra“; HAŢEG: Tintín fi misterul
neşti ; 15,00 Muzică uşoară de linei de aur — cinematograful
noi. In m ajoritatea secţiilor se mm. şi oţelăria M artin nr. 1. compozitori din ţări socialis­ „Popular‘ ; BRAD : Mirajul — ci­
nematograful „St. roşie" i LONEA :
vor efectua im portante lucrări Valoarea m aşinilor, utilajului şi t e ; 16,15 Vorbeşte M oscc7a; Flăcări şi flori — cinematograful
„Minerul’ ; ILIA : Celebrul 702 —
in vederea îm bunătăţirii proce­ aparatajului tehnic, cu care vor 16,45 Noi Înregistrări ale or­ cinematograful „Gh. Doja“i ZLAT-
chestrei de muzică populară NA : Casa de la răscruce — cine­
sului tehnologic de fabricare a fi înzestrate secţiile uzinei coc- a Filarm onicii de Stat din
metalului. Pentru aceasta au fost so-chimice se ridică la peste două A ra d ; 18,40 Arii şi duete de matograful „Muncitorul" ; TEIUŞ :
alocate im portante sume. milioane lei. Omul amfibiu — cinematograful
dragoste din operete ; 19,45 „V. Roaită“; APOLDUL DE SUS :
Planul întocmit pentru acest O contribuţie im portantă la După doi iepuri — cinematograful
an cuprinde măsuri care se vor extinderea şi aplicarea progre­ Muzică populară din Dobro-
lua, îndeosebi, în secţiile 'mai sului tehnic în secţiile combina­ „23 August“i
vechi ale combinatului. La oţe- tului o aduc inovatorii. Planul te­ g e a : 20,30 N oapte bună, co­
lăria Martin nr. 1, de pildă, s a matic al cabinetului tehnic preve­ (Btifefin,
pii : ,,Din întâmplările lui Na-
prevăzut suma de 1.450.000 lei de rezolvarea multor probleme, stratin Hogea“ ; 21,15 Pe tem e m eteorologic

pentru dotarea secţiei cu utilaj fiind un bun ghid pentru inova­ internaţionale. PENTRU24 ORE

nou de turnare, aparatură term o- tori. Mare parte din cele 31 de S.... " " ' ' s P ro g ra m u l I I : 13,22 Con­ Vreme nestabilă cu cerul mal
tehnică şi de control. Tot aici propuneri de inovaţii şi raţiona­ W.....E...^..E...milliM y cert de m uzică populară ro­ mult noros. Temperatura staţio­
vor fi aduse şi alte utilaje (mo­ lizări, înregistrate la cabinetul m înească ; 14,10 Arii din op e­ nară ; ziua intre 3 şi —2 grade,
r e ; 14,30 Estrada m elodiilor; iar noaptea intre —4 şi —10 gra­
derne. tehnic în prim a lună din acest de. Vînt potrivit din sectorul sud
15,22 Muzică populară rom î­ şi sud-est. Dimineaţa, ceată.
Pentru lucrările de autom ati­ an. sînt din planul tem atic. Publicul spectator din Deva nească ; 17,00 Muzică uşoară
zare şi anodernizare care se vor are prilejul să vizioneze in aces­ PENTRU URMĂTOARELE
efectua Ia furnalele din secţia R ezultatele obţinute p în ă a- te zile o nouă creaţie a cine­ de com pozitori r o m în i; 18,05 3 7ILE
nr. 1 şi la laminorul de profile matografiei noastre, filmul „Par­
de 800 !mm,, sum a prevăzută se cura confirm ă hotărîrea inova­ Schi răbanţ (fond senioare), Gh. Oproiu tea ta de vină“. Muzică sim fonică cerută de Vreme nestabilă şl temperatura
ridică Ia peste 1.S00.000 Iei. La (fond juniori) şi alţii. ascultători ; 18,45 Melodii %'arlabilă.
trei furnale din secţia am intită torilor siderurgiştî liunedorenî de La Cu.gir a avut loc uri concurs La clubul unui şantier indus­
s-a montat aparatură pentru au­ de schi, în cadrul fazei raionale Tenis de misă trial, tinerii discută primirea lui populare vomîneştl şi ale mi­
tom atizarea reglării acrului su­ a contribui cu to a te forţele Ia a campionatului republican. Pe primele Mihai Brad în rîndurile ute- norităţilor n a ţio n a le ; 20,20
fla t, Prin aceasta se asigură fu?« locuri s-au clasat concurenţii : 1. Ciugu- La Haţeg S-a desfăşurat o înlîlnire mişlilor. Mulţi cer ciivintul. Din muzica popoarelor ; 21,15
creşterea producţiei de metal, îm ­ deanu (slalom special seniori),!. Bănit amicală de tenis de masă între echi­ Unii acuză, alţii iau apărarea. Cîntece; 22,20 Muzică de dans.
(coborîre seniori), A. Ciuci (fond seniori), pele asociaţiilor Retezatul din loca­ Mihai Brad stă cu capul ple­
bunătăţirea calităţii acestuia şi G. Tănase (coborîre senioare), C. Dă- litate şi Sănătatea Pîclişa. Dovedindu- cat, emoţionat... B uletine de ştiri şl radio­
se mai bine pregătită, echipa Rete­ ju rn a le : 5,00; 6,00; 7,00;
continua reducere a preţului de zatul a ciştigat meciul cu scorul de Creatorii filmului „Partea ta 11,00; 13,00; 17,00; 20,00 ;
5—0. O bună comportare au avut con­ de vină“ ne prezintă într-o lu­
cost, „ curenţii N. Sbuchea şi Virgil Borza mină nouă şi originală modul
de la Retezatul, Elena luga de la Să­ în care tînărul Mihai Brad, un
¦«- f M. N. nătatea. flăcău dinlr-o bucală, venit să
lucreze pe un mare şantier, îşi
„Şarjele revistei“ S -a îin b u n ăîefsî fransp orfu l

UN SPECTACOL ÂNTIENÂNT, EDUCATIV p reseî şi a p o şîei făureşte un rost în viată, un nou
ideal, lepădîndu-se de vechile
Aşteptat cu nerăbdare 'de public, \dimensiunile ariei, cu naturaleţe şl Dintre „şarjele’ critice se remarcă în Centrul atenţiei conducerii sale năravuri. Urmărind filmul,
oficiului P.T.T.F, Orăştie a stuf, spectatorul trăieşte cu emoţie
noul spectacol al Teatrului de Stat ingeniozitate. „Fiare vechi la... retopit“, „In res­ In perm anenţă m ărirea vHtzei faptele ce se Ies în jurul aces­
circulaţiei poştale şi mai ales îa tui lînăr, moţ cinstit, bănuit de
de estradă din Deva a fost prezen­ Pretextul prin care este deschis taurant“, „Duşcă Vodă cel... Furios“, sate. Aceasta cu atît mai mult furt, se bucură atunci cînd oa­
cu cit pe lingă cele 5 oficii menii se apropie cu încredere
tat pînă în prezent în numeroasa lo­ spectacolul, vizita artiştilor în com­ cu replici seînteietoare, trimise drept P.T.T.R., în mediul rural funcţio­ de el, îl sprijină.
nează peste 20 agenţii P.T.T.R.
calităţi din tară fi regiune. Remar­ binatul siderurgic, este bun. Aceştia, la ţintă. De asemenea, comperajul autorizate. Pentru asigurarea u- „Partea ta de vină“ îl face
nei legături rapide între centrul pe spectator să asiste la un pro­
căm de la început, că atît strădaniile parodiind iniţial unele reviste rupte spectacolului a satisfăcut în general, de raion, oflciiie P.T T.R. com u­ ces de conştiinţă al tuturor ce­ T» IL C e J j» L Ă U T I
nale si agenţii a fost pusă la dis­ lor care răspund de educarea
libretişlilor, Bogdan Căuş şi M. Ma­ de realitate, îndepărtate de viafa şi iar scenografia (pictor scenograf N. poziţie de curînd o maşină care omului nou, constructor al so­ str. Cristea Nicolae, nr. 1-3, telefon 1778-2171
4 ximi!ian, ale compozitorilor, Nicolae inima celor ce le sînt închinate, aduc Lebas, Laureat al Festivalului tea­ asigură zilnic transportul presei cialismului.
4 şi a poştei. ANGAJEAZÂ:
4 Kirculescu, Artist emerit. Laureat al imediat in scenă un spectacol ine­ trelor din U.R.S.S.), simplă însă cu In foto : Scenă din film.
premiului de stat şi Vasile Veselov- dit, „Şarjele revistei“, inspirat de o deosebită putere de sugerare, a p e n t r u u n ită ţile s a l e din
4 schi, cit şi cele depuse de colectivul poezia muncii făurită de oameni la adus o contribuţie substanţială la
4 teatral pentru a pune cit mai bine temperaturi înalte, de acordurile vi­ reuşita spectacolului. Jocul de lumini G A LA ŢI, B R A ILA , FO C ŞA N I
4
4 in valoare intenţiile creatorilor, au brante ale otelului şi flăcărilor. Rind a fost bine ccnceput corect. O largrmeri comislhmctorl, Insfsalsufîi
4 fost încununate de succes. Specta­ şi «tfiSiaje «le corasSraic|5i;
\4 pe rind tablourile spectacolului se Semnalăm insă şi cîteva lipsuri A tun ci cîn d nu s e re s p e c tă
mai evidente. Astfel, între cele două EUmaiştri consfmcfo?!, instalaţii
4 colul, intitulat sugestiv „Şarjele re­ acte ale spectacolului există dispro­ m ă su rile p re v ă zu te şil «aiilaje de eoirasSjmc$II;
vistei", este o „şarjă“ de calitate, un porţie de Valoare, primul fiind mult
4 spectacol bun, antrenant, educativ. superior, din toate punctele de vede­ fii ?ehnicieni normafoirl şi corni-
I sifuciori.
El consemnează o incontestabilă creş­
Condîfîlfe de angajare:
a tere, sub toata aspectele, fata de re, celui de-al doilea. Apoi, de La oricare exploatare minieră, che­ A trecut Insă o bucată bună de
4 spectacolele anterioare. Pregălindu-l succed primind preţuirea meritată a această dală, revista nu a reuşit să zăşia viitoarelor succese o constituie timp şi din cele da mai sus nu s-a în­ conform dispoziţiilor legale în vîgoare.
4 cu miriiitiozitale, temeinic, colectivul ofelarilor pe care artiştii ii vizitează, lanseze, aşa cum se întîmplă de obi­ buna desfăşurare a lucrărilor da in­ făptuit aproape nimic. Echipele su­ Se asigură locuinţă corespunzătoare.
Teatrului de estradă din Deva a a publicului. Baletul flăcărilor, ale­ cei, o melodie, un şlagăr care să-şi vestiţii. Atunci cînd acestea nu tin feră tncă din cauza slabei aprovi­
adus publicului de data aceasta Ceea goria in care cîntecul cuptoarelor găsească ecou in public, să trăiască pasul cu lucrările de exploatare, se zionări cu vagonete goale şi mate­
\ este asemuit cu o simfonie interpre­ ajunge la strangulări mari in produc­ riale, n-au fost introduse nici uti­
4 ce aştepta de mult timp: o revistă tată la orgă, cu semnificaţia iscării şi după prezentarea spectacolului. ţie ce se corectează eu multă greu­ lajele de care se vorbea. Drept ur­
4 inedită, efe-vescenlă, aproape de şi slăpînirii ei cu măiestrie de om, Cîntecul din tabloul „Şarjă pentru tate. De aceea este necesar să 11 se mare realizările pe care le obţin bri­
silit tablouri sugestive, emoţionante. cosînzene“, cu un text frumos (din acorde toată atenţia. găzile sînt slabe, mult sub nivelul aş­
4 preocupările hunedorenilor, de frea­ Alături de ele, tablourile „Şarjă pen­ păcate mult prea scurt) şi o melo­ teptărilor.
4 mătul cotidian. tru cosînzene“, un omagiu adus celor die inspirată, nu a fost pus sufi­ La E. M. Ghelar lucrările miniere
de la U.M. Cugir ce produc noul tip cient în valoare. de investiţii principale sînt în mo­ Pe drept cuvînt se naşte întreba­
4 Care este tema de bază a spec­ mentul de faţă galeriile de la orizoan- rea : de ce s-a prevăzut organizarea
4 tele IV şi VI. Ele vor avea un rol de înaintări rapide dacă nu se asi­
4 tacolului ? însuşi titlul o sugerează. al maşinii de cusut „Ileana“, „Floa­ Considerăm, de asemenea, că ta­ foarte important intr-Un viitor apro- gură brigăzilor condiţii pentru a le
4 Este vorba de oglindirea muncii p ai în procesul de producţie. Aşa se
face că la indicaţia comitetului de realiza ? Atitudinea conducerilor ce­
4 avintale a oţelurilor din Hunedoara, rea de coltV , Bal la castel“, „Ţa­ bloul „Nimic nu se schimbă... dar partid, pentru accelerarea ritmului lor două sectoare este cu totul ne­
de dezvăluirea frumuseţii ei prin justificata.
pinarii din Valea Frumoasei“, în­ totul se transformă“ este facil, de lor de execuţie, s-a preconizat orga­
mijloace specifice revistei. Lumea chinat muncii forestierilor din ţinu­ „umplutură“, distonînd în ansam­ nizarea de înaintări rapide. Lucrările sînt Importante, iar mi­
nerii dornici să facă treabă. Este ne­
otelului şi a celor ce îl plămădesc turile Sebeşului, „Trompetistul revis­ blul spectacolului. Această hotărîre a fost întîmpinată cesar să li se creeze condiţii. Po­
cu multă bucurie de către minerii ce sibilităţi pentru obţinerea unor vite­
a fost trecută prin filierele sufleteşti tei“, „Nu rupefi flori“, ca şi altele Şi acum cîteva cuvinte despre in­ lucrează la săparea celor două ga­ ze sporite de avansare există. La o- 55E5E5H5E5H5^WE5E525H5HS55^HSa5H5KH5E525E5ESE5H5E5H5H5E525H5E5E5H5L5
lerii. Şefii da brigadă s-au angajat rizontul IV există condiţii pentru in­
ale poetului, compozitorului, picio­ să realizeze viteze mari de avansare glNTREPRiNDEREA CINEM A T O G R A F IC Ă R EG IO N A LA ^
rului şi coregrafului care s-au stră­ au adus în scenă texte pline de terpreţi întregul colectiv de artişti şi să execute lucrări de bună calitate, troducerea perforajului umed, fapt ce
duit şi au reuşit să redea semnifi­ prospeţime, momente de savoare, ori a depus eforturi susţinute, reuşind să iar conducerile sectoarelor III şi IV ar conduce la îmbunătăţirea simţi­
caţiile şi frumusefea unică a muncii un balet de calitate (maeslră de ba­ asigure spectacolului O bună inter­ Ia rîndul lor, respectiv inginerii Dră­ toare a realizărilor. La orizontul VI DE STAT HUNEDOARA B
guţă şi Tânăsescu, le-au promis tot se poate introduce armarea meta­
socialiste, îmbinînd culorile oţelului let Adriana Dumitrescu), secondate pretare Au plăcut in mod deosebit sprijinul. Printre altele ei au promis lică, maşinile de încărcat pot fi fo­ &
că vor dota echipele cu utilaje şi losite mai din plin, bjcu s e d i u i î n D e v a , s t r . D r , P e t r u G r o z a n r ,5 sG
cu cele ale revistei. de o partitura muzicală inspirată. Retta Marga, Lucian Radulian, Mar­
Este destul de greu să te opreşti asu­ gareta Grădinaru şi Vaier Georges- materiale ca : perforatoare, coloane Gu alte cuvinte, pentru realizarea
Dar spectacolul, brodat pe tema pra celui mai bun dintre tablourile cu, actori cu o variata gamă de ex­ telescopice, furtune pentru perfora- unor viteze de avansare sporite la [jj angajează imediat:
amintită, nu se limitează numai la primare, Mariana Avram, în eviden­ jul umed, provizorii de cale ferată, cele două galerii este necesar în pri­
tratarea ei singulară ci cuprinde şi prezentate, cele mai multe dintre ele tă creştere şi Fănică Lupu din corpul vagonete goale după necesităţi etc. jO , . Q
alte aspecte specifice din munca fiind bine redate, la un nivel ridi­ de balet, Marian Hoidan şi Traian Toate acestea sînt strict necesare rea­ mul rînd să fie respectate Întocmai - un (una)programîst(â) principal(â)E
creatoare a celor ce trăiesc pe me­ cat de interpretare. Subliniem însă Avram, interpretul şlagărului inti­ măsurile preconizate iniţial.
leagurile regiunii noastre, pitorescul pentru ingeniozitate în prezentarea tulat „Ţăndărică“. Remarcăm, de a — un contabil revizor r
peisajului hunedorean etc. El şi-a unor idei valoroase, de actualitate, asemenea, pe dirijorul Ştefan Răduţ
îndreptai îndeosebi atenţia spre zu­ pe cele puse în scenă sub pretextul pentru punerea in valoare cu multă m
grăvirea omului de tip nou, educat vizitei in vechiul castel al Huniazi- înţelegere şi sensibilitate a partitu­
in spiritul eticii socialiste, satirizind lor. De exemplu, tabloul alegoric rii muzicale. Acesta a condus o or­ In fo rm a ţii suplim entare la sed iu lîn treprin derii. [
în acelaşi timp moravurile putrede, mesager al ideii că astăzi în patria chestră omogenă care, spre deose­
mentalităţile învechite ce se mai fac noastră stapînii bunurilor materiale bire de alte spectacole, a acompa­ 5E5EK5B5E5L5E5H5B525E53d5E5E5E5S5E5S5H5HSE5H5E5E5E5H5H5a5ÎB5SH5E5E5i5H5E5
încă pe ici pe colo simţite. Toate sînt producătorii lor, oamenii mun­ niat fără stridenţe.
acestea, armonios încadrate în ansam­ cii, a întrunit aprecierea unanimă a DEŢINĂTORI DE OI!

blul spectacolului, au fost redate la publicului. V. CHIŞ lizării unei viteze sporite de avansa­ P. IONESCU

re. corespondent

Dezvoltarea bazei furajere constitu­ IN R A IO N U L A L F A în scopul creşterii producţiei de în perioada 20 ianuarie — 15 februarie 1963
ie factorul principal de care depin­ masă verde am stabilit, da asemenea,
de realizarea sarcinilor puse de că­ Există posibilităţi pentru sporirea ca tn acest an să organizăm păşuna- puteţi în c h e ia
tre partid în fata unităţilor agricole tul pe tarlale pe o suprafaţă de 3.000
cu privire ia sporirea numărului de producţiei păşunilor hectare, să efectuăm lucrări de cura CONTRACTE OE TOARE A LINII CĂTRE STAT
animale şi a productivităţii acestora. tlre pe 5.000 hectare şi să irigăm
Gospodăriile agricole colective şi de cel puţin 400 hectare de păşune. A- prin organele D.C.A. din fiecare comună.
stat din raionul Alba au mari posi­ vînd In vedere faptul că dispuneir
bilităţi pentru a obţine cantităti spo­ incă de rezerve însemnate pentru Prîmijî prejuri avantajoase ş5 avansuri în bani.
rite de carne, lapte şi lină la uii preţ creşterea suprafeţelor de păşuni şi
de cost tot mai scăzut. pe deplin că în raionul nostru sînt crescut de la 5.000 kg. la 16.600 kg. ră. Pe păşunile de şes se va folosi pentru păstrarea lor, In planul sec­ »OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC tyOOOOOOKXXXsCOOOOOOCOOOOOO
posibilităţi ca producţia de masă ver­ la hectar, iar la gospodăria colectivă îndeosebi mustul de bălegar diluat, ţiei creşterea animalelor s-a stabilit
Una din sursele de furaje care asi­ de să depăşească 10.000 kg. la hec­ din Galda de Jos s-au obtinut de pe care deşi este un îngrăşămînt valoros ca pe o suprafaţă de 200 hectare să EXPLOATAREA HiHIERÂ MUSEUM. MICj
gură Înfăptuirea acestui obiediv o tar. Acest lucru îl confirmă faptul fiecare hectar cite 14.000 kg. masă nu s-a folosit decît în mică măsură executăm lucrări de combatere a ero­
constituie păşunile şi iînetele natu­ că la gospodăria colectivă din Drîm- verde. pînă în prezent. ziunii, iar alte 75 hectare să fie de­ i ANGAJEAZĂ:
rale care in raionul nostru ocupă o bar, de pildă, unde în anul trecut s-au frişate de arboret şi transformate în
treime din suprafaţa agricolă a raio­ aplicat iusrări de curăţire a păşunii După cum am arătat mai sus, în ra­ In urma analizelor făcute de către păşune. O problemă da mare însem­ © artificieri leacul
de spini, împrăştierea muşuroaielor ionul nostru există posibilităţi ca de specialiştii de la Laboratorul de Agro­ nătate şi de rezolvarea căreia se va # m ifîcri
nului, Datorită faptului că de pe pă­ şi s-au aplicat cite 250 kg. azotat de pe întreaga suprafaţă ocupată cu pă­ chimie din Braşov s-a constatat că preocupa consiliul agricol raional este
şuni se pot obţină mari cantităti de amoniu şi 170 kg. superfosfat Ia hec­ şuni naturale să se obţină producţii multe păşuni, printre care şi cele din sprijinirea şi îndrumarea cît mai com­ © afotori
nutreţuri bogate în substanţe hrăni­ tar, precum şi organizarea păşuna- ridicate. Pentru aceasta este necesar Berghin, Vint, Oarda, Galda şi altele petentă a conducerilor gospodăriilor
toare şi în acelaşi timp ieftine, cu tului pe tarlale s-au obţinut 12.000 ău solul acid, fapt pentru care ne-am colective în vederea folosirii cît mai © e l e c i s BI e t € i S R
care animalele, pot fi întreţinute timp kg. masă verde Ia hectar. De aseme­ ca pe lîngă executarea lucrărilor de propus ca din acest an să trecem la eficiente a fondurilor gospodăriile)
de 5-6 luni pe an, în atenţia consi­ nea, gospodăriile agricole colectiva întreţinere să aplicăm lucrări de îm­ aplicarea amendamentelor calcaroase colective şi a creditelor acordate de © sudori
liului agricol raional a stat permanent din Teiuş, Galda de Jos şi Şard prin conform planului de chimizare şi a- stat pentru executarea lucrărilor ca­ © easief*
problema sporirii continue a cantităţii efectuarea lucrărilor de desecare pe bunătăţire pa suprafeţe cit mai în­ mendare care a fost stabilit. re să ducă la sporirea continuă a pro­
de masă verde de pe păşuni. păşuni au obtinut o îmbunătăţire a tinse de păşune. In complexul de lu­ ducţiei de masă verde. Lămuriri suplimentare se dau la se­ I
compoziţiei floristice a pajiştilor, crări ce trebuie aplicate pe păşuni, Un alt mijloc pentru creşterea pro­
In urma analizelor făcute de con­ sporind totodată producţia de masă ducţiei de iarbă şi îmbunătăţirea com­ înfăptuind Trăsurile propuse gospo­ diul exploatării, telefon Brânişca 13.
siliu! agricol raional s-a constatat că verde de la 60C0 la 11.000 kg. la îngrăşarea şi amendarea solului ocu­ poziţiei floristice a pajiştilor este dăriile colective şi de stat din raionul
producţia de iarbă ce se obţine în me­ hectar. In unităţile în care s-au luat pă un Ioc de seamă. Avînd în vede­ supraînsămîntarea păşunilor cu ier­ nostru vor obţine furaje tot mai multe
die variază intre 6.000 — 7.000 kg. buri valoroase. Pentru a asigura pro­ şi ieftine, ceea ce le va permite să
masă verde la hectar pe păşunile de măsuri de refacere radicală a pajiş­ re rezervele raionului ne-am propus ducerea seminţelor necesare supraîn- dezvolte continuu creşterea animale­
ca în acest an să îngrăşăm cel pu­ lor şi să realizeze producţii ridicate
şes şi luncă şi 3.500 — 4.000 kg. pe tilor prin supraînsămînţări cu ames­ ţin 1.250 hectare de păşune. Deoare­ sămîntărilor, suprafaţa loturilor se- de lapte, carne si lină.
păşunile de deal şi munte. mincere va creşte la peste 300 hecta­
tec de ierburi valoroase, producţiile ce în prezent nu dispunem de canti­ re, iar pînă Ia sfîrşitul anului 1964 Ing. AUREL PETROVICI
Rezultatele obţinute în anii tre­ tăti suficiente de îngrăşăminte chi­ ea va ajunge la 400 ha., ceea ce ne preşedintele Consiliului agricol
cuţi pe unele suprafeţe de păşuni, au fost dublate sau chiar triplate. Aşa, mice, vom aplica pe suprafate însem­ va permite să supraînsămintăm în
în urma an" Vii unor mă-nri de în­ anii viitori întreaga suprafaţă plani­ raional Alba
treţinere şi îmbunătăţire, dovedeso spre exemplu, la gospodăria colertivă nate îngrăşăminte naturale, prin tlr- ficată.
iirea păşunilor şi prin împrăştierea
din Sîntimbru producţia de iarbă a îngrăşămintelor rezultate de la ani­
malele întreţinute In taberele de va­